40,419 matches
-
mai frumoasă odaie ținută doar pentru oaspeți de seamă) cel acoperit cu poneavă și strujacul cu paie mă trezeam dimineața cu ochii-nroșiți de scrumul viselor colorate de peste noapte copil vara îmi plăcea să mă urc în vișinul copt de la marginea plațului coboram pe la amiază cu gura-ncuiată cerul gurii roș-albastru-nnegrit astăzi cînd nimic din toate acestea nu-mi mai e la-ndemînă caut doar cuvîntul ce nu vrea să(-mi) rămînă Moștenire Precum paianjenul pe pînza lui proaspătă lasă și poetul bietul
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/14490_a_15815]
-
stat!" (Traducerea românească, îndeajuns de fidelă, mă scutește să citez originalul.) Versiunea recentă exaltă zborul vulturului bicefal și fîlfîirea steagului alb-albastru-roșu. Celebrarea unor simboluiri ale Rusiei imperiale pe o melodie a erei sovietice - iată o sinteză stranie, dar elocventă, pe marginea căreia s-ar putea glosa îndelung. Osemintele lui Nicolae al II-lea, asasinat de bolșevici, au fost reînhumate la Sankt Petersburg, dar mumia lui Lenin n-a părăsit mausoleul din Piața Roșie. Ceea ce puțini mai știu astăzi este că melodia
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
primele trei s-a hotărît ca Barbu etc. să nu fie admiși, la a patra, Corneliu Leu, ca secretar al Secției de proză, l-a propus din nou, iar Bogza însuși a acceptat... După-amiază s-a trecut la discuții pe marginea raportului (lung și plicticos), citit de Virgil într-o sală mereu părăsită de delegați. Virgil s-a prezentat foarte prost la această conferință, n-a avut deloc autoritate, ceea ce i-a permis lui Deșliu și lui Bogza să ia cuvîntul
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
Angela Furtună important este ca șirul pașilor noștri să nu se întrerupă niciodată cum bulboanele de fân proaspăt cosit ce deapănă povestea verii pe marginea drumului puii de căprioară să-și înnoade boturile în sfârcul bulgărelui de sare cu care peștera verii îi satură matern miezul de salcie să-mi dezlege sânii de legătura lor misterioasă cu patul curat al sângelui tău miezul de salcie
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
care o poartă hoinarii după o vreme am știut că timpul ce mi s-a dat îmi transformă retina într-o dermă a arșiței trecutul a devenit ceva neverosimil care mă simplifică fragmente din mine se vând în talciocul de la marginea orașului le recunosc după culoarea pe care o poartă de obicei hoinarii le răscumpăr iar și iar pe cioburi de micașist mai târziu se va ști ce risipitoare am fost călătorind prin vreme fără circumscriere în arhiva eului nelumeasca lume
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
de obicei hoinarii le răscumpăr iar și iar pe cioburi de micașist mai târziu se va ști ce risipitoare am fost călătorind prin vreme fără circumscriere în arhiva eului nelumeasca lume înlumită m-a așezat ca pe un indicator la marginea arșiței după o vreme am traversat pe partea cealaltă și mi-am văzut liniștită de drum la ceas la Universitate când mă întâlnesc cu mirele meu la Ceas la Universitate încep să cred că traversez brațul Chilia într-o lotcă
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
în derizoriu și valorile sunt foarte adesea supuse discreditării prin ridiculizare, ne este greu să înțelegem câtă acoperire a avut reputația Bucureștilor de "mic Paris", de capitală înfloritoare în această parte a Europei, cu toate diferențele dintre centrul orașului și marginile sale." O cercetare genealogică metodică pe familii ilustre - prin naștere, nu mai puțin prin merite, și rămânând în cadrul cultural - ale trecutului nostru ne deschide, într-adevăr, perspective nebănuite, de la cele ale satisfacerii purei curiozități la sinteze interesând destinul nostru ca
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
XXI Tot mai multă lume. Tot mai multă lume. Tot mai multă lume. O înșiruire digitală. Un uriaș vârtej, O tornadă De zero și unu Unu și zero, Vânată fără încetare De un Maus feroce. Ochii limpezi Azi e la marginea lumii Gura leului va mai înghiți câteva suflete Nu se știe pe cine. Acolade mari de întuneric Ne străbat fără să știm. Trupul nostru îl joacă la arșice Viermi neștiuți Viermi care vor învinge. De-a rostogolul curge Soarele pe
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
amputare a începuturilor care își avea explicațiile ei. Mulți scriitori activi în acel interval dispăruseră ulterior din viața literară și publică, unii pentru că luaseră drumul exilului, alții pe acela al închisorilor comuniste, alții, în fine, pentru că se retrăseseră voluntar la marginea lumii sociale, incapabili (sau nevoind) să se adapteze "vremurilor în schimbare", astfel cum ele se profilau la începutul anului de răspântie 1948. Mai târziu, în anii dezghețului ideologic relativ, unora dintre "dispăruți" li s-a îngăduit să revină în literatură
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
ce se petrecea în fond, dincolo de forme? În fond societatea democratică românească fusese atacată în chiar nucleele constitutive și se năruia implacabil. Oamenii lucizi ai epocii începuseră să înțeleagă. Iată un semnificativ tablou al vieții aparent normale bucureștene, trăite la marginea prăpastiei. Îl avem de la Dinu Pillat care i-l înfățișa sorei sale Pia, într-o scrisoare din august 1947 trimisă acesteia la Londra, unde se afla în exil: "Ruși în uniformă se văd mai puțin pe străzi; " Liberalul" apare încă
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
prieten mai mare pe care-l frecventam și în afara orelor de curs. Dar aceste cursuri erau de fapt excursuri continui, delectabile excursii în care ne antrena pe tărâmurile adeseori exotice ale neobositelor sale peregrinări. Maestru al digresiunii, glosator intemperant pe marginea multiplelor sale lecturi, era incapabil de a ieși din labirintul enciclopedic pe care-l săpa el însuși, cârtiță erudită, prizonier benevol, definitiv, al Cărții. Peregrinările sale nu aveau nici-o țintă; erau cu adevărat rătăciri. Iar popasurile sale se petreceau, aș
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
ațintiți asupra unui punct de dincolo de carte, de triunghi și de cerc, același punct către care își îndreaptă privirea și magistrul. Nici un cuvânt nu se rostește, pacea cărții, a lui Euclide " al cărui nume stă scris în italice pe o margine a tăbliței " nimic nu o tulbură. Și în tăcerea solemnă a momentului, în penumbra din jurul celor doi uniți în aceiași viziune, un poliedru ca un imens diamant cu numeroase fețe și muchii lucind cristalin, plutește senin în aer la înălțimea
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
adăpam. Am ajuns la timp la gară. Lovinescu săltă cu un avînt tineresc pe scară și apăru în cadrul largului geam al vagonului. Părul lui argintiu strălucea sub lumina din interiorul cupeului. Figura lui de distins pretor roman se aplecă peste marginea ferestrei, fluturînd cu mîna un gest de rămas bun, încărcat de o înțelegere tandră și îngăduitoare. Am scos din poșetă batista și am fluturat-o spre el, ca pe un imens fluture de lumină, care se pierdu în depărtare. Acum
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
întîmplă în spatele lui. Femeile mergeau în laturile și în coada companiei, siluete disperate, spre jena celor pe care îi petreceau. Rămîneau treptat, în urmă, fie dînd buzna pe cîte o poartă, bufnind de plîns, fie lăsîndu-se, moi, să șadă pe marginea șanțului. Dreaptă, lipită de poartă, o văzu pe soția lui gătită cu ie și maramă. Dar parcă nu mai era ea ci imaginea ei, o poză, un tablou, ceva care doar îi amintea de ea. Păși înainte, cu pas milităresc
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
cît gămălia de ac. Erau soldați care voiau să ajungă pe malul românesc, unde ei, abia sosiți, încremeniți cu arma la picior, nu făceau decît să se uite neputincioși. O mare de soldați, o mulțime verzuie, frămîntată, împingîndu-și și retrăgîndu-și marginile zdrențuite. Bărci rotunde și greoaie, încărcate peste măsură, se răsuceau în mijlocul curenților. Pasagerii lor înspăimîntați își fluturau capelele. Alții, lansaseră la apă butoaie, uși zmulse din giurgiuvele, scînduri, bușteni. Agățîndu-se de tot ce ar fi putut să-i salveze, înotau
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
al fumului. Ilie trăgea cartuș după cartuș, la fel de nesigur ca și cum ar fi aruncat cu pietricele în baltă. Nervos, înecat de tuse, își întrebă vecinul dacă din stînga lui nu venea vreun ordin. Acesta își holbă ochii de o mirare fără margini și porni automat în direcția indicată. Repede și Ilie ghici răspunsul după mișcarea lividă a buzelor. Nu mai trase. Își desprinse baioneta din centură și o fixă la capătul țevii. Apoi, fără să știe nici el prea bine ce urmărește
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
un vecin își ținea calul, pe numele său Prinz, într-un țarc. Dar Prinz nu necheza. Ceva mai departe, Kurt și Irene aveau doi cai, câteva găini și rațe. Dar caii nu nechezau, găinile nu cotcodăceau, rațele nu măcăiau. în marginea satului erau două lacuri. Se duse seara pe malul lor, să asculte broaștele. Dar broaștele nu orăcăiau. Iar greierii nu țârâiau, deși era mijlocul verii. în dimineața următoare se trezi devreme, odată cu răsăritul soarelui. Deschise larg ferestrele și ascultă. în
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
și aici. Deși... Deși, noaptea, când toate obloanele se închideau, pleca să se plimbe pe ulițele vechi și înguste ale satului și asculta gâfâitul camioanelor grele, care suiau spre Pirinei, pe lângă ceea ce fusese altădată, Via Domitia. Zeița de pe N6 Pe marginea Naționalei 6, din loc în loc, pe stânga uneori, alteori pe dreapta, o siluetă omenească. Una singură sau două, alături. Până la orașul cel mai apropiat sunt 20 de kilometri și 26 de siluete. Sunt tăiate într-un placaj gros și fixate
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
metodistă și o carne catolică, pândite mereu de oase ortodoxe, dar mai ales de păcate pe care nici o religie nu le poate absolvi, cu ele umblam toată noaptea pe străzi, din pantelimon în vatra luminoasă și retur, atingeam momfa pe la margine, credeam că după trei dimineața spaima va ceda, și uneori se întâmpla și asta, dar rar. cel mai adesea dârdâiam până la ziuă; mă întorceam acasă numai când groaza obosea atât de mult încât îmi lăsa în pace pielea metodistă, oasele
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
ordonanțe/ care vor renova cizmele/ vor desena o hartă a porcului/ vor evalua uraniul/ din bulion/ capetele pătrate/ au ieșit printre gratii/ și tactul creioanelor lor/ în ședințele de partid/ va năuci dactilografele/ sudate de neoanele/ tranziției// În centru la margine aici la marginea imperiului sovietic/ am văzut cum un copil a sărutat un pepene/ aici la marginea ortodoxiei/ am văzut un cerșetor/ mîncînd lumînări/ aici la marginea imperiului habsburgic/ am văzut cum un țăran/ a răstignit pe gard/ mîinile victimei
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
renova cizmele/ vor desena o hartă a porcului/ vor evalua uraniul/ din bulion/ capetele pătrate/ au ieșit printre gratii/ și tactul creioanelor lor/ în ședințele de partid/ va năuci dactilografele/ sudate de neoanele/ tranziției// În centru la margine aici la marginea imperiului sovietic/ am văzut cum un copil a sărutat un pepene/ aici la marginea ortodoxiei/ am văzut un cerșetor/ mîncînd lumînări/ aici la marginea imperiului habsburgic/ am văzut cum un țăran/ a răstignit pe gard/ mîinile victimei sale/ și capul
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
pătrate/ au ieșit printre gratii/ și tactul creioanelor lor/ în ședințele de partid/ va năuci dactilografele/ sudate de neoanele/ tranziției// În centru la margine aici la marginea imperiului sovietic/ am văzut cum un copil a sărutat un pepene/ aici la marginea ortodoxiei/ am văzut un cerșetor/ mîncînd lumînări/ aici la marginea imperiului habsburgic/ am văzut cum un țăran/ a răstignit pe gard/ mîinile victimei sale/ și capul decpitat/ i l-a expus/ într-o găleată/ de zinc/ aici/ în plină republică
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
ședințele de partid/ va năuci dactilografele/ sudate de neoanele/ tranziției// În centru la margine aici la marginea imperiului sovietic/ am văzut cum un copil a sărutat un pepene/ aici la marginea ortodoxiei/ am văzut un cerșetor/ mîncînd lumînări/ aici la marginea imperiului habsburgic/ am văzut cum un țăran/ a răstignit pe gard/ mîinile victimei sale/ și capul decpitat/ i l-a expus/ într-o găleată/ de zinc/ aici/ în plină republică/ am văzut un om/ mîncat de viu/ de cîini/ aici
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
mamă); că-i fi fiind orfelin, acușica, tălică; iote dom'le ce mazagazdron duios!? Bine-bine, înfiorează-ți Iubita Ideală la mațul subțire al simțirii. Desfundă-ți acordeonul de trei metri și cîntă-i epileptic, aiurea-n tramvai, știi tu, la o margine de rai...
Îngerul mototolit (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14871_a_16196]
-
neștiute sonuri șiroiesc în auz în apa din care sar pești zburători cu rotiri străvezii se primenesc păcatele zilei păsări cu două capete trag fuioare de fum amurginde pe zariște se aude un centaur ciclop tropăind cu copite de nouri margini de timp asfințit fapt de seară nebănuitul fum dăruitor Securea de umbră prin apele somnului curgându-mi alinătoare din tălpi până'n creștet o secure de umbră subțire spintecă fără milă șuvoiul de vise străluminarea lui pieritoare nici un înger n
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]