1,407 matches
-
amândoi încercaseră de vreo două-trei ori să-și închipuie cum e când te săruți, și poate că s-au gândit cum să ajungă la un sărut. Dar n-au vorbit niciodată despre aceste închipuiri. Nici un cuvânt. Ceea ce-i lega pe Maya și Matti nu era dragostea, ci o taină pe care n-o puteau ști vreodată decât ei. (Roman în curs de apariție la Editura Humanitas, Colecția „Cartea de pe noptieră")
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
Queensland, Australia, a declarat, vineri, că explozia va avea loc înainte de 2012 - sau în orice moment în următorul milion de ani, informează Antena 3. Pe internet au apărut deja speculații potrivit cărora supernova ar avea legătură cu predicțiile din calendarul Maya privind sfârșitul lumii în 2012. Totuși, experții spun că, în condițiile în care Betelgeuse s-ar transforma în supernova, acest lucru va avea loc la o distanță mare de Terra și nu ne va afecta planeta. Betelgeuse este a doua
Pământul va fi luminat anul acesta de un al doilea Soare - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/70747_a_72072]
-
a împlinit 40 de ani. Nick Loeb este, oficial, logodnicul ei. Frumoasa actriță, din celebrul serial, "Modern Family", a primit inelul de logodnă în noaptea de luni spre marți, la petrecerea aniversară de ziua ei, la Rosewood Mayakoba din Riviera Maya. La eveniment au participat prietenii apropiați și rudele celor doi logodnici. Relația Sofiei Vergara și a lui Nick Loeb a început în 2010 și rezistă în continuare, în ciuda unei scurte despărțiri care a avut loc în luna mai. Se pare
Sofia Vergara s-a logodit by Sirbu Alexandra () [Corola-journal/Journalistic/73551_a_74876]
-
Consuelo Mâțo Gomez s-a născut în Republică Dominicana, la Sânto Domingo. Are șapte frați și a lucrat ca manechin. Ea și Adrian Mutu s-au căsătorit în iulie 2005. Soții Mutu au doi copii: Adriana, născută în 2007, si Maya Vega, în 2009.
Cum arăta soția lui Mutu, Consuelo, la 20 de ani by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72391_a_73716]
-
de fapt, nu chiar așa proastă, că oamenii plătiseră biletul, sala nu avea multe locuri libere): în timp ce încercam să îmi gîtui furia și să mă aclimatizez la mediu cu ajutorul unor incantații mentale gen "Nimic nu există în afară de ecran, restul e maya" sau "Concentrează-te, sutura te va salva", oamenii au început să plece, începînd cu unii de pe rîndul meu. Se grăbeau, m-au călcat, dar a fost cea mai satisfăcătoare experiență de acest gen din viața mea. Au mai rămas suficienți
Medicație estivală by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10479_a_11804]
-
Gabriel Dimisianu De o bună primire a avut parte la apariție, în 1966, micul roman Blana de focă al Mayei Belciu, cartea de debut a unei prozatoare despre care azi se vorbește puțin. Ne-o readuce în atenție Editura Albatros, care i-a publicat recent Blana de focă, însoțind-o de o scrisoare de la Mircea Eliade din 1969. O scrisoare
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
senin, cărți românești pe care să le citești pe nerăsuflate și cu o continuă încântare!" Luase act cu mari satisfacții de existența unor scriitori ca Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Al. Ivasiuc, citise Iarna bărbaților și Intrusul. Dar să revenim la Maya Belciu. În deceniul șapte al trecutului veac, într-un climat incipient de dezgheț cultural, timid, ezitant, noua prozatoare se înfățișa cu o carte curajoasă, adică decontaminată de ideologie. Nu ținea să demonstreze ceva, să militeze pentru ceva, cum i s-
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
el însuși o ilustrase, în nuvele mai ales. Acele decolări în supranatural, acele continue pendulări între istorie și mit, între realitate și legendă, din nuvelele fantastice ale lui Eliade le întâlnim, într-adevăr, și în cartea de care vorbim a Mayei Belciu. Le întâlnim de altfel, în alt registru, și în Iarna bărbaților a lui Ștefan Bănulescu, o scriere și ea prețuită de Mircea Eliade, probabil în temeiul acelorași criterii de afinitate artistică. Blana de focă este un roman fără construcție
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
artistică. Blana de focă este un roman fără construcție de roman, în accepția clasică, lipsit adică de acel conflict central care structurează desfășurările epice și unifică acțiunea, ca sens, oricât de ramificată ar fi aceasta. Este unitar prin atmosferă romanul Mayei Belciu, prin elementele de cadru, și este dispersat epic prin faptul că episoadele dispun fiecare de autonomia lor relativă. Este un necurmat du-te-vino între epoci și în spațiu, între întâmplările din timpul primului război mondial și cele din contemporaneitate, sau
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
cu sticlă pisată. Văzu vălmășagul războiului, oameni murind, lume venind peste lume, dar toate astea erau dincolo, ca umbrele, pluteau ca în vis și n-o atingeau". Cornel Ungureanu, într-un studiu mai vechi, vorbește despre "proza etnografică", "descriptivă" a Mayei Belciu, impresionat desigur de capacitățile prozatoarei de a evoca un ținut specific, concurată în acțiunea ei poate numai de Sorin Titel, în ciclul său de romane în care a înfățișat mediul bănățenesc de mici așezări urbane. Criticul remarca la Maya
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
Mayei Belciu, impresionat desigur de capacitățile prozatoarei de a evoca un ținut specific, concurată în acțiunea ei poate numai de Sorin Titel, în ciclul său de romane în care a înfățișat mediul bănățenesc de mici așezări urbane. Criticul remarca la Maya Belciu "exactitatea detaliului", "finețea observației", ascuțimea simțului auditiv, arătând totodată, pe bună dreptate, că imaginea acelei lumi descrise cu atâta minuție și har plastic nu ar fi fost completă dacă nu i se da și legendei locul cuvenit. Legenda era
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
curcubeu este un clovn trist. Ca Gelsomina. Rîde, plînge, cîntă, vorbește și se prostituează pe ultimul rînd dintr- un cinematograf. Iubirea ei - Mama, Tatăl, Sora geamănă - sînt în cer. De ce? Pentru că așa a fost să fie. Și Bunicul Popo al Mayei este în Cer, de la un momnet dat. Iar Infernul se întinde pe pămînt în cartea Isabelei Allende. În Infern, cine te iubește? Dumnezeu, îmi șoptește Fata mea din curcubeu.
Tania Popa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3449_a_4774]
-
ANANDA Îți cåutam semnul între douå clipiri peste irisul necuprins al visårii cu torța tristeții arzând depårtarea Se fåcu dimineațå înså și eu încå mai trag nådejdea peste suflet Și prin câmpul secundelor pasul må poartå pe al Mayei tårâm cåtre ține Ananda .
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1603]
-
ieșirea în Non-Timp sau în eternitate după modelul universului-clepsidră. Condiția umană se transcende și astfel se poate pătrunde în Nirvâna. Coceptul de „mit”, utilizat de Eliade în operele sale, ajută la învăluirea realitățiii și a temporalității, precum un văl, „Vălul Mayei”, relativizând astfel atât spațiul cât și timpul literar. Din perspectiva structurii timpului mitic, orice narațiune despre modul de naștere al unui obiect prelungește cosmogonia, model exemplar pentru toate tipurile de creație. Orice întoarcere in illo tempore presupune o reînnoire a
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
meditație sau prin har ticăloasa substanță albă, punând iar în contact întreaga substanță neuronală din țeastă, depășind de un miliard de ori masa critică, refăcând briliantul originar! Ce fuziune, ce scânteie magnifică și ce topire totală a cosmosului și a mayei! Ce trandafir de perle în neființă! Sfinți și iluminați, dumnezei și arhangheli ar pieri cu aripile carbonizate ca musculițele în jurul acestui foc, incipient și final și neasemuit... Asemenea somonilor, acest mistic ar trebui să poată călători înapoi, zbătîndu-se în vuietul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
configurare a identității duble care mă sfâșie în clipele - lungi și pline de tensiunea incomunicabilității dintre inima și sufletul meu - de maximă apăsare a ceea ce un filosof definea drept „teroarea existenței“. Îmi spun că totul e o iluzie, că zeița Maya îmi joacă feste sub înfățișare feminină, că realul e aici, la un buton distanță de pupitrul pe care scriu, că imaginea captată de CCD-ul aparatului foto exprimă mai mult decât arată pixelii saturați, că pe hârtia tipărită cerneala e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
Acum se uita la mine În sus, cu o privire la fel de stăruitoare. Îmi măsura capul defrișat. Se zgâia la costumul meu funebru. Aveam noroc că fratele meu luase atâta LSD. Capitolul Unsprezece se apucase devreme de lărgirea orizonturilor. Meditase la Maya și la vălul ei, la multitudinea de planuri ale existenței. Pentru o personalitate instruită astfel era cumva mai ușor să se Împace cu ideea că sora Îi devenise frate. Hermafrodiți ca mine au existat de când lumea. Dar pe vremea când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
spațiul vălurit curgeau umbrele norilor. Rămăsesem undeva, în coada coloanei dezordonate, cu Savin și Clara, și spuneam din când în când și eu câte ceva într-o discuție pretențioasă și dezlânată despre filozofia indiană, despre roata existențelor și nirvana, suferință și maya. Ne încîlceam în fraze sentențioase, ne etalam lecturile despre anata și anika și purusha. Clara se uita la noi, când la unul, când la celălalt, reflectând delirul de forme al norilor în ochii ei ca de sticlă albastră. Era vremea
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mutrele chinuite ale cîntă-reților de rock, mișcând ritmic din umeri, bâzâiau printre dinți riff-urile de început de la The Song Remains the Same... Când suna, ștergeam de pe tablă considerațiile despre centralismul democratic și scriam versuri de Eluard: "Dreaptă sub pleoapele mele..." Maya noastră restrânsă ne mulțumea, aveam și clipe frumoase, iar cerul deasupra noastră era însorit, în ciuda propagandei. Depășeam unele grupulețe, eram depășiți de altele, înregistram automat livezi, lespezi albe, borne kilometrice, țigani cu femeile lor pitice după ei, când deodată Clara
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
hazard, n-am vedea providența și nici aceasta n-ar vedea hazardul dacă ar fi lipit de ea, una cu ea. Așa că: vederea punctului de vedere al hazardului este providența, al cărei punct de vedere privește spre hazard. Ca și maya și nirvana. Două extreme care se privesc, fiecare de pe poziția celeilalte. Dacă ar exista definiția adevărului, ar trebui să fie ea însăși un adevăr. Dar, atunci, cum s ar mai defini ea, față de ce?... Să presupunem însă că o avem
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
prețul de a resimți imediat că ceea ce este nu poate să fie, că nu este „ceva“ care este, ci altceva, o halucinație, un miraj, o stare de somn din visul altcuiva; sau demonismul unei închipuiri fără margini. Așa ceva ne sugerează maya hindusă, sau reversul argumentului ontologic, care ar putea fi formulat astfel: „Divinul este, întrucât ceea ce este, în mod obișnuit, nu poate să fie decât neobișnuit, ca fiind ceva divin și trăind o viață mai presus de vieți... un neadevăr, ceva
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
dinamică imanentă a producerii lor. În mod normal sănătatea mentală a omenirii ține de transă, de capacitatea de a participa la seducție și miraj. Ești sănătos câtă vreme ești prins în "dansul amăgirii muritoare" vegheată de marea regină a Lumii, Maya. Cel care părăsește dansul acesta iese din cursa vieții și devine "nebun"; pentru că privirea distantă, care atrage după ea clarviziunea, strică jocul Mayei. Toate medicamentele antidepresive de astăzi reprezintă tehnici de refacere a sistemului protector de iluzii, reintrarea în hora
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
miraj. Ești sănătos câtă vreme ești prins în "dansul amăgirii muritoare" vegheată de marea regină a Lumii, Maya. Cel care părăsește dansul acesta iese din cursa vieții și devine "nebun"; pentru că privirea distantă, care atrage după ea clarviziunea, strică jocul Mayei. Toate medicamentele antidepresive de astăzi reprezintă tehnici de refacere a sistemului protector de iluzii, reintrarea în hora amăgirii, un mod de a fi îmbrîncit din nou în cursa vieții, de a-ți recăpăta miopia salutară. Dacă Hamlet ar fi putut
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spiritului subiectiv. Niciodată n-a fost, propriu-zis, o națiune.) Nu mai puțin caracteristic pentru destinul culturilor intermediare nereușite, a acelor culturi care se realizează cam în punctul în care un popor devine națiune, fără totuși să fie, este cultura precolumbiană Maya. Două, trei secole înainte de venirea conchistadorilor ca să devasteze restul culturilor mexicane sau civilizația peruană, Maya se stinge fără cauze din afară. Această cultură, care a cunoscut matematicile, calendarul, o arhitectură ce poate rivaliza ca monumentalitate cu Egiptul, un hieratism care
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
culturilor intermediare nereușite, a acelor culturi care se realizează cam în punctul în care un popor devine națiune, fără totuși să fie, este cultura precolumbiană Maya. Două, trei secole înainte de venirea conchistadorilor ca să devasteze restul culturilor mexicane sau civilizația peruană, Maya se stinge fără cauze din afară. Această cultură, care a cunoscut matematicile, calendarul, o arhitectură ce poate rivaliza ca monumentalitate cu Egiptul, un hieratism care amintește arta indică, se prăbușește și dispare ca o malformațiune istorică. Nu există altă explicație
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]