3,668 matches
-
de o cunoaștere a vectorilor sociali ai acestor idei, a greutății și a capacității lor de acțiune. Care a fost compoziția și rolul elitelor în progres? Care este rolul Bisericii ortodoxe, al marilor proprietari și al categoriilor pe care istoriografia marxistă le-a definit ca burgheze? Care este receptivitatea țărănimii față de noile proiecte și măsuri ce vor răsturna relațiile feudale de muncă? Aceste tulburări ideologice și politice se realizează în ritmul evoluției conjuncturii revoluționare și europene, în vreme ce raporturile dintre Imperiul otoman
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
profund religios. Această reevaluare a contextului este necesară și susține contrariul studiilor care încearcă să demonstreze sincronia dezvoltării culturale și analogia mecanismelor cultural-sociale care conduc, în Franța ca și în Balcani, spre revoluție. Obsesia sincronismului și a analogiei animă școala marxistă. Aceasta așază, în primele decenii ale secolului al XIX-lea, întîiele semne ale trecerii rămășițelor feudalismului la stadiul de îmburghezire. Aceeași obsesie este semnul de necesitate al unei culturi mici, care își determină elitele să probeze fazele comune de dezvoltare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și un destin românesc în afara fatalității victimizării. Problema țărănească este inseparabilă de aceasta. Practica militantă îi unește pe intelectualii de stînga din Iași, dar programul devenirii românești și bazele lui teoretice îi separă curînd. Socialiștii au un doctrinar, pe Dobrogeanu-Gherea, marxistul care promovează, în 1886, un lung expozeu-program al socialismului științific, publicat la Iași într-o serie de numere din Revista socială. Autorul demonstrează că pentru România socialismul nu este o plantă exotică. El se impune ca revoluționar și cheamă la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
îmbunătățirea vieții țărănimii. Socialismul nu este o utopie, ci forma socială care va înlocui forma burgheză de după feudalism. Stere își exprimă dezacordul față de proiectul socialist-marxist, iar ruptura se consumă în timp ce socialiștii își formează propriul partid în 1893. Divergența privește referințele marxiste ortodoxe ale lui Dobrogeanu-Gherea. Stere, din propriile sale reflecții teoretice inspirate de revizionismul tezelor lui Bernstein opuse lui Engels, nutrite de o cultură pozitivistă și neokantiană, înțelege să salveze statul, națiunea și mica proprietate. Așadar, doi poli sînt esențiali în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
relectură a tradiției și contesta perenitatea identității sătești și destinul agrar al României... El îi va șoca în același timp pe conservatorii țărăniști și pe democrații pro-țărăniști. Spre exemplu, Madgearu semnala faptul că criteriile de analiză ale lui Zeletin erau marxiste, pentru a-și afirma punctul său de vedere: "în absența unei clase burgheze în luptă cu forțele feudale economice și politice -, rolul "revoluționarilor" este limitat la forța de expansiune a ideologiei lor liberale. Aceasta nu este rezultatul unui substrat economic
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru că spiritul său se hrănește cu principiile abstracte și golite de sens ale drepturilor omului, ca entitate metafizică fără culoare și fără conținut concret. [...] Francmasoneria fără rasă și fără religie a devenit religia nenumită, însă efectiv secretă a Genevei. Idealul marxist al proletariatului mondial și-a aflat reglementările la Biroul internațional al muncii. Alianța Israelită a făcut din acest oraș de pe malul Leman-ului un al doilea Ierusalim. [...] Privind-o astăzi. Geneva apare ca o imensă cloacă ce adună toate mizeriile ideologice
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fel de a extinde totalitarismul, mergînd pînă la a restrînge trecutul, pînă la a se dori ștergerea propriei specificități pentru o reașezare în centrul unui prezent în care credința și ficțiunea se confundă. Munca are deci acest sens de fidelitate marxistă și științifică față de patria socialistă. Provocarea vine din neînțelegerea sau din înțelegerea ei pe jumătate. Frumoșii ani 60 oscilează între speranțele unora și compromisul confortabil al altora. În 1965, Ceaușescu îl evoca pe inițiatorul revoluției române, Bălcescu, și citîndu-1 spunea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mai rapide din lume. Ea caută investiții. Cuvîntul de ordine: cooperare. Anul 1974 este și din alt motiv, un an memorabil: Bucureștiul găzduiește Conferința modială asupra populației. Discursul șefului statului român, din 19 august 1974, care asociază umanismul cu progresismul marxist, este o capodoperă de echilibru. Pe de o parte, Ceaușescu declară că: "... În felul de a trata problema populației trebuie să se pornească de la faptul că omul este factorul determinant al progresului social și economic". Pe de altă parte, el
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
plătite după 1945. Mihai Botez se întreabă: de ce intelectualii români sînt indiferenți la ceea ce se întîmplă prin alte părți, în Polonia și apoi în Uniunea Sovietică? Și, în sfîrșit, de ce îngrijorarea omului de pe stradă este interpretată ca semnul menținerii ideologiei marxiste? CAPITOLUL V Perestroika în stagnare INIȚIATIVELE SOVIETICE Într-o lume în continuă schimbare, în Vest ca și în Est, Ceaușescu spune mereu același lucru. Mutațiile erei Gorbaciov îi scapă. El rămîne un stalinist, nu are îndoieli, iar falimentul sistemului său
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
trăit în 1978 alături de Ceaușescu, lucrînd aproape permanent cu el. Această carte povestește zi cu zi viața mea în preajma conducătorului comunist, care în mai mult de douăzeci de ani de putere absolută a știut să impună cel mai ortodox regim marxist din Europa Orientală, obținînd totuși din Vest, prin operații de intoxicare conduse cu o redutabilă abilitate, susținerea politică, intrări de monedă foarte necesare prelungirii vieții unui sistem muribund și asigurarea instituirii unei prime veritabile dinastii comuniste din istorie". Pentru București
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lui accent moscovit, despre decadentul pictor Mandrian. Mondrian, tovarășe profesor, strigau șolticii dîmbovițeni din fundul sălii. Lăsați, lăsați, îi liniștea "prafesorul", acela-i altu'... Profesorul Al. Dima, discipol al lui Vianu, făcea vogă în anii cînd universitatea ieșeană avea rectori marxiști și portari leniniști. Discursul lui despre literatura lumii fascina orașul. "Parantezele" lui (cînd ruga studenții să nu mai noteze, bănuiți de ce!) făceau deliciul galeriei. Îi plăcea și să se alinte, alintările lui Falstaff în preajma jupînițelor. Părăsea catedra, se-apropia de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Miorița. Insula Trandafirilor urma să fie transformată în helioport. Lacul Morilor în pistă pentru hidroavioane. Proiectul mai prevedea herghelie, terenuri de tenis, piscine. Grotesc și deriziune. Ca și cum ipochimenul nu s-ar fi născut la sat. Ca și cum cartea lui de căpătîi (marxistă) n-ar fi fost alianța frățească, vezi bine, dintre muncitor și țăran. Memoria milenară a acestuia din urmă, materializată de oameni luminați în perimetrul bucureștean de ruralitate ancestrală, la cheremul unui... Dar mai poate fi luat în discuție discernămîntul megalomanului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
opțiunea de fapt pentru soluțiile colectivist-dezastruoase ale Răsăritului nu mai poate înșela decît pe naivi. Nu puțini la număr. Fariseicele griji ale formațiunilor neocomuniste pentru păturile defavorizate ale populației nu sînt altceva decît, pe de o parte, vetuste idealuri funciarmente marxiste, iar pe de alta, răsplată pentru clientela electorală. Pentru orice minte limpede, e clar că după jumătatea de secol comunist, care a anulat traiectoria firească a unei Românii aflată, organic, în familia europeană, a bate monedă pe autarhie nevăzînd soluția
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
exuberant: în propriul vernisaj, travestit în enigmatica Mona Lisa, rămîne cîteva ore... înrămat, în timp ce invitații săi își consumă, relaxați, șampania și pișcoturile. Ascultînd, mai alaltăieri (cu ce efort!), placa iliesciană cu diviziunea muncii, bla-bla. bla-bla, și cu alte asemenea poncife marxiste, ingurgitate nemestecat în junețea răsăriteană, constați cîtă inadecvare opacizează această minte în perspectiva iminentei "civilizații digitale". Cîtă nenorocire a adus omenirii "grija" dirijată pentru flămînzii lumii! Ce eșec sîngeros a însemnat grijuliul comunism, agonizînd acum în formulele... social-democrației (de la care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prost alcătuită. Cum mi-ar trece prin minte să dau soluții! S-a văzut cîtă suferință au adus omenirii soluțiile impuse, criminal, de utopiile egalitariste. Își va da, oare, seama electoratul de ce pericol este pîndit, mergînd (iarăși) pe descărnata mînă marxistă? Trec, încîntat, pe lîngă stenicul World Trade Center și mă opresc din loc în loc, îngîndurat, să pun cîte ceva în palma întinsă. Atît. 30 martie Poanta mileniului pare a fi disponibilitatea lui Putin ca Rusia să adere la NATO. Nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
decembrie, la social-democrație, fiind cel suedez. (Cînd, dacă tot e vorba de modele, cel spaniol, prin soluția lui monarhică, ar fi fost naturalul, congenerul unei Românii care a devenit republică prin invazia tancurilor.) În mintea proaspătului dezertat de la Editura Științifică (marxistă) pentru a răspunde, vai, chemării destinului în aducerea țării pe noi trepte... de..., tentația nordică era una care dădea bine, elevat, în confuzia generală iscată de păsăsirea lugubrului scaun de către căpcăunul stalinist. Ce avea însă îndepărtata soluție suedeză, asumată organic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fratelui de suferință al pomenitei doamne: Teohari Georgescu. Trimis de Ghiță Dej et compania la munca de jos, ca director de tipografie. Ei bine, pe masa fostului satrap, domnul avocat Florescu vede într-o zi o întreagă bibliotecă. Nici vorbă marxistă. Semn că pedepsitul devenise brusc un enciclopedist. Și alte asemenea basme. Cu Groza, cu Bodnăraș, cu Ceaușescu. În rememorarea mai mult decît idilică a domnului avocat, aceștia, nu exemplare criminale ale istoriei noastre ci, mă rog, personaje, și ele, ca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
greu am putut a-l mai recunoaște pe cel ce o bună bucată de vreme a devenit (și) un excepțional modreator t.v. în chestiuni de istorie românească recentă. De altfel, în economia ideatică a serii una remarcabilă oricum paranteza marxistă a sunat atît de bizar, încît stupefacția (cum spuneam) a fost singura reacție firească. Într-o încăpere din regala Fundație regală ieșeană, nepregătită să suporte o resuscitare a nostalgiilor de clasă, după ce o jumătate de secol fusese forțată să o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nobila încăpere, imputîndu-mi reținerea de a nu fi exprimat, cu franchețe, în prezența autorului, mica/ marea mea stupefacție. Regretînd, în același timp, că, în absența unui mult mai direct Liviu Antonesei care a simțit cîndva pe pielea lui efectele... literarității marxiste nu a putut prilejui dorita replică. Surpriză: la cîteva zile, cineva îmi relatează momentul în care Liviu Antonesei, crezut de mine absent, aflat însă în sală, mi-a tradus acolo, chiar atunci în stilul său franc elegant indispoziția. Relevîndu-i, probabil
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
două extreme ar hrăni mecanismul gripat. Nevăzînd, aceste minți, că doar aici, în spațiul acesta rămas tributar sovietismului întîrziat, lupta de clasă mai are trecere. State europene cu mare tradiție civilizată renunțînd de mult și pentru totdeauna la rudimentara dihotomie marxistă. Un minim efort de pliere la conceptele moderne nu le-ar strica. Apropo: oare nu le spun nimic state de prim rang, Anglia, SUA, Franța, Italia, micile regate apusene, Japonia, Spania, care au renunțat definitiv la vetusta alternativă dreapta-stînga? Pînă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
noștri, oameni care să înțeleagă sarcinile și particularitățile epocii noi prin care trecem. Folosindu-ne de învățăturile marxist-leniniste, ne vom strădui să facem din tovarășii noștri, oameni care știu să se orienteze și care știu să se folosească de învățătura marxistă ca de-o călăuză, în acțiunile ce au de întreprins. Pentru aceasta este necesar ca în toate birourile și Comitetele de organizații, cât și în cadrul resorturilor de Ed[ucație] Politică să existe o preocupare pentru găsirea de metode noi, concrete
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
359-68. Vološinov, V. N. 1973. Marxism and the Philosophy of Language. Trad. Ladislav Matejka, I. R. Titunik. New York: Seminar Press. Weimann, Robert. 1973. Point of View in Fiction. In Gaylord C. Leroy, Ursula Beitz, coord. Preserve and Create: Essays in Marxist Literary Criticism, pp. 54-75. New York: Humanities Press. Weinrich, Harald. 1964. Tempus, Besprochene und Erzählte Welt. Stuttgart: W. Kohlhammer. Wellek, René, Austin Warren. 1949. Theory of Literature. New York: Harcourt, Brace. [Wellek, Warren. 1967. Teoria literaturii. Trad. Rodica Tiniș. București: Univers.] White
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și a evoluției orașului medieval au dat naștere la numeroase teorii, dintre care cea a lui Henri Pirenne, potrivit căreia „orașele sunt opera negustorilor; ele nu există decât prin ei”, reluată recent de americanul Stephenson, a fost larg răspândită. Istoricii marxiști explică apariția și dezvoltarea orașelor în strânsă legătură cu dezvoltarea forțelor de producție și cu procesul separării meșteșugului de economia-sătească, acordând un rol determinant meșteșugarilor. Ei au ajuns la această concluzie pornind de la factorul hotărâtor al procesului de apariție și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și spirituală care l-au situat mai presus de sat și i-au dat rolul conducător în societate încă în perioada de descompunere a feudalismului. Problemele esențiale ale istoriei orașelor noastre au fost doar în parte lămurite de către istoriografia noastră marxistă, deși ele, nu-i mai puțin adevărat, au fost abordate în mai toate monografiile și studiile consacrate istoriei social-economice și în mod special în lucrările privitoare la luptele de clasă în orașe, la procesul de sporire a populației orășenești ș.a.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în abordările sistemice. Nivelurile de organizare nu presupun o ruptură de conceptele fundamentale: mai multe niveluri de organizare aparțin unui singur și același nivel de realitate. Nivelurile de organizare corespund unor structurări diferite ale acelorași legi fundamentale. De exemplu, economia marxistă și fizica clasică a-parțin unui singur și același nivel de realitate. Emergența a cel puțin trei niveluri de realitate diferite în studiul sistemelor naturale nivelul macrofizic, nivelul microfizic și ciber-spațiu-timpul (la care ar trebui să adăugăm un al patrulea nivel
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]