63,751 matches
-
de afirmare. Tot în 1990, în România privatizarea a început nu așa cum ar fi fost normal - cu marii mamuți industriali - ci cu cultura! Tot răul spre bine: în clipa de față, publicațiile culturale și editurile par să se fi adaptat mecanismelor pieții libere mai bine decât faimoasele "ctitorii" ale socialismului atotbiruitor. Destui oameni de cultură (nu toți, firește, unii dintre ei trăind cu nostalgia nătângă a statului-biberon) au învățat legile aspre ale concurenței, au dobândit arta obținerii de finanțări, într-un
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
este substras determinărilor univoce și unilaterale ale semnificației sale. Demersul său hermeneutic, punctat cu evidente accente fenomenologice, urmează, după cum autorul însuși ne mărturisește, o linie de tip deconstructiv. Ceea ce contează nu este inversarea termenilor opoziției cotidian / non-cotidian, ci chiar demontarea mecanismelor pe care se fundamentează semnificația acestui binom. Demnă de interes, din perspectiva unei hermeneutici a timpului de zi cu zi este mai cu seamă secțiunea intitulată Cotidianul ca repetiție și obișnuință : "Una dintre semnificațiile cele mai cotidiene ale cotidianului este
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
cu ajutorul căruia încercăm să ne ameliorăm propria condiție. Sigur, poetul, în general, se simte puternic, tare, dar e mai slab decât un politician. Precum într-o cataliză chimică, poetul aduce un element greu, ca ponderabilitate, dar care va transforma integral mecanismele din jurul său. Încetul cu încetul. Abordând relația scriitor-personaj-cititor în La Modification, ne încrucișăm obligatoriu cu formula textului subversiv? Implică această formulă crearea unei subtile manipulări a scriiturii? Triunghiul din La modification reliefează importanța cititorului în chiar nucleul operei literare. Opera
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
volum de reportaj, în plus presărat cu perle antisemite) se face cu vervă și metodă. Mica punere în scenă (citarea unor declarații laudative, dar și a altora care desființează) îi oferă lui Cornel Ungureanu prilejul să explice, pe scurt, unele mecanisme ale cîmpului cultural al perioadei, din România cea încă situată de partea Germaniei și apoi din Franța proaspăt ieșită din război. Una dintre posibilele explicații ale succesului european al romanului pe care Monica Lovinescu, traducîndu-l în franceză, se străduise să
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
nu mai cîntă. L-am aurit în van" (Izgonirea). Dar atenția Marianei Bojan se concentrează asupra mediului curent care-i contrariază simțirea inocentă, mediu pe care-l citează sarcastic subiectiv (o mitologizare secundă, așijderea parodică), spre a-i putea descifra mecanismele perfide, obiective. Un atare joc de-a mitologia care se regăsește pe un palier inferior, pentru a se pierde în criza ce pare fără capăt a inadaptării, reprezintă filonul indiscutabil cel mai bogat al producției în chestiune. De fapt, sub
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
din anii '50, de astădată vizând transformarea efectivă a scriitorilor, și în genere a intelectualilor, în activiști de partid, având sarcini obștești precise." (octombrie 1977, p. 477); "Metodele de oprimare s-au nuanțat până la subtilitate, până la un sistem complicat de mecanisme colective care ne țin conectați, fără putință de scăpare, la toate firele posibile ale unei uriașe centrale de unde suntem dirijați automat prin simple 'impulsuri' ideologice. Robotizarea noastră poate fi dusă însă și mai departe, adică spre o robotizare 'multilaterală'." (aprilie
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
pe scurt îndeplinește toate condițiile pentru a deveni un best-seller, fără a displăcea nici publicului cultivat, fie acesta oricît de elitist. Scriitorul italian știe exact cum să întrețină suspansul, dozează cu grijă elementele de senzațional și mostrele de erudiție, adoptă mecanismele literaturii de consum, dar face din cînd în cînd cu ochiul cititorului avizat, știe să fie amuzant sau grav, după împrejurări. Cînd (re)construiește - ca și Calvino în Cavalerul inexistent - atmosfera Evului Mediu, este atent mai cu seamă la detalii
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
spus, catastrofele, incendiile, epidemiile stimulează apetitul narativ (să ne gîndim, de pildă, la Decameronul lui Boccaccio), astfel de situații limită fiind adeseori alese ca pretexte pentru declanșarea resorturilor imaginative. Și tot ceea ce poate constitui pretext pentru punerea în funcțiune a mecanismelor fabulației este tematizat, parodic sau doar cu ironie blîndă, de un prozator hiperlucid, conștient pe deplin de procedeele pe care le folosește. Iar lucrurile nici nu ar putea sta altfel dacă ne gîndim că avem de-a face cu un
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
hiperlucid, conștient pe deplin de procedeele pe care le folosește. Iar lucrurile nici nu ar putea sta altfel dacă ne gîndim că avem de-a face cu un romancier-semiotician, profesor de teorie literară, abil cunoscător al modului în care funcționează mecanismele de producere și de receptare a literaturii, capabil să probeze demonstrativ orice rețetă narativă. În Baudolino, rețeta ar fi aceea a romanului picaresc și a basmului, condimentată evident, cu ingrediente ce țin de "bucătăria" romanului postmodern. Acțiunea este plasată în
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
a realiza un profit, un venit". De fapt, în intensa folosire a familiei lexicale a producției se percep două tipuri de conotații: o mai veche înnobilare ironică prin preluarea limbajului oficial al muncii organizate, dar și o reducere postrevoluționară la mecanismul profitului (sintagmele apărînd din această perspectivă ca eliptice). Se observă de altfel, în domeniul dat, concurența între mai multe cîmpuri lexicale din care s-a extras terminologia eufemistică: lexicul industrial (a produce), cel birocratic (a rezolva) și cel al spectacolului
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
Sub cupola acestuia, consideră autoarea, se situează întreaga istorie a modernismului și postmodernismului. Kant a efectuat o "revoluție copernicană", dislocînd Intelectul Divin, caracterizat de Aristotel ca noesis noeseos, intelect ce se autocontemplă, și așezînd în centru rațiunea, cercetată în privința propriilor mecanisme și legități. Așa cum observa romanticul Coleridge, filosoful german schimbă însăși osia pe care se rotea domeniul său: încetînd a mai fi o ontologie, acesta devenise o antropologie. Punctului de vedere al lucrurilor, al existențelor (onta) i se substituise punctul de
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
a dovedit fertilă, cunoscînd modificări, dar nu mutații la Tillyard, Bachelard și, recent Foucault și David Lodge". Despre Tudor Vianu se afirmă că ar cultiva un fel de "materialism cultural", tangent la Marx, Taine, Chadwick, Bahtin, Raymond Williams, prin relevarea mecanismelor de clasă, a factorilor instituționali și a "structurilor de sensibilitate" în geneza operelor. D. Caracostea e contemporan cu Noua critică, dovedindu-se un investigator, ca și E. Lovinescu, al genezei textuale și al intertextului, precum și un precursor al "analizei discursului
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
Andriy Zholdak, un spectacol plin de idei, poate prea stufos. Încă un fapt semnificativ întîmplat la Sibiu: popasul lui Silviu Purcărete și al echipei sale - scenograful Helmuth Stürmer, compozitorul Vasile Șirli și co-scenaristul Alain Garlain - pentru a unge rotițele unui mecanism, se pare, complex. Este vorba despre realizarea work-shop-ului și, în fond, de ce nu, a spectacolului Pilafuri și parfumuri de măgar după cîteva din poveștile ciclului O mie și una de nopți, o parte a unui proiect amplu, susținut pe trei
Un interval și mediocritatea lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15924_a_17249]
-
a geografului Karl Sinnhuber în care erau discutate peste 90 de definiții ale zonei - singurul teritoriu exclus din toate era Peninsula Iberică, singurele incluse în toate erau Boemia, Austria și Moravia. Mai mult, autorul Dosarului meu de securitate vorbește despre mecanismele de admitere în Europa Centrală pe baza unor criterii care, ignorând geografia, se constituie într-un set de valori asemănătoare celor ce stau la baza Uniunii Europene (și duc la izolarea României și a Slovaciei lui Meèiar). Europa Centrală (cu
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
unei promisiuni și în cele din urmă/ Desfăcută palma norului, fără nimic./ Scriitura meteoriților deasupra mării zăbovea neînțeleasă" (Fruntariile inocenței). Inaugurala imagine apare ciuruită de "ispite", de o "arsură", de "gustul înștiințării", slujind, inclementă, la configurarea "sorții", descoperind fără zăbavă mecanismul pedepsei fără pricină, oribila gratuitate a suferinței universale: "Tăinuit se înfiripa vina, o stalactită în grotele ispitei/ O străveche înseninare se spulbera de pe frunți zeiești/ Primare înțelesuri se evaporau pe buzele-ți străfulgerate/ Dăinuia în loc arsura, gustul înștiințării/ Din cîteva
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
nesfîrșit de mărturii contradictorii, fie o pui între parantezele indiferenței și ignoranței. Atitudinea polemică a lui Radu Cosașu se referă la un articol al lui Dan Petrescu din ziarul Național. Pe scurt, acestuia din urmă "îi vine greu să înțeleagă" mecanismul "orbirii" și "trezirii" din fascinația comunismului, așa cum, dacă e să fim onești și puțin nepoliticoși, și nouă, tuturor, foarte tineri fiind, "ne vine greu să înțelegem". Răspunsul lui Radu Cosașu trebuie citit în întregime, e mai zguduitor în simplitatea și
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
se repetă, că uneori e contradictoriu, că unele lucruri au fost spuse, descoperă că "nu poți înțelege de la alții [...] să absorbi lucrurile prin toți porii" (p. 39), că atunci "când lucrurile nu se mai repetă ceva s-a defectat în mecanismul lumii", dar și că "tot timpul poți descoperi lucruri noi, la tot pasul ai șansa de-a da peste o întâmplare sau o idee originală" (p. 154). Inegale ca realizare sau originalitate, meditațiile, "filozofările" (subtitlul "încercare de filosofie poetică" este
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
încît, din punctul meu de vedere, criticul ideal nu este deloc cel academic, în adevăratul sens al cuvîntului, ci ar trebui să fie criticul care trăiește textul, care reușește să intre cu un fel de participare umană, cu emoție, în mecanismele aparent cele mai reci, mai rigide, ale textului literar. Astfel că Orele franceze au fost un fel de omagiu adus acestor oameni pe care am avut bucuria să-i cunosc și pe care mi s-a părut firesc să îi
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
Există un sens, o semnificație imanentă a literaturii? Citind un text literar, înțelegem că e literar datorită felului în care -intuitiv sau altcumva - îi percepem semnificația? Răspunsul ar fi simplu în cazul operelor de ficțiune, care au într-adevăr un mecanism aparte de semnificare: au coerența și plauzibilitatea faptelor reale, a lumii de zi cu zi, fiind cu toate acestea altceva decît realitatea înconjurătoare. Mai complicat este cazul altor tipuri de text literar, și nu mă gîndesc atît la poezie, cît
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
datorită faptului hotărîtor al absenței în România a unui corpus de vechi tradiții culturale mature. Dar tot atît de posibilă este și explicația, care s-a formulat, a lipsei totale de cunoaștere de către acești tineri strălucitori convertiți la legionarism a mecanismelor socio-economice din epocă, ajungînd să creadă, cu o naivitate condamnabilă, în sloganurile asanatoare legionare. Aceasta, oare, poate explica și entuziasmul lor frenetic (cum s-a întîmplat, de pildă, cu Cioran) în totalitarismul nazist și fascist? E o întrebare din atîtea
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
sînt decît simple poligoane pe care ne putem exersa în văzul lumii vocația eșecului. Dacă pentru argumentarea majoră a acestei realități și pentru demonstrarea principiului ne putem sprijini copios pe fapte și pe evenimente din istoria mare, pentru a înțelege mecanismul concret al unor asemenea întîmplări este suficient să aruncăm o privire ceva mai zglobie în jurul nostru. Cum cineva a îndrăznit să tulbure tihna somnolentă a unui anumit loc, așa cum s-a întîmplat cu regretatul Ștefan Drăghici la Călărași, de a
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]
-
fir-ar să fie, arză-l-ar să-l arză, ducă-se să se ducă etc.: cazuri în care o construcție sintactic încheiată își reia (aparent fără justificare) un component deja exprimat - e drept, cu o oarecare variație a formei. Mecanismul nu e deci al unei elipse, ci al unui adaos: formă a redundanței cu valoare expresivă tipică pentru oralitate. Ar fi interesant de aflat care e sursa formulei mare bal mare: mi se pare greu de decis dacă e un
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
aparent suspicioasă a unor cărți mari din literatura română contemporană. Totul este însă un joc retoric puțin abil ' instrumentele critice sînt clasice. Pe Nicolae Breban îl luăm peste picior pentru 'greșeli estetice' evidente, dar îl salvăm cu grație în final. Mecanismul ar fi acesta: iată cît de multe imperfecțiuni are și totuși cît de mare e! Surprind analizele amănunțite de roman așezate lîngă pasaje precum: ' Susținînd și în publicistică, dar și prin operă, idealul maiorescian și lovinescian al primatului valorii, Nicolae
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
Ki', Nadás Peter) un document despre ce înseamnă să fii central-european, despre o identitate pierdută odată cu inocența, despre umanitate și multiculturalitate. Dincolo de patetismul aparent al unor asemenea afirmații, e o trăsătură a literaturii poloneze contemporane preocuparea pentru trecut, pentru decriptarea mecanismelor de conviețuire multietnică și multireligioasă din glorioasa perioadă interbelică - acum, cînd Polonia e una din puținele țări fără minorități. Relațiile ambigue dintre polonezii catolici și numeroasa minoritate evreiască înainte și după 1938 și sentimentul de vină pentru Holocaust explică de
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
fie plasată mult mai spre centrul vieții literare. E bine, e rău? Simona Tache a obținut anul acesta premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor. Ar fi cu totul complicat și mult dincolo de puterile mele să încerc să înțeleg prin ce mecanism se dau aceste premii, cum atrag atenția asupra lor tinerii debutanți pentru a fi luați în considerare, unde se scrie despre ei înainte de competiția propriu-zisă. întrebări grele... rămîne să ne bucurăm totuși că un atare premiu face vizibilă o scriitoare
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]