1,101 matches
-
de 72 mm. Steaua are montate 174 diamante cu o greutate totală de 16 carate (3,2 g), brațele stelei fiind acoperite cu rubine sintetice. În centrul stelei se află un medalion din argint și email albastru, înfățișând zidul Kremlinului, mausoleul lui Lenin și turnul Spasskaia. Medalionul este înconjurat de cuvintele "„СССР”" (SSSR = URSS) în partea superioară și "„Победа”" (Citit: [pabeda]: „Victorie”) în partea inferioară. Nu este cunoscut proiectantul ordinului, ce se știe sigur este că Stalin a ales modelul final
Ordinul Victoriei () [Corola-website/Science/307584_a_308913]
-
turist și care își așteaptă vizitatorii să-i descopere misterele. Cunoscut în antichitate sub numele de Halicarnas (Halikarnassos), orașul Bodrum și-a câștigat celebritatea prin faptul că este orașul natal al istoricului grec Herodot și totodată locul unde se găsește Mausoleul din Halicarnas - una dintre cele șapte minuni ale lumii antice. Alexandru cel Mare a cucerit orașul în anul 334 î.C., fără a-l distruge. Ca loc unde oamenii au trăit continuu de mii de ani, Bodrum are un trecut
Bodrum () [Corola-website/Science/307752_a_309081]
-
-l distruge. Ca loc unde oamenii au trăit continuu de mii de ani, Bodrum are un trecut incredibil de bogat. Poziția sa lângă numeroase civilizații si evenimente ale istoriei antice au făcut din Bodrum un sit important pentru istorici. Resturile Mausoleului din Halicarnas, aflate în partea de nord a orașului Bodrum (la cca 1 km de centru) sunt cuprinse într-un muzeu în aer liber, fiind vizitabile de către public. Vizitabil este și castelul Sf.Petru din preajma portului Bodrum, construit de către Cruciații
Bodrum () [Corola-website/Science/307752_a_309081]
-
în partea de nord a orașului Bodrum (la cca 1 km de centru) sunt cuprinse într-un muzeu în aer liber, fiind vizitabile de către public. Vizitabil este și castelul Sf.Petru din preajma portului Bodrum, construit de către Cruciații Ioaniți din resturile Mausoleului din Halicarnas, distrus de un cutremur de pamânt în secolul XII. Edilii orașului admit clădiri cu maximum 2 etaje, pe criterii de uniformitate arhitectonică (măsură comparabilă cu cea impusă de César Manrique pe insula Lanzarote din arhipelagul Canarelor).
Bodrum () [Corola-website/Science/307752_a_309081]
-
pilaștri angajați. Fațada are intrarea decorată cu un înalt portic doric format din patru coloane, cele din mijloc fiind unite printr-o arcadă în cintru. Domnitorul Mihail Sturdza a împodobit interiorul bisericii și a ridicat alături, în anul 1833, un mausoleu de marmură albă pentru a adăposti mormintele membrilor familiei sale. Monumentul amintește de începuturile sculpturii statuare din Moldova. În curte se află casa numită „palatul de pe ziduri“ sau „Palatul Sturdza“, construită între anii 1818-1819 cu parter și etaj, restaurată ultima
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
poartă dădea către un maidan, loc unde se organizau execuțiile publice (prin spânzurare) ale tâlharilor, între 1820 și 1845, în special în zilele de iarmaroc. În curtea Mănăstirii Frumoasa, în partea stângă a bisericii, domnitorul Mihail Sturdza a ridicat un mausoleu de marmură albă pentru mormintele membrilor familiei sale. Mausoleul este realizat în anul 1842 de către sculptorul italian Francisc Vernetta, venit din Odesa, și are încrustat la baza sa stema familiei Sturdza. Acest monument este unul dintre primele monumente din Moldova
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
execuțiile publice (prin spânzurare) ale tâlharilor, între 1820 și 1845, în special în zilele de iarmaroc. În curtea Mănăstirii Frumoasa, în partea stângă a bisericii, domnitorul Mihail Sturdza a ridicat un mausoleu de marmură albă pentru mormintele membrilor familiei sale. Mausoleul este realizat în anul 1842 de către sculptorul italian Francisc Vernetta, venit din Odesa, și are încrustat la baza sa stema familiei Sturdza. Acest monument este unul dintre primele monumente din Moldova, marcând începutul sculpturii statuilor și a monumentelor de for
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
află o coloană prevăzută cu o urnă mare în partea de sus, de care se sprijină o femeie înger. La baza celei de-a doua plăci este încrustată o clepsidră cu aripi, simbolizând timpul în permanenta sa scurgere. În acest mausoleu este înmormântat marele logofăt Grigore Sturdza (1758-1833), tatăl domnitorului moldovean Mihail Sturdza. În partea anterioară a monumentului, este înscrustată în marmura albă următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: În partea din spate a monumentului este intrarea pe o
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
deschise pentru a nu permite instalarea umezelii în criptă. În părțile laterale ale monumentului de marmură albă sunt alte două monumente de fontă prevăzute cu cruci în partea de sus, având pe ele inscripții cu caractere chirilice, astăzi ilizibile. În mausoleu au mai fost înmormântați și alți membri ai familiei Sturdza dintre care doi înrudiți cu familiile Vogoride și Mavrogheni. Este vorba de principesa Olga Sturdza (născută Ghica) (d. 1867), Elena Mavrogheni (d. 1860), principele Dimitrie Grigorie Sturdza (1856-1872), principesa Olga
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
consolidată în întregime în perioada 1988- 1990. În anul 2008, cu ajutorul Episcopiei Giurgiului, au fost restaurate interioarele casei și a beciurilor domnești, precum și biblioteca. În curtea mănăstirii, lângă biserică, se află un edificiu în Lista Monumentelor Istorice sub denumirea de „Mausoleul eroilor căzuți în Primul Război Mondial (Mănăstirea Comana)”, la numărul curent 364, . În toamna anului 1916, în incinta mănăstirii Comana, trupele germane, aflate sub comanda feldmareșalul Anton Ludwig August von Mackensen, au început amenajarea unui cimitir de campanie, în care
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
campanie, în care au fost înhumați 516 eroi, căzuți în luptele de pe Neajlov, dintre care: români - 417 neidentificați și 4 identificați; germani - 13 neidentificați; bulgari - 51 neidentificați; turci - 31 neidentificați. În anul 1919 Societatea „Cultul Eroilor“ a hotărât construirea unui mausoleu în incinta mănăstirii Comana, pe baza indicațiilor date de marele istoric Nicolae Iorga. Lucrările la mausoleu au început în anul 1926 și au fost finalizate în anul 1932. Mausoleul, de formă rectangulară, cu dimensiunile H = 4,5 m, L = 14
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
417 neidentificați și 4 identificați; germani - 13 neidentificați; bulgari - 51 neidentificați; turci - 31 neidentificați. În anul 1919 Societatea „Cultul Eroilor“ a hotărât construirea unui mausoleu în incinta mănăstirii Comana, pe baza indicațiilor date de marele istoric Nicolae Iorga. Lucrările la mausoleu au început în anul 1926 și au fost finalizate în anul 1932. Mausoleul, de formă rectangulară, cu dimensiunile H = 4,5 m, L = 14,5 m și l = 6,5 m și acoperișul în două ape, a fost ridicat pe
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
neidentificați. În anul 1919 Societatea „Cultul Eroilor“ a hotărât construirea unui mausoleu în incinta mănăstirii Comana, pe baza indicațiilor date de marele istoric Nicolae Iorga. Lucrările la mausoleu au început în anul 1926 și au fost finalizate în anul 1932. Mausoleul, de formă rectangulară, cu dimensiunile H = 4,5 m, L = 14,5 m și l = 6,5 m și acoperișul în două ape, a fost ridicat pe ruinele fostului paraclis al mănăstirii. Fațada principală a osuarului conținea elemente arhitecturale care
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
cele ale mănăstirii Comana: coloanele, arcada și capitelurile. Inițial, în criptă au fost depuse osemintele a 564 de eroi, din care 24 identificați, iar 540 neidentificați. Numele militarilor identificați au fost inscripționate pe plăci din marmură, iar la intrarea în mausoleu au fost dăltuite, în marmură albă, câteva versuri ale poetului Mircea Rădulescu: Ultima statistică privind numărul eroilor din mausoleu datează din anul 1943, menționându-se că osemintele a 762 de militari au fost depuse în criptă și în firide individuale
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
din care 24 identificați, iar 540 neidentificați. Numele militarilor identificați au fost inscripționate pe plăci din marmură, iar la intrarea în mausoleu au fost dăltuite, în marmură albă, câteva versuri ale poetului Mircea Rădulescu: Ultima statistică privind numărul eroilor din mausoleu datează din anul 1943, menționându-se că osemintele a 762 de militari au fost depuse în criptă și în firide individuale. După 2008, conducerea mănăstirii a dorit să transforme Mausoleul într-un paraclis în care să se desfășoare slujbele religioase
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
ale poetului Mircea Rădulescu: Ultima statistică privind numărul eroilor din mausoleu datează din anul 1943, menționându-se că osemintele a 762 de militari au fost depuse în criptă și în firide individuale. După 2008, conducerea mănăstirii a dorit să transforme Mausoleul într-un paraclis în care să se desfășoare slujbele religioase pe timpul iernii, când costurile de încălzire ale mănăstirii ar fi fost mult mai ridicate. În acest sens, călugării au demarat lucrări de îmbunătățire a interiorului mausoleului, spărgând pardoseala acestuia și
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
a dorit să transforme Mausoleul într-un paraclis în care să se desfășoare slujbele religioase pe timpul iernii, când costurile de încălzire ale mănăstirii ar fi fost mult mai ridicate. În acest sens, călugării au demarat lucrări de îmbunătățire a interiorului mausoleului, spărgând pardoseala acestuia și ajungând la cripta cu osemintele eroilor. Lucrările au fost întrerupte odată cu sesizarea poliției. Actualmente Comana este mănăstire de călugări. În prezent din construcția inițiala se mai păstrează - restaurate, doar latura de nord și vest a chiliilor
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
lucru îl ajută deja cei doi fii mai mari, Gabriele și Carletto. În anul 1583 își cumpără în localitatea Sân Angelo o proprietate, unde se retrage din Veneția. Acolo, Veronese moare în ziua de 19 aprilie 1588. Este înmormântat în mausoleul de la biserica "Sân Sebastiano" din Veneția, în atmosferă minunată a picturilor pe care le-a executat. Tablourile lui Veronese emană o frumusețe irezistibila și ne uimesc prin bogăția lor, adesea preaslăvesc splendoarea "Serenissimei Republici", Veneția, dar respira totodată o atmosferă
Paolo Veronese () [Corola-website/Science/306658_a_307987]
-
rol deosebit l-au jucat arhitecții și sculptorii, membrii ai familei "Lombardi", cu numele adevărat "Solari", originară din nord-vestul Italiei (Lombardia), și care și-au schimbat numele după provincia de origine. Christoforo Solari ""Il Gobbo"" ("Cocoșatul") (1460-1527), care a construit mausoleul pentru Lodovico Moro și Beatrice d'Este de la mănăstirea ("Certosa") din Pavia, și fratele său Andrea (1462-1523) au lucrat mult timp la Veneția. Pietro Lombardo (1435-1515), împreună cu fii săi, Antonio și Tullio, au proiectat și construit bisericile "San Giobbe" și
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
Pavia, și fratele său Andrea (1462-1523) au lucrat mult timp la Veneția. Pietro Lombardo (1435-1515), împreună cu fii săi, Antonio și Tullio, au proiectat și construit bisericile "San Giobbe" și "Santa Maria de' Miracoli", fațada și portalul "Scuolei di San Marco", mausoleul pentru Andrea Vendramin în biserica "Santi Giovanni e Paolo", cea mai însemnată operă de sculptură a Veneției, alături de "Colleoni" realizați de Andrea del Verrocchio (1432-1488) și Alessandro Leopardi (1450-1523). În anii 1574 și 1577, Palatul Dogilor este de două ori
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
moare, la 9 martie 1888, la o vârstă înaintată. Datorită trăsăturilor sale de caracter - modestie, credincios principiilor sale etc. - s-a bucurat de o mare popularitate, fiind însoțit de un cortegiu funerar numeros la 16 martie 1888. Este înmormântat în mausoleul din Charlottenburg, la Berlin. El va fi numit de istorici „Wilhelm cel Mare”, nume care s-a căutat să fie atribuit și nepotului său Wilhelm al II-lea, dar s-a renunțat prin indignarea provocată în rândul maselor populare. Wilhelm
Wilhelm I al Germaniei () [Corola-website/Science/307860_a_309189]
-
săptămâni în poarta seraiului pentru "luare aminte". Trupul fără cap al fostului domn ucis a zăcut mai multe zile în curtea Beilicului, fiind batjocorit de turci și apoi a fost înmormântat în Biserica Sf. Spiridon din Iași. Mormântul, cunoscut ca Mausoleul Grigore al III-lea Ghica Vodă, a fost inclus pe "Lista monumentelor istorice din județul Iași" din anul 2015 având codul LMI IS-IV-m-B-03914.12. Această tragedie a revoltat toate curțile regale ale Europei. Strada pe care se afla atunci Beilicul
Monumentul lui Grigore Ghica al III-lea din Iași () [Corola-website/Science/307917_a_309246]
-
iar șantierul lăsat în părăsire. Proiectul din anii 1942-1943, supervizat chiar de mareșalul Ion Antonescu, fusese propus de profesorul Alexandru Tzigara-Samurcaș (care a proiectat și clădirea pentru Muzeul Țăranului Român) și viza reconstruirea monumentului triumfal „Tropaeum Traiani" de la Adamclisi. Actualul mausoleu din Parcul Carol, cu o înălțime de 48 metri, a fost realizat în anii 1959-1963, după planurile arhitecților Horia Maicu și Nicolae Cucu, și a fost inaugurat la data de 30 decembrie 1963, pe amplasamentul, infrastructura și, în bună parte
Mausoleul din Parcul Carol () [Corola-website/Science/307960_a_309289]
-
pe amplasamentul, infrastructura și, în bună parte, după planurile Memorialului început în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Pentru realizarea acestuia, Mormântul Ostașului Necunoscut a fost demontat în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958 și a fost strămutat la Mausoleul de la Mărășești. Mormântul Ostașului Necunoscut este în prezent clasat ca monument istoric de importanța A, Cod LMI: B-IV-m-A-20105. "Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism", cum se numea monumentul la inaugurare, a fost construit în cinstea
Mausoleul din Parcul Carol () [Corola-website/Science/307960_a_309289]
-
Barbu Lăzăreanu, Simion Stoilov, Mihail Macavei, Ana Pauker ș.a. La înființare, pe terasa superioară a monumentului, într-o amforă de granit, ardea în permanență o flacără, care simboliza amintirea păstrată celor care au slujit cauza clasei muncitoare. În anul 1991 mausoleul a fost dezafectat, iar osemintele reprezentaților comuniști au fost exhumate și mutate în alte cimitire. Urna cu cenușa Anei Pauker a fost preluată de către familie și dusă în Israel. În baza Hotărârii Guvernului nr. 666 din 20 septembrie 1991, Eroul
Mausoleul din Parcul Carol () [Corola-website/Science/307960_a_309289]