30,085 matches
-
Ioan Manoliu - inginer; 18. Marieta Manoliu (Sava); 19. Gheorghiță Maxim; 20. Roxana Maxim - economist; 21. Silviu Maxim - preot; 22. I. Moțcu - ofițer; 23. Maria Olaru - profesor de limba română; 24. Emilia Palade - profesor de limba română; 25. Irimia Palade - inginer mecanic; 26. Teodora Palade - profesor de limba română; 27. Vasile Palade - doctor în teologie; 28. Cristinel Scutaru - inginer mecanic; 29. Elena Sofia (Covrig); 30. Lidia Sofia - inginer agronom; 31. Gheorghe Sofronia - inginer electronist; 32. Elena Turcu (Lenuș) - profesor de istorie; 33
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
22. I. Moțcu - ofițer; 23. Maria Olaru - profesor de limba română; 24. Emilia Palade - profesor de limba română; 25. Irimia Palade - inginer mecanic; 26. Teodora Palade - profesor de limba română; 27. Vasile Palade - doctor în teologie; 28. Cristinel Scutaru - inginer mecanic; 29. Elena Sofia (Covrig); 30. Lidia Sofia - inginer agronom; 31. Gheorghe Sofronia - inginer electronist; 32. Elena Turcu (Lenuș) - profesor de istorie; 33. Ioan Ghe. Turcu - colonel; 34. Ioan V. Turcu - inginer constructor; 35. Cezar C. Turcu - ofițer; 36. Ana Ursu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
economist; 12. Elena Cristina Ciubotaru - asistentă, licențiată în biologie; 13. Maria Ciubotaru (Florescu) - medic, București; 14. Elena Cucinschi - profesor de istorie; 15. Dan Curuț - inginer agronom; 16. Petru Doboșeru - colonel; 17. Elena Grapan - profesor de biologie; 18. Vasilică Greșanu - inginer mecanic, director Kosarom; 19. Doina M. Irimia - arhitect; 20. Coca Hreamătă - inginer; 21. Dan Hreamătă - inginer; 22. Mariana Hreamătă - inginer; 23. Nicolae Hreamătă - inginer; 24. Elena Lăcătușu - economist; 25. Mihai Lăcătușu - inginer constructor; 26. Cezar Luchian - ofițer; 27. Octavian Luchian - inginer
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Simina - inginer; 46. Maria Simina - profesor de limba franceză ; 47. Maria Simina -profesor de limba franceză, Piatra Neamț; 48. Vasile Simina - profesor de geografie; 49. Traian Simina - profesor de matematică; 50. Gheorghe I. Simina - inginer căi ferate; 51. Paul Spataru - inginer mecanic, Pașcani; 52. Elena Spataru (Palii) - inginer electronică aplicată, București; 53. Gheorghe Suliță - inginer constructor; 54. Marieta Suliță - profesor de limba franceză; 55. Valerică Suliță - licențiat Conservator, profesor de muzică; 56. Mihai Sună - ofițer, licențiat în Drept; 57. Alexandru C. Toma
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în Filologie; 19. Bogdan Caba; 20. Flavius Caba - licențiat în Drept; 21. Dan Camer - arhitect, poet; 22. Dan Donici - economist; 23. Elena Donici - licențiată în Filologie; 24. Doinița Gordin - chimist; 25. Dragoș Gordin - profesor de fizică-chimie; 26. Ionel Gordin - inginer mecanic; 27. Gheorghe Ionică - inginer zootehnist; 28. Iustin Melinte - medic veterinar; 29. Elena Negrea - inginer chimist; 30. Gheorghe Negrea - economist F.A. Bacău; 31. Neculai Pepelea - jurist, Iași; 32. Doru Prisăcaru - inginer; 33. Vlad Roșca - arhitect șef, Suceava; 34. Alexandrina Străchinaru - inginer
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
operatori. 36% au studii universitare, 62% studii academice postuniversitare, iar 2% doctorat. Ca tip de pregătire profesională, procentele sunt următoarele: 21% instruire într-o profesie specifică; 11% instruiți pentru a lucra în întreprindere (administrație, secretariat, contabilitate); 19% formație tehnică/tehnologică (mecanică, electronică, informatică, arhitectură etc.); 8% sănătate (medici, asistente medicale); 25% științe umane sau sociale (filologie, drept, econo-mie, psihologie etc.); 16% științe exacte (matematică, chimie). În privința experienței în profesie, la cei mai mulți (73%) aceasta a corespuns cu vechimea în muncă. Sectoarele de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
decembrie, în revista săptămînală Contemporanul a fost publicată o relatare cu titlu și aspect de cronică judiciară, Creația literară în fața "instanței" cititorilor. Evenimentul consemnat era că Biblioteca municipală "M. Sadoveanu" din București, biblioteca principală a Capitalei României, organizase la Întreprinderea Mecanică de Utilaj Chimic din Capitală o "dezbatere" publică despre cartea lui Octavian Paler, în cursul căreia cititori "indignați" au demascat caracterul "nociv" și "dușmănos" al romanului. Fusese de fapt un proces, iar finalitatea procedeului nu era literară, ci politică. Obiectivul
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
când văd nebuni mânând popoare spre paradis cu hăis și cea" (Hotel), iar în final îl atacă pe dictator: "Vine Haplea dă cu lingura-n sate / soarbe clopote pe nerăsuflate / ară biserici, seamănă panică, și apoi o seceră cu limba mecanică" (Haplea). De la Proprietarul de poduri (1976), trecând prin Democrația naturii (1978) și mai ales prin Exil pe o boabă de piper (1983) - cel mai puternic volum dinescian - , mai puțin prin Rimbaud negustorul (1985) și până la Moartea citește ziarul din 1989
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
hîrtie și cetăți de carton. Spectator de vanități, măsurător de atitudini, vaccinator de temperamente, îmblînzitor de gorile în miniatură și de cimpanzei cu aripioare, mă regăsesc în mijlocul papagalilor periați, ca un flașnetar destul de trist dar și destul de sensibil la muzica mecanică; și care n'a mai învîrtit bagheta caterincii, plină cu inimi de cabotini, de un șir de ani." Blîndeți poeticești, melancolii, șterse în treacăt de cinice umoruri. Și fiindcă am ajuns la controverse, Miscellanea lui P. Nicador & Co. (pseudonimul lui
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
duc cu gîndul la simbolurile și numerele folosite de vizionarul neamț. Deosebirea este că, dacă în cazul lui Böhme, nepreaștiind la ce anume i se referă metaforele, trebuie să cauți singur corespondențe între realitate și sensul lor simbolic, în cazul mecanicii cuantice, deși știi în linii mari despre ce vorbesc fizicienii, constați că aceștia nu prea găsesc metaforele cele mai nimerite. Și astfel, limba fizicienilor e tot mai specioasă și mai ilogică, aducînd cu argoul pestriț al unor copii născocind expresii
Războiul nevăzut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9776_a_11101]
-
Pelmuș în ultimii șapte ani. în 2001, în Outcome, corpul nu era folosit ca instrument de exprimare, ci ca subiect în sine, pus în valoare de lumini și umbre, static, cu excepția unor scurte întoarceri ale capului și ale unor balansări mecanice ale brațelor, înainte și înapoi. în final, un cadru, decupat după forma corpului, se deplasa către acesta, încorporân-du-l ca pe o marionetă neînsuflețită. în 2003, în Punct fix, trei dansatori se mișcau pe loc, derulând fiecare câte un sul de
Pătrat alb și dans în întuneric by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9780_a_11105]
-
nu a fost încă rezolvată?). Am trecut apoi la Școala "Marin Sorescu", unde elevii ne-au oferit un spectacol extraordinar de interpretări ale unor opere soresciene, fie ele poezii sau fragmente din piese de teatru. Nu au lipsit, desigur, recitările mecanice inevitabile în astfel de cazuri, dar au fost și câteva interpretări care au vădit un talent remarcabil; parcă am întrezărit la doi băieței și la o fetiță o vervă și o ironie cu adevărat soresciene. Marin Sorescu are, se pare
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
încît singura cale de a-l explica este să-i repeți întocmai expresiile. Nu-l analizezi, ci îl îngîni. Nu-l comentezi făcînd uz de propriile tale cuvinte, ci îl psalmodiezi repetîndu-i papagalicește vorbele și dînd drumul la o flașnetă mecanică al cărei sunet exegetic se deapănă de la sine potrivit unei scheme dinainte știute. În schimb, a încerca să-l povestești pe înțelesul tutoror înseamnă a-l degrada pînă la pragul rostirii unor banalități stupefiante. Pe Walter Biemel l-am citit
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
e aceea că radicalul -stell, asemenea unui parfum căruia calitatea mirosului îi cere adăugarea altor ingrediente, conține, în formă sugerată, sensul tuturor verbelor compuse ce au componență verbul stellen. Și cum sensurile acestor verbe compuse se referă la un proces mecanic de ordonare și aranjare desfiguratoare a lumii, Heidegger le concentrează pe toate în banalul și placidul cuvînt Gestell, căruia îi hărăzește rolul simbolic de a desemna fenomenul copleșitor și ireversibil pe care îl reprezintă tehnica. În fond, ceea ce deosebește un
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
cum zicea amicul meu - "cretinizare". Realitatea arată că oamenii incapabili să discearnă adevărul de minciună sunt armonios distribuiți în toate categoriile sociale și de vârstă. Prin urmare, adevărul trebuie căutat în altă parte. Oricât ar suna de antipatic, limitativ și mecanic, nu-mi pot scoate din minte ideea că, de șaptesprezece ani, un anumit tip de complot împotriva românilor a fost înlocuit cu altul, la fel de vicios. Pe vremea comunismului, "omul nou" era creat prin așezarea cu forța într-un pat al
Rating în unu, în doi, în trei, în câţi vrei by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9887_a_11212]
-
acesta contactului imediat cu viața, apreciază la modul superlativ aliajul straniu de "simțire fabuloasă" și "inteligență analitică" din Întâmplări în irealitatea imediată a lui Blecher, dar nu agreează teatrul de idei al lui Pirandello, ale cărui ficțiuni sunt "cerebrale, reci, mecanice", având în centrul lor "niște morți inteligenți", eroi fantomatici și descărnați, iar invențiile tehnice, pitorescul vizual și construcțiile fanteziste din scrierile lui John Dos Passos sunt departe de a-l convinge, deoarece, crede Sebastian, "durabile nu sunt în realitate decât
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
identificarea unor articulații existențiale osificate, fire subțiri și nevăzute, îngroșate tot mai mult și devenite, vai!, vizibile care ne fac captivi în propria viață. Foarte deosebite între ele, personajele Adrianei Bittel au o problemă comună: ajung să trăiască la modul mecanic, să se târască de pe o zi pe alta, visând, în compensație, la fantasmagorice alternative biografice și istorii personale contrafactuale. E ceea ce îi leagă pe funcționarii din biroul friguros al Băncii (nuvela Iulia în iulie) atât de diferiți, altfel, între ei
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
poetului capătă accente repercutante. Petrarca însuși îl avusese ca obiect (cum atestă versurile, Secretum, epistolele), dar, în spiritul valorilor culturale introiectate, păstrase cu grijă măsura, il decoro, decența convenienței. Urmînd firul unor senzații cazuale, al gîndurilor, repetînd gesturile cotidiene devenite mecanice, din frînturi disparate, protagonistul romanului în discuție își reconstituie viața. Ca toate celelalte și totuși unică, cu toate pliurile ei, este o existență dependentă de contingent, de statutul social iar, în timp, de beteșugurile vîrstei. În ciuda poziției de invidiat, obținută
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
Daniel Cristea-Enache Există voci critice, unele cu autoritate, care ironizează segmentarea decenală a generațiilor noastre de scriitori, cu argumentul (serios) că o paradigmă literară nu se schimbă din zece în zece ani, cu o mecanică periodicitate. Susținătorii punctului de vedere contrar arată că, totuși, de vreme ce putem descoperi diferențe semnificative, de adâncime, între "șaizeciști", "optzeciști" și "nouăzeciști" ("șaptezeciștii" fiind o generație intermediară, iar "milenariștii", una în curs de afirmare), aceste structuri create de critică pe baza
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]
-
o simplă recuzită expresivă, un material de lucru și atît, încercarea extragerii lor din convenția literară ar fi eșuat inevitabil în glose exterioare și minore. Chiar dacă pictura apare cronologic mult mai tîrziu în preocupările sale, ea nu este în-tr-o relație mecanică, și cu atît mai puțin de subordonare, cu poezia, ci ambele converg spre o structură creatoare cu o disponibilitate multiplă. În cazul în care pictura ar fi un simplu derivat al poeziei, o supapă utilă în cazurile de prea plin
Privindu-l pe Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9950_a_11275]
-
și prin divagații de la subiect, bine dozate, inteligent scoase în evidență în controversele înscenate dintre Carlo, povestitorul și Anna, regizoarea. Incursiunile în mediile sociale "marginale", interlope, periferice, de preferință Balcanii - inepuizabil "rezervor de povești" și pasiuni - contrastează cu reglementarea aproape mecanică a existenței în occident, inclusiv a simțămintelor și a conștiinței. Dejan îi privește cu dispreț pe teoreticienii seminariilor de etnologie la care Bille îl poartă și unde întrebările ce-i sunt adresate de participanți nu țintesc spre aflarea unui adevăr
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
existența cotidiană. Banalitatea dezumanizantă e uneori autoironică, alteori pur și simplu clișeizată: "funcționez în parametrii normali numai dacă mă trezesc după 9" (blog.mostly-harmless.ro); "am păpat și funcționez iar la întreaga capacitate" (club.neogen.ro). Desigur, metaforele tehnice, analogiile mecanice sînt mai vechi în limbă: deșurubat ("frînt, obosit") apare la Mateiu Caragiale - "Nici în pat nu mă puteam mișca. Deșurubat de la încheieturi, cu șalele frânte, mi se părea că ajunsesem în stare de piftie" - și se mai folosește încă, în
Omul-mașinărie și "bateriile sufletului" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9104_a_10429]
-
Mai apoi, sub influența plasticienilor, cu precădere a lui Kantor, această direcție a cunoscut o radicalizare care a dus la folosirea materialelor reciclate: deșeurile recuperate și "rearanjate" cu scopul de a crea adevărate invenții plastice: mitraliera/aparat de fotografiat, leagănul mecanic... Reziduurile "de rangul cel mai de jos" pătrundeau astfel pe scenă și se bucurau de o nouă viață! Kantor face teatru răscolind pubelele societății, pentru a integra, mai apoi, într-o operă, rămășițele fără valoare ale acesteia. Inevitabil, "efectul de
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
doar în fața moralei, ci și în fața legii", nu cuibărește la ultimul cat al unui turn de fildeș. Din Amarul Târg, în care viețuiește ca un exilat, el se pronunță. Iată-l pe Ion Iliescu, "un conservator crispat, mânuind un surâs mecanic, tot mai desemnificat", pe Adrian Păunescu, trecut pe sub arcurile de triumf ale tuturor compromisurilor, pe cutare autor de Jurnale, de astă dată, ultra amabil în relațiile cotidiene cu semenii și vitriolându-i în Jurnal - lista e lungă și savuroasă. Câtă vreme
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
din cazurile de spacere manufacturate nu s-a înregistrat degradarea acestuia, însă pentru a preveni această complicație redutabilă ce va supune pacientul la o nouă intervenție chirurgicală suplimentară amintim posibilitatea armării spacerelor cu broșe Kirschner, tehnică ce conferă o rezistibilitate mecanică superioară în timp. Una dintre preocupările noastre majore și motivul pentru utilizarea acestei tehnici a fost costul. Infecțiile periprotetice în orice artroplastie reprezintă o povară financiară mare, consumând resurse financiare cu 4 până la 6 ori comparativ cu costul unei artroplastii
Revista Medicală Română by Adrian Cursaru () [Corola-journal/Journalistic/92279_a_92774]