3,306 matches
-
mușcă foamea din glie sub arșița verii. Iar salcia s-apleacă stingheră spre unde: Nu´s fete să-și facă de Rusalii cunună! Hățișul Pădurii Nebune spre sate pătrunde Și peștii își pierd, apre amonte, de urmă. Dorm apele-n matcă, înghețul adoarme la mal. La ceasul-răscruce doar cocșul mai cântă. Din pod, peste vatră, cade bătrânul caval. Piere stafia, născând o zână din slută. GLOSSA VREMII-NFRIGURATE Născut la ceasul vremii-nfrigurate Să dai un suflu nou pe codri și pe lunci
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
din sevă, alintă resemnarea. Fântânile se nasc la geana gliei plânse, Când cad răzlețe spice sub coase ruginite. O ciutură și-un lanț se zbat spre hău neunse. S-apleacă iar spinarea, sorb greu buzele fripte. Iar râul fierbe-n matcă, rostind o rugăciune, În dans de unde șchioape, sperând într-o minune. PLAZA DEL TORO M-am decis: De mâine merg la corida din Plaza del Toro, Să iau taurul de coarne. Mi-am pus costum alb, Să mă lase să
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
negurile vremii, tăcute și supuse? Nu mai răsună triluri peste păduri întinse pe coama munților cu frunți de nea cuprinse? Nu mai șoptește vântul peste frunzișul des ce freamătă pe ramuri, cănd dorul îi dă glas? Nu mai sopteste-n matcă izvorul care curge și salța în cascade, cănd visul i se frânge? Nu mai colinda ploaia pe clipe ce veghează când soarele aruncă săgeți peste amiază? Nu mai colinda valuri peste perdeaua mării ce-nvaluie cu-albastru însingurarea zării? Ba da
NU MAI RASUNA? de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373615_a_374944]
-
Aurel, care în cărțile lor văd dragostea atât ca pe o foame ce te roade pe interior, cât și ca pe o nevoie dureroasă, așa cum poate fi și ca un fluviu care inundă totul în cale când își iese din matcă. Ea poate fi și arșița care pârjolește lanul de grâu, omorând sămânța ce ar fi dat o nouă viață, cum dragostea poate fi la fel de bine și visul ce l-a trăit cu o zi în urmă, un vis înfricoșător, cu
CAND DRAGOSTEA BATE LA FEREASTRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371247_a_372576]
-
sute de milioane de ani, pe câtă vreme viața unui om durează zeci de ani. Care este morala? Viața omului este scurtă. Spunem elevilor să nu fumeze, fără alcool, fără droguri. Atunci când le explicăm faptul că longevitatea crește, dacă trăim viața în matca ei normală, cât mai mult în natură, ei sunt receptivi. Am explicat elevilor faptul că fiecare etapă a vieții noastre are farmecul ei și numai gândul este nemuritor. Pentru că viața nu reprezintă un șir nesfârșit de bucurii, atunci când ne este
SEMICENTENARUL COLEGIULUI TEHNIC „ELIE RADU”, PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371480_a_372809]
-
al poetei Diana Ciugureanu Zlatan, președinta Uniunii Scriitorilor Europeni din Moldova, a făcut să freamăte simțirea românească din Basarabia în orașul Unirii lui Cuza, marcând evenimentul istoric din viața cultural-spirituală a Iașului prin exprimarea sinceră și însuflețită a dorului de matca românească - Basarabia e România! Au rostit adevărul curat Diana Ciugureanu Zlatan, Nina Gonța, Ina Paladi, prof. Petronela Angheluță și toți frații noștri de peste Prut prezenți astăzi la evenimentul de suflet ce a avut loc in sala Muzeului Unirii din Iași
PODURI DE DOR CU SCRIITOAREA NINA GONŢA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373947_a_375276]
-
LECȚIE DE FILOSOFIE Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului erau acolo chipul tău și toate frunzele care se-ntorc iarnă de iarnă în lumea cealaltă a lor fluviile universului purtau în matcă reflexii pe care ți le citesc în privire (în primăvara timpului cerul suferea doar de o singură singurătate) la împărțirea cuvintelor a venit numai tăcerea. Referință Bibliografică: Lecție de filosofie / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2120, Anul
LECŢIE DE FILOSOFIE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374094_a_375423]
-
Toate Articolele Autorului În timp ce se documenta pentru monografia “Neamul Șoimăreștilor - 500 de ani de istorie”, profesorul universitar Vasile Șoimaru își descoperea vrednicii strămoși în câteva sate de pe cursul inferior al Moldovei, la jumătatea distanței dintre Roman și Baia, adică în matca Moldovei medievale a lui Dragoș-Vodă. Se întâmpla asta cu vreo treisprezece ani în urmă. De atunci, acest vlăstar basarabean al Șoimăreștilor a închegat între reprezentanții acestor sate și câteva personalități basarabene legături de prietenie, cimentate pe filieră culturală. Comuna Miroslovești
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
o familie refugiată pe plaiurile bănățene care nu uită meleagurile unde i-au trăit strămoșii. Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar ea știe cum și de ce înaintașii ei au plecat să apere glia moldavă în eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
familia, m-a vitregit de a mă bucura de bunici, de tot ce își putea dori un copil la vârsta întrebărilor. - Mai povestește-ne te rog amintiri depănate de mama ta, care încă trăiește, despre drama bucovinenilor refugiați, alungați din matca lor străbună de vremuri nedrepte și despre istoria românească de pe plaiurile Bucovinei de nord? - După evenimentele de la Fântâna Albă, familia din care provenea mama, fiind mai înstărită și implicată , a pornit pe drumul Golgotei, al dezlipirii de vatră, lăsând totul
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
septembrie 2016 Toate Articolele Autorului E toamnă-n Univers, e-atâta toamnă... Copacii se dezleagă de amor, Îmbătrânesc, mor frunzele-n livadă, Natura e vândută la obor. Din cupe mari, se bea în seara mustul, Stelele, blând, se-ntorc în matcă lor, Albinele roiesc înspre adâncuri Iar vechile răceli din oase dor. Roua se-așează tainic peste miriști, Un greier mic se roaga de mălai, La mine-n suflet duduie iar sobă... Veniți, voi greieri mici și fără trăi! Trec crizanteme
PASTEL DE TOAMNĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371293_a_372622]
-
creației. Din ele izvorăște o mare noblete și o deosebită delicatețe, de care avem atâta nevoie. Lirica sa ne face bine, ne îmblânzește, ne înnobilează, ne limpezește întreaga ființă. Imaginile se întrepătrund, punând în valoare esențele adânc îngropate în însăși matca noastră lăuntrică. Din ele răzbat sentimente și stări distilate prin multe filoane. Cuvintele au suplete, sunt sugestive, vădesc expresivitate și muzicalitate. Nu se poate să nu ne cucerească aceste poezii care curg cu fluență, convingător, într-un ton firesc, luminate
GEORGE ROCA: „POEME BILINGVE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344736_a_346065]
-
De ce mă simt/ totuși/ furat de amintiri?" (Hoțul) Chiar și poeziile cu mai multe versuri − la multe dintre ele nu poți să te oprești doar la un fragment − sunt structurate pe o idee fundamentală, care adună ca o apă în matca ei o mulțime de izvoare ale gândirii. „Încercăm cu toții să supraviețuim/ în secolul acesta al turbulenței/ creându-ne în imaginație/ mici insule/ unde evadăm atunci când/ nu mai putem face fața/ uraganelor și cutremurelor/ care ne înconjoară.// Acolo,/ pe insula noastră
GEORGE ROCA: „POEME BILINGVE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344736_a_346065]
-
ude picioarele! Anotimpuri nedespărțite! Vom asculta cântecul celor două voci îmbinate - copilul și bătrânul - cuvântul de-nceput și de sfârșit, iubirea. Tot ce începe mai devreme, sfârșește mai devreme... Dincolo de ce se-adună în noi suntem lumini - suflete întoarse la matcă -, această ninsoare de flori e marea întâlnire. O lume de poveste în ochi risipită cu mare dăruire! Totul crește în cer, o stea, un fluture, o boare-argintată se pierde în lumina undei. Din clipă în clipă, din zi în zi
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
cuprins, lăsa pe nesimțite locul îngrijorării, odată cu lăsarea întunericului. Unde avea să doarmă la noapte? Crezuse că se va culca la școală, doar pentru asta ajunsese acolo; mereu își închipuise că odată ajuns la Iași, toate se vor așeza în matca firească, numai că în realitate, Școala Normală era departe. Dezamăgit așa deodată, făcu calea întoarsă spre gară. Acolo, asemeni altor călători ocazionali se așeză pe un scaun, unde adormi, toropit de oboseala drumului, de noianul de noutăți, de grija a
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
agită Icoanele de îngeri ce-au promis... Iertarea înflorește-n strai albastru Pe-o margine da val, pe-un colț de cer Precum un vis în straie de sihastru Răzbind printre coșmaruri, efemer... Și peste noi, gonesc ninsori străine Din matca lor polară-ngheață flori Dintr-o grădină-n care mor destine De-atâta răstignire-n solzi de zori... Neînțelese timpuri ne-nconjoară Eroii se rostogolesc pe cruce Icoanele-și aruncă sfinții-afară Și rugile se-mpiedică năuce... Și nici-un adevăr nu
LETALĂ EVADARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345910_a_347239]
-
dorința sa secretă de a-și vedea recoagulat, pe temeiuri întrucâtva feudale, clanul familial, nu se mai poate împlini. Și nu doar familia lui s-a ciocnit atât de violent de o istorie vitregă care o va scoate definitiv din matca ei rurală. Comunismul cu colectivizarea lui forțată a avut un impact nefast asupra satelor românești și a dispersat o întreagă civilizație ancestrală și mai ales a reușit trista performanță de a distruge dragostea românului față de pământ. O ultimă, dar destul de
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
și copia bătrânei noastre Europa - leagăn al civilizațiilor lumii - care în ultimii 500 de ani se pare că nu s-a mai Întâlnit între Pământuri cu Zeul RA, ca să mai născă și Ea o Mare Zeită solară - O nouă Regină Matcă Reproducătoare de noi popoare și de 1000 de albine-lucrătoare-de-lumină, ci mai degrabă a născut biata Europa două fete demente, Rusia și America. Și probabil că din aceste fete “sărace cu duhul”, și din alte câteva sute de mame de popoare
SCRISOAREA NR. 69. CUM SE COMITE UN ATENTAT FINANCIAR ASUPRA OMENIRII PRIN EXTRATEREŞTRI ET-Y-X- de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345889_a_347218]
-
tu, biete corp...miroși a colb”. Și integral RUGĂ CUVÂNTULUI: Mai dă-mi un vers,/ O, Tu, Stăpâne!/ Mai dă-mi o strofă/ Doar anume... Cuvântule, cel din genune!// Mai dă-mi ceva:/ Nu mă lăsa cu dor// Cuvântule din matcă/ Nu mă opri din zbor! Lia Ruse, argeșeancă, farmacistă, stabilită în Canada din 2004, scrie versuri-emblemă precum: Pământul e-n asediu sub vremea ce îl fură ... Înmugurește alb! Din nou e sărbătoare/ Petale dulci de zarzăr ning cu împăcare.... Timpul
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
simțea că trebuie să se bucure). O antologie cu multe nume, cu multe isprăvi literare fierbinți, frenetice sau calme, copleșitoare prin sinceritate sau abstracte, voit reci, metaforizante, suferinde, viață în fațete diverse, mândră dovadă a existențelor scriitoricești una și nedomolită matcă a Dunării -Tisei și...altor ape ale limbii românești! Prin ce am adus aici am vrut să vă trezesc curiozitatea, să fiți cititorii acestor scriitori, de a-i primi în preajmă, pentru că există și merită! Florin Grigoriu, 7 aprilie 2014
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
de metal în dreptul feței. Mai lua și o foșcăitoare de fum, umplută cu iască, cu care amețea albinele, apoi intra la rame. Urmărea să nu se înmulțească prea mult trântorii, care mâncau degeaba mierea. Se uita să vadă cum arăta matca. Un stup fără matcă se prăpădea repede. Punea mai la margine ramele pline cu miere și în mijloc pe cele mai goale, ca să le umple albinele și pe acelea. Câteodată venea în casă cu mâinile umflate de mușcături de zeci
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
Mai lua și o foșcăitoare de fum, umplută cu iască, cu care amețea albinele, apoi intra la rame. Urmărea să nu se înmulțească prea mult trântorii, care mâncau degeaba mierea. Se uita să vadă cum arăta matca. Un stup fără matcă se prăpădea repede. Punea mai la margine ramele pline cu miere și în mijloc pe cele mai goale, ca să le umple albinele și pe acelea. Câteodată venea în casă cu mâinile umflate de mușcături de zeci de albine nervoase, când
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
o cutie de scânduri cu o ramă de fagure înăuntru, unsă cu miere și polen, pe care trebuia s-o puneam pe o prăjină în dreptul roiului din copac. Albinele, ademenite de miros de miere, urmau să intre în roiniță împreună cu matca lor. Apoi trebuia pus capacul, roinița se punea la umbră, iar seara urma să fie turnat roiul într-un stup nou de albine. Deci, tata era plecat în sat. Deodată vedem roind albinele. Aruncam cu apă în sus, roiul se
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
toată agoniseala strânsă într-o nebunie, Te trezești la repezeală trimis în grea surghiunie, Scos din cărți pe poarta vieții lăsând anii tinereții, Ajungând cumpăna sorții, anii grei ai bătrâneții. Atunci logica cea dreaptă, ce ți-a fost a vieții matcă, Nu-ți mai poate da răspunsul putregaiului din ciotcă, Și te simți pierdut cu totul în al minții labirinturi, Printre gânduri hăbăuce fără logică și simțuri. Noi, cândva, am fost toți UNUL, și mișcarea dar și drumul, Menținuți în ritmul
VISĂTOR de DAN BORBEI în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347351_a_348680]
-
care în cărțile lor văd dragostea atât ca pe o foame ce te roade pe interior, cât și ca pe o nevoie dureroasă. Sau cum poate fi și ca un fluviu care inundă totul în cale când își iese din matcă. Poate fi dragostea ca o arșiță ce pârjolește lanul de grâu, omorând sămânța ce ar fi dat o nouă viață? Sau poate fi la fel de bine și visul ce l-a trăit cu o zi în urmă, un vis înfricoșător, cu
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]