912 matches
-
ca o satiră a moravurilor politice actuale. Intenționat am consacrat un spațiu destul de mare acestei treceri în revistă a momentelor importante din receptarea literaturii române în Slovacia, dorința mea fiind ca cititorul român să aibă o imagine mai concretă despre meandrele acestui proces. Conținutul cărții d-nei Vajdová apare însă mult mai complex, fiindcă literatura unei țări apropiate geografic și spiritual este mereu pusă în legătură cu mediul receptor care alege și interpretează valorile literaturii străine după propriile necesități. Elocvent, în acest sens, este
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
cînd mă sfidez?// atît mai spun: am fost aici/ înainte de a mă naște" (Nevăzutul călător). Vasile Proca e un autor care, înveșmîntat în "mantia de împărat" a damnării, își compune textele cu o grijă meșteșugărească ce se străduiește a urma meandrele "inspirației" mărturisitoare de libertate, săpîndu-le în "inima cuvîntului". Vasile Proca - Ambigua, Ed. Moldova, Iași, 1998, 92 pag., preț nemenționat. Vasile Proca - Abatorul îngerilor, Ed. Cogito, Oradea, 1998, 72 pag., preț nemenționat.
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
și te proiectează într-alta, fiindcă-i atât de lent, de modest și de familiarizat cu pacea peisajului, nici n-ai bănui că-i un tren internațional, până nu-ncepe-a se plia pe cursul apei, a-i urma fidel meandrele și coturile. Pare un uriaș ce răvășește mușchii pădurii, îi simți degetele printre nodurile de frig și căldură, de teamă și dorință, în care te-ai preschimbat. Te-ajută să scapi de tot ce te-apasă. Nu zăbovește mult în
Poeme de Morelle Smith by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7165_a_8490]
-
al unui rîu, era un somon care țîșnea spre un țînțar și turnulețe mozaicate din larve grosolane care se tîrau peste pietricele acoperite de buruieni. Pînă aici era mulțumit. Tot necazul începea cu fundalul, în care istoria era povestită prin meandrele și delta unui fluviu care curgea spre ocean. Cu cît lucra mai mult, cu atît își făcea apariția figura furioasă a lui Dumnezeu răsărea și trebuia îndepărtată: Dumnezeu nelăsîndu-i pe Adam și Eva să învețe ce-i bine și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
aproape neagră, într-un tablou era înfățișat foișorul și Anca în fața lui, sărind un Șotron, într-un stil de pictură naivă. Lângă foișor, în pictură (nu și m realitate) se înălța, verde-oliv, un chiparos. Încă amețit de atâtea întortochieri prin meandrele cartierului Colentina, cu cămașa fleașcă de transpirație, mă bucuram de răcoarea apartamentului întunecat și liniștit. Anca mi-a adus, pe o farfurioară, o linguriță de dulceață de trandafiri și, în timp ce o mâncam, privind volutele filigranate de pe coada linguriței, mi-a
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
208 la nord și Catarg la sud. Aici se adunau altădată recoltele și se depozitau în coșeri. Ultimul mare proprietar al moșiilor Heciului a fost boierul Gheorghe (Pițu) Popovici, care a fost și primarul comunei Lespezi ; - Cotul lui Axinia un meandru al Siretului, de pe moșia satului Buda, la contact cu Lespezi; - Cotul lui Buțuraș - la limita cu orașul Dolhasca; - Cotul Doctorului - locul unde se construiește barajul pe Siret, loc care a aparținut unui doctor;Cotul Gușului - la Buda; - Cotul Țiganilor - la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
calea ferată, în direcția Diudiului, unde cândva a fost o poieniță în pădurea care altădată acoperea aceste locuri; - Raicu - teren agricol din Dumbrava, în zona locuințelor Raicu-Baciu; - Rupta - loc de pe dreapta Siretului, înainte de podul de la Lespezi, pe un vechi curs (meandru) al râului Siret, actualmente modificat prin construcția digului viitorului lac de pe Siret; - Secătura - loc cu tufișuri și mărăcini din nordul satului Heci, la hotarul cu Probota, pe creasta terasei medii, în prelungirea spre sud a Pădurii Probota; - Șipoțel - loc de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Siretului (220 m altitudine), cu aspect de șes, cu lățimi de peste 2 km după ce Siretul depășeste „poarta” Heciului. Șesul Siretului are două trepte: una joasă de 23 m altitudine, frecvent inundabilă, bogată în acumulări de pietriș și nisip, cu numeroase meandre, și o treaptă mai înaltă (4-7 m), inundată rar și parțial fiind acoperită cu soluri fertile. Procesele geomorfologice apar pe versanții văilor și pe frunțile teraselor favorizate de pante de peste 4-5 grade și prezența straturilor de argilă la baza văilor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
gloduri de pe valea Bârladului și a Crasnei (1936), modul de grupare a așezărilor omenești din stepa deluroasă a Fălciului (1938), originea și evoluția teritorială și demografică a orașului Bălți (1938), migrația sezonală a bulgarilor grădinari din Huși (1939), cazuri de meandre compuse la unele râuri din România - Siret, Bârlad, Prut, Nistru (1940), geomorfologia văii Lohanului și implicațiile antropogeografice induse de geomorfologia acestei văi (1942) și multe altele. Majoritatea aspectelor geografice descifrate pe teren de profesor aveau caracter inedit pentru geografia românească
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
așezărilor omenești în stepa deluroasă a Fălciului, în „Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938 ; Migrațiunea sezonală a bulgarilor grădinari din Huși, în revista „Sociologie românească” , anul IV, nr. 1-3, București, 1939; Observațiuni asupra câtorva cazuri de meandre compuse la unele râuri din România, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul XIX, București 1939; Valea Lohanului, în „Revista Geografică Română” , anul V fasc. 3, București, 1942; Carte ethnographique de la ville de Houssi, în revista „Archives pour la Science
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
fizic și biogeografic bine definit. Așa de exemplu, din cauza pantei reduse, firul actual al apei râului Prut are un curs foarte sinuos, descriind de-a lungul albiei majore un șir nesfârșit de coturi, care de cele mai multe ori au înfățișarea de meandre rătăcitoare tipice, cum sunt cele de la Nord de Tg. Drânceni, ori cele de la răsărit de Râșești și Pogănești. Aceste coturi lungesc considerabil lungimea râului, cea ce pentru navigația fluvială este un mare inconvenient. Afară de cursul actual al Prutului, în albia
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de la răsărit de Râșești și Pogănești. Aceste coturi lungesc considerabil lungimea râului, cea ce pentru navigația fluvială este un mare inconvenient. Afară de cursul actual al Prutului, în albia lui majoră se observă apoi o mulțime de gârle, prutețe, coturi rupte (meandre părăsiteă și bălți, toate formând la un loc „grupa formelor negative” de teren din luncă. Așa sunt, de pildă, gârlele și prutețele de la NW de Leușeni, ca și întreg complexul de brațe moarte și prutețe dintre Râșești și Stănilești, care
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Oricum, pentru înălțimea generală a luncii și aceste din urmă grinduri reprezintă părți de relief destul de înalte, unele din ele îngăduind omului să fixeze în luncă vetre de sat. Așa de pildă, la răsărit de Stănilești, pe grindul cuprins în meandru prutețului de aici, a fost cândva un sat , probabil Stănileștii vechi, locul purtând astăzi numele „în siliște”. Înălțimea maximă a grindului fluviatil de la Prut nu este mai mare decât nivelul cel mai ridicat al apelor revărsate. Această înălțime nu este
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
maximă a grindului fluviatil de la Prut nu este mai mare decât nivelul cel mai ridicat al apelor revărsate. Această înălțime nu este nici uniformă și nici continuă. Așa de pildă, afară de unele ondulări locale provocate de arcuirea puternică a vreunei meandre, se observă că în zona porții de la Albița Leușeni grindul fluviatil este mai ridicat, cam cu un metru, decât în zona basinară a luncii dintre Fălciu și Râșești. Această diferență de nivel se explică prin aceea că în epoca marilor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
silnică pe baza unor rechizitorii inventate din senin și fără nici un fel de martori sau probe adevărate. Să nu mai vorbim despre condițiile în care proletariatul a reușit să se elibereze, în ce fel a izbutit să se orienteze în meandrele luptei de clasă. Am fost niște naivi închipuindu-ne că odată cu venirea la putere a Geniului care părea că alături de aceleași fraze leniniste prăfuite cu mesaj moderat de genul dictatura proletariatului, formarea omului nou, construirea socialismului, spicuite de prin articole celebre
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Curgere fără devenire, cel mai de jos strat, imediat deasupra conștienței. Recele absolut, desăvârșit, așa că nu poate simți răceala. Trup de apă întinsă, căzând, fiecare kilometru un centimetru. Tors lung cât lumea. Înghețat peste tot, de la un capăt la altul. Meandre uriașe, coturi ce se arcuiesc ere la rând, întârzieri în S-uri leneșe, întorc cursul apei pentru a încetini cât mai mult cu putință căderea aceasta lungă pe care e gata s-o încheie. Nici râu propriu-zis, nici pământ ud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Îngână ce aude. Karin n-avea de gând să se lase descurajată. Dacă spune un cuvânt, trebuie să însemne ceva, nu-i așa? Ah! Vă loviți de întrebări la care neurologia nu poate răspunde încă. Vorbirea lui Mark urma aceleași meandre încurcate ca și mersul lui. Într-o după-amiază, spuse „pui, pui, pui, pui“ timp de aproape o oră. În urechile ei suna ca o simfonie. În timp ce-l ridica pentru a-l scoate la plimbare, Karin spusese „Hai, Mark, hai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Asta declanșă un șuvoi de „leg șireturi, bleg, leg și resturi“. O ținu așa până când și ea începu să-și simtă creierul bolnav. Dar era în extaz: în timpul repetițiilor hipnotice, i se păru că aude „leg și retur“. După câteva meandre, veni cu: „Șireato, nu mă lega“. Cuvintele trebuia să însemne ceva. Chiar dacă nu erau tocmai gânduri, le azvârlea cu forța sensului. Îl plimba pe coridorul aglomerat de spital, când Mark scoase un: — Avem ceva de furcă în momentul ăsta. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de zece metri de locul unde, la sfârșitul lui februarie trecut, ea și partenerul ei se strânseseră unul în altul, la câțiva pași de mașina răsturnată. Se bălăcește în apa râului de toamnă, gata să-și reîntâlnească partenerul aici, în meandrele râului, într-un timp nemăsurat, animalic - prezentul neclintit, harta cu marginile îndoite peste ele însele. Dar partenerul ei nu-i nici aici. O cuprinde iar neliniștea, amintindu-și incidentul acela de demult, trauma primăverii trecute. Aici s-a întâmplat odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
plecase de la Daniel. Toată viața ei bănuise în taină că tot ceea ce înveți să-ți dorești, tot ceea ce reușești să-ți însușești ți se ia. Acum știe de ce: nimic nu e al tău. Noaptea trecută visase că plutește, sus, deasupra meandrelor râului Platte. Luncile erau încremenite în gheață, iar câmpurile erau acoperite de paie cosite. Nu era nici o formă mare de viață, nicăieri. Toate ființele mari dispăruseră. Dar era viață peste tot - microscopică, vegetativă, care zumzăia ca într-un stup. Voci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
O mie de cocori plutitori cedează gravitației. Îi observă pe oameni și-și văd de ale lor, adânciți în prezentul mereu șerpuitor. De când există prerii și maluri nisipoase și ideea că aici sunt în siguranță, păsările s-au adunat pe meandrele astea. În acest secol, se hrănesc cu porumb cultivat. În secolul următor, cu ce rămășițe va mai fi în stare să ofere acest loc. Pământul înghețat îl amorțește. Tresare la auzul vocii ei, care vine de pe o planetă îndepărtată. —Uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
atît de des pe cît mi-am dorit! În schimb, Fata moșului..., Stan Pățitu’ și Povestea prostiei după Creangă, ori Vrăjitorul din Oz după F.Baum, pot spune că au fost puse aproape...Împotriva dorinței mele. Mă rog, viața are meandrele ei, iar Destinul se joacă cu tine, mai des chiar decît te hîrjonești tu, cu el. Așa se face că-n 1980 am acceptat postul de regizor la un teatru de păpuși, dintr-un oraș de port: primul meu spectacol
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
a afecțiunii, transformarea reciprocității într-o relație de dominație/supunere, toate fără nici un motiv aparent, din moment ce Margareta nu s-a schimbat aproape deloc și îl iubește la fel de mult, dacă nu mai mult ca în prima zi. Tot săpând astfel în meandrele conștiinței, Samuel își descoperi o mulțime de defecte de care, se vede treaba, uitase cu totul în ceața lungului său somn, iar suma acestora îi provocă o mare rușine. În fotoliul ei, Margareta încrucișase brațele și picioarele și se uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
molar sfărmat al unui leviatan de coșmar, strălucea ivoriu în soarele arzător al amiezii și creștea cu cât ne apropiam de târg. Prin valea ei largă, Ozana își mișca strălucirea în curbele grațioase ca niște șolduri de femei adormite ale meandrelor ei. În fund, cu aspect de nour, Halăuca, nemăsurată și obeză... Ne-am oprit, conform tradiției venerabile, la ilustra băcănie "Tomovici", veche de peste jumătate de secol, condusă acum de un subaltern. La o masă de crâșmă dintr-un colț, pe
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
iarba fiarelor pe lacată, sare cât colo lacata. Poveștile nu conteneau decât odată cu măcinișul. Mirosind a copt, făina cădea fierbinte în ladă iar în toată moara se prelingea din gura podului un abur roșiatic. OPUSTUL Râul curgea liniștit pe luncă. Meandrele lui alcătuiau coturi în care dormeau, falnic, copacii : un plop, un tei, pâlcuri de frasini, ulmi și stejari. Lângă mal clipeau, verde, răchiți. Boschete de soc sângerau sub rugi de hamei. în rupturile mâlite se îmbulzea stuful iar, la dolii
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]