2,223 matches
-
și prof. Ionuț Manta), care au pregătit momente artistice inedite, emoționante, impresionându-l pe invitatul de onoare prin măiestria artei lor. Evenimentele au fost moderate cu profesionalism și dăruire de directorul Teatrului ,,Mihai Eminescu”, Traian Apetrei, care va realiza un medalion Eugen Doga în cadrul unei ediții speciale a emisiunii sale de la Somax TV. Prezența academicianului Eugen Doga la Botoșani îi conferă prilejul de a participa și la cea de-a V-a ediție a Simpozionului Internațional ,,Grigore Vieru, poet al sufletului
CEL MAI MARE COMPOZITOR CONTEMPORAN S-A ÎNTÂLNIT CU ELEVII A DOUĂ LICEE DIN BOTOŞANI. EVENIMENTUL ORGANIZAT DE ASOCIAŢIA REGAL D' ART de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371716_a_373045]
-
mai 2017. Vasilica Grigoraș s-a născut în 1951, în România. Absolventa a Facultății de Filosofie, Universitatea „Al. I. Cuza", Iași. A lucrat ca profesor de filosofie și bibliotecar. Vasilica locuiește în Vaslui, România. A publicat eseuri, impresii de călătorie, medalioane, cronici literare în publicații periodice din România, SUA, Canada, Australia și Germania. În 2001, a publicat prima sa carte, "Fragmente de spiritualitate românească", după care alte zece cărți de poezie, povestiri pentru copii, eseuri au văzut lumina tiparului. Din 2012
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
mai mult Vasilica Grigoraș s-a născut în 1951, în România. Absolventa a Facultății de Filosofie, Universitatea „Al. I. Cuza", Iași. A lucrat ca profesor de filosofie și bibliotecar. Vasilica locuiește în Vaslui, România. A publicat eseuri, impresii de călătorie, medalioane, cronici literare în publicații periodice din România, SUA, Canada, Australia și Germania.În 2001, a publicat prima sa carte, "Fragmente de spiritualitate românească", după care alte zece cărți de poezie, povestiri pentru copii, eseuri au văzut lumina tiparului.Din 2012
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
Cu greu se desprinde din brațele Veronicăi pentru a lua parte la banchetul Junimii. 1879-12-05 Veronica îi întoarce vizita lui Mihai, venind la București. 1880-01-17 O vizitează pe Veronica Micle sora lui Eminescu, Henrieta, care îi aduce drept cadou un medalion cu diamant și o pereche de cercei. Îi scrie lui Mihai, îndemnându-l să vină să o vadă. Din lipsa banilor de drum, Eminescu este nevoit să o refuze. Tăcerea lui o îndurerează pe Veronica neștiind pricina și îl bănuia
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
și a făcut o experiență literară, fără să se fi fixat statornic pe poziția unui înaintaș ori contemporan." (în vol. M. Eminescu, Literatura populară, prefață, Eminescu și literatura populară, Ed. Minerva, Buc., 1977). Iar profe sorul Petru Ollade poate încheia medalionul nostru: "...Despre poetul sătmărean George Marchiș va trebui să vorbim altfel, adică prin raportare la Eminescu. Vreau să spun că poeziile lui George Marchiș ne oferă câteva posibile "locuri eminesciene", anterioare... lui Eminescu... Poezia lui George Marchiș ca eventual model
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
conștiinței naționale a poporului": "..Expresiune i-a dat marele nostru Eminescu, punând în versuri aspirațiunile justificate ale neamului, zicând: "De la Nistru pân-la Tisa / Tot românul plânsu-mi-sa / Că nu poate străbate, / De-atâta străinătate...36. Ioan Slavici alături de Vasile Lucaciu. Sau: "medalionul" de la Viena nu se rupe I. Slavici a păstrat o legătură continuă cu V. Lucaciu, dovadă că veridicitatea "medalionului" de prieteni vienezi din jurul lui M. Eminescu (op.cit., cap. La Viena) trebuie luată în seamă. Câteva nedumeriri însă rămân: cum de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
De la Nistru pân-la Tisa / Tot românul plânsu-mi-sa / Că nu poate străbate, / De-atâta străinătate...36. Ioan Slavici alături de Vasile Lucaciu. Sau: "medalionul" de la Viena nu se rupe I. Slavici a păstrat o legătură continuă cu V. Lucaciu, dovadă că veridicitatea "medalionului" de prieteni vienezi din jurul lui M. Eminescu (op.cit., cap. La Viena) trebuie luată în seamă. Câteva nedumeriri însă rămân: cum de nu i-a reproșat niciodată I. Slavici lui V. Lucaciu atitudinea din articolul Poezia lui Eminescu și Biserica catolică
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Slavici, Rosseti, și voi toți ceilalți câți ați înălțat cauza națională la glorie ne mai pomenită înaintea lumii întregi: vedeți cine și cum ne insultă!..." (anul II, nr. 32, 3/15 aug. 1896). Dar nu numai I. Slavici din grupul "medalionului" vienez din preajma lui M. Eminescu rămâne aproape de V. Lucaciu, ci și Nicolae Oncu (fost în conducerea societății "România Jună" din Viena alături de I. Slavici și M. Eminescu) devenit la Arad promotorul băncii "Victoria" (din 1877) și susținător al mișcării memorandiste
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
suferi tu, măiestru, pentru ce nu și eu smeritul tău ucenic, în luptele politice...?" (op.cit., p. 162). Cum să mai spui, după o astfel de legătură de o viață, că memorialistul I. Slavici ar putea face o "confuzie" între Lucaciu-Covaciu...? "Medalionul" vienez rezistă prin loialitatea artizanului care le-a hașurat chipul distinct și le-a rămas alături prin vreme... 2. PATCAȘIU, Vasile Preot, autor de cărți bisericești, cronicar. Născut la Portița, jud. Satu Mare, la 25 decembrie 1844. Școala: Carei, Beiuș (clasele
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și ieri mai descopeream, cu stupoare, că Păsării Paradisului de fapt o pempantă damă-pasăre îi lipsea din ureche cercelul otrăvitor. I l-am pus.) Vernisajul de diseară se va consuma în Sala Voievozilor, spațiu oarecum inhibant prin prezența, sus, a medalioanelor auguste, dar detașat cu ajutorul spoturilor ce-și trimit fascicolele luminoase doar pe tablourile de o ritoasă modernitate. Chiar în preajma microfonului se află două lucrări executate acum treizeci (!) de ani și care marchează, exact, momentul în care fresca nord moldovenească întîlnită
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a legăturii nemijlocite pe care el a făcut-o între puterea armată a țării și condițiile materiale și juridice ale maselor populare. Biografiile consacrate de N. Bălcescu lui Ioan Tăutul, Miron Costin, Ioan Cantacuzino și Constantin Cantacuzino sunt portrete istorice, medalioane alcătuite pe baza unei documentări amănunțite, destinate, probabil, cum a observat V. Maciu, dicționarului istoric anunțat de M. Kogălniceanu în 1843, dar neapărut. Fiecare medalion are o morală, își propune să facă cunoscută învățătura că o personalitate istorică poate fi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
N. Bălcescu lui Ioan Tăutul, Miron Costin, Ioan Cantacuzino și Constantin Cantacuzino sunt portrete istorice, medalioane alcătuite pe baza unei documentări amănunțite, destinate, probabil, cum a observat V. Maciu, dicționarului istoric anunțat de M. Kogălniceanu în 1843, dar neapărut. Fiecare medalion are o morală, își propune să facă cunoscută învățătura că o personalitate istorică poate fi socotită ca atare numai în măsura în care a avut sprijinul poporului și a slujit poporul. O deosebită însemnătate teoretică și, pentru epoca lui N. Bălcescu, practică, prezintă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
recunoștință pentru clementa arătată fratelui său vitreg, Amelia îi mărturisește Dogelui că ea nu este fiica naturală a Contelui Grimaldi și îi vorbește despre dragostea ei pentru Gabriele, devansând intenția Dogelui. Relatând despre trecutul ei singuratic, ea îi arăta Dogelui medalionul cu portretul mamei sale (Orfanella îl tetto umile). Dogele o întreabă dacă ea își mai aduce aminte de ceva din copilărie. Amelia îi povestește de femeia care avea grijă de ea și de faptul că era adesea vizitată de un
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
povestește de femeia care avea grijă de ea și de faptul că era adesea vizitată de un marinar. La întrebarea Dogelui dacă femeia care o îngrijea se numea Giovanna, Amelia răspunde afirmativ. Dogele o roagă pe Amelia să compare propriul medalion cu cel pe care însuși Dogele îl poartă la gât: cele două portrete din cele două medalioane sunt identice. Boccanegra realizează că Amelia este în fapt propria lui fiica, Maria, si o îmbrățișează. Boccanegra îi cere lui Paolo să uite
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
marinar. La întrebarea Dogelui dacă femeia care o îngrijea se numea Giovanna, Amelia răspunde afirmativ. Dogele o roagă pe Amelia să compare propriul medalion cu cel pe care însuși Dogele îl poartă la gât: cele două portrete din cele două medalioane sunt identice. Boccanegra realizează că Amelia este în fapt propria lui fiica, Maria, si o îmbrățișează. Boccanegra îi cere lui Paolo să uite de planurile sale de a se căsători cu Amelia (Che rispose?). Pentru a nu pierde averea familei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Reîntors acasă în 1918, fără să-și termine liceul, se înscrie la Academia de Belle Arte, apoi la Academia liberă a lui N. Verona. Din 1921, se dedică activității plastice și publicisticii. Redactor la „Epoca”, el semnează grafică satirică, cronici, medalioane, tablete, note. În 1927, e alături de Mircea Eliade și Radu Capriel la revista „Est-Vest”, iar în 1928 răspunde chemării lui Vladimir Donescu, care înființează săptămânalul „Vremea”. Aici, A. girează între 1931 și 1938 pagina teatrală, asigură grafica, inserând și articole
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
de mai târziu. Ca atare, poezia publicată este puțină și prevestitoare, sub aspect ideologic, prin poeme ca Octombrie 1917 și Focul lui Prometeu de Victor Eftimiu ori scenariul liric Tipografii uciși de Nina Cassian. Frecvente sunt însă prezentările de poeți, medalioanele, evocările, seria încheindu-se cu recenzii la cărțile recent apărute, românești și străine. Sunt redescoperiți Cezar Bolliac (Corina Săndulescu, Un luptător pentru democrație - Cezar Bolliac), dar și Ilarie Voronca (V. Cristian, Ilarie Voronca) sau Tristan Tzara (V. Cristian, Tristan Tzara
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
Cântarea munților și Țara luminii de Magda Isanos, volumele Un om așteaptă răsăritul de Mihai Beniuc și Cântece de galeră de Cicerone Theodorescu, Călătorii de Sanda Movilă ori Libertatea de a trage cu pușca de Geo Dumitrescu. Sunt prezentați în medalioane poeți ca Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu sau Sașa Pană. V. Cristian scrie despre Louis Aragon, Micaela Catargi despre Elsa Triolet, Octav Șuluțiu despre volumul de Poeme tradus de Margareta Sterian din Walt Whitman. Cât privește proza, caracterul informativ al comentariilor
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
ficțiunii”, CRC, 1980, 10; Mircea Scarlat, Mioara Apolzan, „Aspecte de istorie literară”, CNT, 1983,18; Al. Călinescu, Mioara Apolzan, „Aspecte de istorie literară”, CL, 1983, 8; Al. Săndulescu, Mioara Apolzan „Aspecte de istorie literară”, RL, 1983, 34; Dan C. Mihăilescu, Medalion, LAI, 1993, 13; Ioana Pârvulescu, Dreptul la identitate, RL, 1993, 30; Monica Spiridon, Încercarea scriitorului, R, 1993, 10-11; Mircea Anghelescu, Construcția și reconstrucția cotidianului, VR, 1994, 2. C.Pp.
APOLZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285405_a_286734]
-
O istorie a societății românești contemporane în interviuri, I-II, București, 1999; Cameleonul, București, 2001; Detectiv fără voie, București, 2001; Anchetele unui detectiv singur, București, 2003; Spioni în arșiță, București, 2003. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, II, 50-51; Șerban Cioculescu, „Medalion liric”, RMB, 1979, 19; Șerban Cioculescu, Scriitorul și timpul său, RL, 1979, 48; Ciobanu, Opera, 223-225; Stănescu, Jurnal, II, 95-97; Al. Dobrescu, Profesionistul... amator, CRC, 1985, 34; Ioan T. Morar, Avem un Chandler!, O, 1985, 35; Nicolae Manolescu, Un roman
ARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285452_a_286781]
-
a o Întinde care cucerea sufletele și le exalta. Nu era acel shake hand semeț al dandysmului. D’Orsay plăcea tuturor, Într-un mod atât de natural și de pasionat, Încât Îi făcea până și pe bărbați să-i poarte medalionul, În timp ce dandy-i nu Îi făceau pe aceștia să poarte decât ceea ce știți; ei plac femeilor, displăcându-le (să nu uităm nici o clipă această nuanță atunci când trebuie să Îi judecăm). În fine, d’Orsay era un rege al bunăvoinței amabile
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ultimă imagine, ce Își are și ea frumusețea ei, este, În general, aceea de care ne amintim. La fel de frumos a fost și Alfred de Musset când era foarte tânăr. Cu părul lui blond, ai fi zis că-i Însuși Phoebus-Apollo; medalionul lui David ni-l Înfățișează aproape cu figura unui zeu. Charles Baudelaire adăuga la această Înfățișare deosebită, ce părea a se feri de orice afectare, un anumit farmec exotic, ca un parfum Îndepărtat venind din niște ținuturi mai iubite de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
zonei. Primul număr se deschide cu un articol semnat de Hortensia Papadat-Bengescu, însoțit de scurte note biografice și de portretul scriitoarei. Colaborează cu versuri D. Stoicescu, Al. Gherghel, Ion N. Roman; cu proză, Gala Galaction, Silvia Constantinescu. D.l. mai conține medalioane consacrate lui N. Țimiraș, Petre Vulcan și Ion Jalea. Numărul 4 este închinat poetului latin Ovidiu: Hortensia Papadat-Bengescu semnează medalionul Pentru Ovidiu, D. Stoicescu, note biografice și bibliografice despre Ovidiu și opera sa și tot el tălmăcește, din Tristele, poemele
DOBROGEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286803_a_288132]
-
scriitoarei. Colaborează cu versuri D. Stoicescu, Al. Gherghel, Ion N. Roman; cu proză, Gala Galaction, Silvia Constantinescu. D.l. mai conține medalioane consacrate lui N. Țimiraș, Petre Vulcan și Ion Jalea. Numărul 4 este închinat poetului latin Ovidiu: Hortensia Papadat-Bengescu semnează medalionul Pentru Ovidiu, D. Stoicescu, note biografice și bibliografice despre Ovidiu și opera sa și tot el tălmăcește, din Tristele, poemele Către soție și Către viitorime; se reproduce fotografia statuii lui Ovidiu de la Constanța și se dau informații în legătură cu inaugurarea unui
DOBROGEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286803_a_288132]
-
formă în 1942, fiind remaniată în 1957 și din nou, atent corectată. Subintitulată Pseudozoologicon, cartea este o enciclopedie a curiozităților din lumea animalelor, dar și o suită de „moralități”, a căror adresă ultimă este umanitatea. Constrânse la o concizie maximă, „medalioanele” animaliere beneficiază de un limbaj sugestiv, colorat, și de o ironie bine disimulată, dar nu mai puțin tăioasă. Ultima carte a lui D., Esthera (1995), e un roman cu o scriitură modernă, polifonică: narațiunea istorică, inspirată din Biblie, dar și
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]