1,562 matches
-
prezentul capitol (vezi infra) privilegierea unuia dintre sensurile acordate rescrierii intertextuale privite arheic 47. Revenind la comunicarea literară mediată, ne oprim la considerațiile Marinei Mureșan Ionescu despre diferență gândim că definește hipertextul în raport cu hipotextul: Comunicarea literară este în mod necesar mediată. [...] Sistemul literar funcționează ca un sistem al "diferenței", în dublu sens: a) diferența ca reînnoire a unui moment dat și b) un derivat posibil al verbului francez "différer" cu sensul de a amâna, a decala ("différance"), ceea ce acumulează intermediarii (deci
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Enciclopedică (Cosmologie du XX-e siècle, Paris: Éditions Gallimard). * modelele cosmologice; * modelul einsteinian; * timpul cosmologic. MIHĂILĂ Ecaterina (1995) Textul poetic Perspectivă teoretică și modele generative, București: Editura Eminescu. * structura de suprafață; * structura de adâncime MUREȘANU IONESCU Marina (1996) Literatura, un discurs mediat, Iași: Editura Universității "Al. I. Cuza". * teoria lecturii; * psihocritica; * comunicarea literară mediată; * referință și intertextualitate; * pact de lectură. PETRES-CU Lăcrămioara (2000) Poetica personajului în romanul lui Camil Petrescu, Iași: Junimea. * autoreferențialitatea * -generică; * -po(i)etică; * -auctorială. PIÉGAY-GROS Nathalie (1996
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
timpul cosmologic. MIHĂILĂ Ecaterina (1995) Textul poetic Perspectivă teoretică și modele generative, București: Editura Eminescu. * structura de suprafață; * structura de adâncime MUREȘANU IONESCU Marina (1996) Literatura, un discurs mediat, Iași: Editura Universității "Al. I. Cuza". * teoria lecturii; * psihocritica; * comunicarea literară mediată; * referință și intertextualitate; * pact de lectură. PETRES-CU Lăcrămioara (2000) Poetica personajului în romanul lui Camil Petrescu, Iași: Junimea. * autoreferențialitatea * -generică; * -po(i)etică; * -auctorială. PIÉGAY-GROS Nathalie (1996) Introduction à l'intertextualité, Paris: DUNOD. * protocol de lectură. RABAU Sophie (2002
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
deplînge eforturile pe care Du Maurier le face pentru a ține o casă mare și, în același timp, a rezista pe o linie de plutire artistică. Cu toate acestea, nu poate să respingă în totalitate deliciile domestice, din care astfel, mediat, id est prin prezența prietenului George în viața sa, gustă la rîndu-i necenzurat. Du Maurier, sensibil sau numai oportun vizavi de criza de inspirație a lui James, îi oferă, într-un anumit context, autorului lui The Turn of the Screw
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Doctorow, în efortul de a "scurge" istoria cu volum și formă proprie înspre literatură, după principiul vaselor comunicante. Textualizarea istoriei nu înseamnă neaparat desacralizarea ei, ci investirea unei realități (trecute) hipertrofiate de memoria mitologizantă a oamenilor cu semnificație, o semnificație mediată narativ. Nu în ultimă instanță, pe acest palier, se conturează și un profil mentalist (identitar) al Americii, ridicate, în mod similar, din istorii "mari" și "mici". Intersecția lor devine locul geometric al unui "spirit național" și, de aceea, nu găsesc
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
literatură. Părăsesc, altfel zis, rigorile lumii reale, pentru a putea fi "semnificante", pentru a putea fi "citite" și, implicit, "desci frate". În fond, aici găsim esența "ingineriei ficționale" a scriitorului. Ea se ascunde în obsesia lui de a fi înțeles mediat, prin mijlocirea unui cod estetic. Nu mi s-ar părea exagerat să afirm că Bret Easton Ellis reprezintă, la limită, chiar codul în chestiune, fiind propria sa operă de ficțiune. Originalitatea autorului nu a fost pusă la îndoială, se înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
eveniment Întrerupe „imperialismul conștiinței obiectivante”, fiind „o ruptură În totalitatea construită de somnul conștiinței non - chestionate”199. În acest fel, responsabilitatea etică este cea care mă individualizează ca subiect, pentru că eu n-o pot eluda. Prin această relație imediat - non- mediată! - ce se stabilește Între ființe și care este fundamental etică 200, subiectul este convocat imediat să răspundă nu numai de actele sale ci și de cele ale Celuilalt. IV. Pentru o etică a responsabilității Responsabilitatea morală, condiție a umanității noastre
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
etc., iar ideea de adâncime care îl articulează este aceea că textul, pe diferite paliere funcționale, oferă indicii despre cel care l-a scris și că acesta din urmă devine, uneori, referentul secund al operei, printr-un proces de "etalare mediată a eului" (G. Călinescu..., p.125), în spiritul distincției lui Tudor Vianu despre "dubla intenție" a limbajului 3. Iată câteva exemple din acest nou palier de viziune: Ipostaze... "Heliade, concentrat asupra "potențelor" extraordinare ale eului tiranic chiar și cu sine
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în același timp. Din punct de vedere al finalității de cunoaștere, trebuie să subliniem că această lectură onestă și atentă țintește, în primul rând, orizontul sufletesc al autorului, dinamica gândirii și emoției acestuia, intențiile sale ascunse, jocul dublu al "etalării mediate a eului" și canalele de comunicare paralele prin care autorul comunică și se comunică, atât într-un plan de suprafață, cât și într-unul de adâncime. Concluzii Urmărind modul în care discursul critic al Elvirei Sorohan își asumă problema instanței
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și în critica literară. Rolul lor este, în primul rând, acela de a descrie această instanță, prin variate determinări metaforice (imagine, chip, portret, profil, personaj, regizor, actor etc.), prin izotopii specifice (ubicuitate, dinamism etc.) și prin procese sufletești caracteristice (etalare mediată ca răspuns în fața unei realități opresive, jocul revelării prin ascundere și mesajul dublu pe care îl generează etc.). În al doilea rând, aceste câmpuri lexico-semantice configurează o perspectivă particulară asupra lecturii și asupra actului critic înțelese ca activități de cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
exprimăm altfel, autorii primelor nuvele și romane istorice românești, trăitori în secolul al XIX-lea, vor beneficia de fapte, chiar vorbe ale secolului al XVlea (de exemplu) transpuse memorabil de cărturarul-cronicar al secolului al XVII-lea. Subliniem motivarea lingvistică bine mediată a primilor creatori români − autori de nuvele și romane istorice. "Întoarcerea romantică spre istorie" a prozatorilor români 44 se face acum cu o adevărată lăcomie benefică, recuperatoare, tezist-demonstrativă, venind în întâmpinarea evenimentelor esențiale de stabilire a conturului național. Se scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
David Lyon, op. cit., p. 124. 134 Ibidem, pp. 131-132. 135 De menționat că în studiile literare, în special, postmodernismul desemnează sticto sensu un curent artistic, ce vehiculează o estetică ("estetica refuzului") și care întreține o relație cu societatea, dar una mediată, prin intermediul reflecției. De partea cealaltă, postmodernitatea corespunde epocii actuale, promotorul acestei viziuni globale fiind considerat Jean-François Lyotard, pentru care condiția postmodernă este văzută drept o trăsătură a contemporaneității. Postmodernitatea nu se caracterizează printr-o estetică, ci mai degrabă printr-o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o creștere marcată a presiunii intragastrice, fenomen datorat proprietății corpului și fundusului gastric de a-și adapta volumul la conținut numită destindere receptivă. Destinderea receptivă are loc și prin inhibiția reflexă a musculaturii netede gastrice asociată cu actul deglutiției; reflex mediat pe cale vagală. Amestecarea conținutului gastric cu sucul gastric și evacuarea gastrică La nivelul fundusului și corpului gastric contracțiile sunt foarte slabe și ca urmare a acestui fapt conținutul gastric de la acest nivel tinde să se dispună în straturi în funcție de densitate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în reglarea activității cardiace sunt parte integrată din mecanismele nervoase de control a presiunii arteriale. Hormonii tiroidieni potențează efectele cardiace ale catecolaminelor. Dacă stimularea simpatică nu este cauzată de scăderea presiunii arteriale, efectul cardioacelerator simpatic este mascat de bradicardia reflexă mediată vagal. Tahicardia inspiratorie se produce prin inhibarea ariei cardioinhibitorii de către aferențe de la nivel pulmonar și prin iradierea impulsurilor de la nivelul centrilor respiratori, cu activarea descărcărilor simpatice. Bradicardia atleților se bazează pe inhibiția vagală a nodului sinoatrial. Glicozidele digitalice cardiotonice cresc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
excesivă (fig. 47). Acestea determină și senzație de sete, stimulând ingestia de apă, după cum am menționat. ADH determină retenția de apă (emisia de volume mici de urină concentrată), prin creșterea reabsorției apei în tubii distali și colectori, datorată formării (cAMP mediată) de pori în membrana apicală a celulelor epiteliale (prin inserția de noi molecule de aquaporină). Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. In caz de ingestie hidrică crescută, fără exces
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
o creștere marcată a presiunii intragastrice, fenomen datorat proprietății corpului și fundusului gastric de a-și adapta volumul la conținut numită destindere receptivă. Destinderea receptivă are loc și prin inhibiția reflexă a musculaturii netede gastrice asociată cu actul deglutiției; reflex mediat pe cale vagală. Amestecarea conținutului gastric cu sucul gastric și evacuarea gastrică La nivelul fundusului și corpului gastric contracțiile sunt foarte slabe și ca urmare a acestui fapt conținutul gastric de la acest nivel tinde să se dispună în straturi în funcție de densitate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
în reglarea activității cardiace sunt parte integrată din mecanismele nervoase de control a presiunii arteriale. Hormonii tiroidieni potențează efectele cardiace ale catecolaminelor. Dacă stimularea simpatică nu este cauzată de scăderea presiunii arteriale, efectul cardioacelerator simpatic este mascat de bradicardia reflexă mediată vagal. Tahicardia inspiratorie se produce prin inhibarea ariei cardioinhibitorii de către aferențe de la nivel pulmonar și prin iradierea impulsurilor de la nivelul centrilor respiratori, cu activarea descărcărilor simpatice. Bradicardia atleților se bazează pe inhibiția vagală a nodului sinoatrial. Glicozidele digitalice cardiotonice cresc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
excesivă (fig. 47). Acestea determină și senzație de sete, stimulând ingestia de apă, după cum am menționat. ADH determină retenția de apă (emisia de volume mici de urină concentrată), prin creșterea reabsorției apei în tubii distali și colectori, datorată formării (cAMP mediată) de pori în membrana apicală a celulelor epiteliale (prin inserția de noi molecule de aquaporină). Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. In caz de ingestie hidrică crescută, fără exces
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și servicii, informării lor complete și corecte despre caracteristicile esențiale ale acestora, apărării și asigurării drepturilor și intereselor legitime ale consumatorilor împotriva unor practici abuzive, participării acestora la fundamentarea și luarea deciziilor ce îi interesează în calitate de consumatori. Practic, scopul final, mediat al acestor legi este acela de a proteja interesele consumatorilor c) Relațiile cu dreptul civil se evidențiază mai ales în materia răspunderii delictuale, a nulității și a prescripției extinctive. d) Legăturile cu dreptul proprietății intelectuale se reflectă la nivelul ambelor
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
o creștere marcată a presiunii intragastrice, fenomen datorat proprietății corpului și fundusului gastric de a-și adapta volumul la conținut numită destindere receptivă. Destinderea receptivă are loc și prin inhibiția reflexă a musculaturii netede gastrice asociată cu actul deglutiției; reflex mediat pe cale vagală. Amestecarea conținutului gastric cu sucul gastric și evacuarea gastrică La nivelul fundusului și corpului gastric contracțiile sunt foarte slabe și ca urmare a acestui fapt conținutul gastric de la acest nivel tinde să se dispună în straturi în funcție de densitate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în reglarea activității cardiace sunt parte integrată din mecanismele nervoase de control a presiunii arteriale. Hormonii tiroidieni potențează efectele cardiace ale catecolaminelor. Dacă stimularea simpatică nu este cauzată de scăderea presiunii arteriale, efectul cardioacelerator simpatic este mascat de bradicardia reflexă mediată vagal. Tahicardia inspiratorie se produce prin inhibarea ariei cardioinhibitorii de către aferențe de la nivel pulmonar și prin iradierea impulsurilor de la nivelul centrilor respiratori, cu activarea descărcărilor simpatice. Bradicardia atleților se bazează pe inhibiția vagală a nodului sinoatrial. Glicozidele digitalice cardiotonice cresc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
excesivă (fig. 47). Acestea determină și senzație de sete, stimulând ingestia de apă, după cum am menționat. ADH determină retenția de apă (emisia de volume mici de urină concentrată), prin creșterea reabsorției apei în tubii distali și colectori, datorată formării (cAMP mediată) de pori în membrana apicală a celulelor epiteliale (prin inserția de noi molecule de aquaporină). Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. In caz de ingestie hidrică crescută, fără exces
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
depersonalizare a actorilor în fața prezenței totalizatoare a destinului. Exilat din domeniul acțiunii și al deciziei individuale, războiul nu mai aparține soldatului, ci unei clase indistincte (Klassenkämpfer), acționând în logica mijloacelor tehnologice de distrugere. Expresia publică a luptătorului, precum și caracterul său mediat de tehnică și rațiuni econo mice sunt mărci ale unei estetizări a politicului, paralelă celei expuse în Das Kunstwerk im Zeitalter seiner technischen Reproduzierbarkeit. Pierderea caracterului auratic al experienței este, în cele două cazuri, similară. Concluzii la excursuri Un prim
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
însuși „povestit“, constituit de traseele labirintice ale orașului. O distincție importantă, atinsă în cadrul capitolului de față, este aceea dintre trăire (Erlebnis) și experiență (Erfahrung). Textele lui Benjamin despre Baudelaire sunt importante în legătură cu acest aspect. Prin această distincție, Benjamin afirmă caracterul mediat, dialectic al experienței, sustras intenționalității subiectului și, deopotrivă, imobilității temporale a conceptului unui obiect. O apropiere nu lipsită de pericole se conturează între conceptul de experiență la Benjamin și cel, hegelian, de cu noaștere speculativă. Medierea la Benjamin este însă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
prezența divină se face sim țită în profan ca imagine (chip) al lui Dumnezeu în om. Imaginea este, în acest context, forma imediată a prezenței, cea care pune lumea în relație tensionată dialectic cu originea ei. Limbajul este, dimpotrivă, forma mediată, căzută a acestei relații: „Das Wort soll etwas mitteilen (außer sich selbst)“. Imaginea despre care vorbește Benjamin nu este una intențională, abstractă, ci o amprentă a divinului, pe care lucrul nu face decât s-o recepteze pasiv. Dialectica celor doi
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]