1,675 matches
-
degrabă un fel de nou flower power. O generație întreagă se luptă pentru conștientizarea efectelor devastatoare ale activității umane asupra naturii, și în special responsabilitatea directă pentru procesul de încălzire globală. Se folosește nu atât de armele științei, cât de mediatizare, evenimente trăsnite sau vocile vedetelor pop și ale politicienilor. Cel mai cunoscut proiect a fost Live Earth - un eveniment de 24 de ore, care a înconjurat întregul glob și care s-a bucurat de participarea a 100 de artiști și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
unei campanii ce se va desfășura mai mulți ani și în spatele căreia să află Al Gore, căruia îi place să se prezinte ca „fostul viitor președinte al Americii“, autorul celui mai cunoscut documentar despre încălzirea globală - An inconvenient truth. Prin mediatizare și intrarea în viețile de zi cu zi ale oamenilor, se speră formarea unei noi generații - așa-numita generație a încălzirii globale, a cărei atitudine față de mediu este mult mai sensibilă și mai responsabilă față de natură. Di Caprio, acest Gore
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
valorii ce nu se măsoară în bani, episodul respectiv împlinește doar o veche năzuința și aduce a reparație morală. Renumele asigura puhoiul de public, valoarea certificata de ani e garanție că n-ai cheltuit aiurea nici o centima din prețul biletului, mediatizarea profesionistă îți întărește senzația că „ai fost acolo“ (și dup-aia poți muri, cum s-a și întâmplat cu unii). Dar anul acesta dărnicia s-a abătut asupra bietului rocker român, care nu s-a trezit nici acum după și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
de criză. Cum care subiecte de criză? Ninsoarea, viscolul, gerul, blocajele din trafic, avioanele înghețate cu pasagerii lor nervoși. A, și să nu uităm, bradul. Da, bradul a fost, la trecerea dintre 2007 și 2008, al doilea personaj în topul mediatizării, după ministrul cu prenume de rege franțuz. Nu am cronometrat, dar cred că, din 20 de minute de jurnal de știri, măcar opt au fost acaparate de eternele subiecte legate de împodobirea și „îmbecuirea“ brazilor din piețele publice ale orașelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
Noaptea la muzeu Elena Vlădăreanu Intrarea gratuită, mediatizarea intensă și câteva evenimente-cârlig par a fi secretele pentru a scoate oamenii din casă și a-i atrage spre muzeu chiar și la ore înaintate, chiar și în weekend. Pe la șapte fără ceva seara, eram pe la Victoriei. La Muzeul Național
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
79% din populație poseda televizoare (14,5 milioane), iar în 1988 procentul depășește 94%, cu 28 milioane de aparate. Avîntul mijloacelor audiovizuale de comunicare în masă schimbă condițiile de funcționare ale comunicării politice și facilitează aplicarea noilor tehnologii politice. I. Mediatizarea vieții politice Auzim, din ce în ce mai des, afirmația că mijloacele media au un rol tot mai important în viața politică atît internă, cît și internațională. Nu doar profesioniștii care activează în politică acordă o atenție susținută pregătirii strategiilor mediatice, dar și populația
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
centrului politic. Lăsînd la o parte acum anticipările și trecînd la examinarea consecințelor pe termen scurt ale revoluției mediatice asupra conduitelor politice, vom observa transformări incontestabile în ceea ce îi privește pe guvernanți, pe guvernați, dar și în funcționarea spațiului public. Mediatizarea afectează munca guvernanților și conduita lor în afaceri, accentuînd mai ales preocuparea de a-și valoriza acțiunile și urmările lor în sensul popularității. Invitat să își exprime părerea în problema puterii mediatice 35 și pornind de la experiența sa de ministru
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
să fie la început mai amplă, apoi mai directă, iar dispariția rezultatului scontat înlătură orice speranță de realizare a unui efect benefic prin măsura adoptată. Întrucît nu există, poate, sinucigași în munca politică, acest fapt va influența conținutul acțiunii." Astfel, mediatizarea afectează și condițiile de recrutare a personalului politic. În Statele Unite, de exemplu, unde procesul este mai avansat, mass media joacă un important rol de filtru în selectarea candidaților pentru posturile eligibile. Această modalitate are avantajul că ușurează accesul la exercitarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
eforturilor publicitare ale candidatului și de acoperirea campaniei sale electorale de către jurnaliști. Nu este deci surprinzător să vedem elaborîndu-se, de puțină vreme în Franța, o reglementare a raporturilor dintre politică și bani. Sporirea costurilor comunicării politice denotă presiunea exercitată de mediatizare asupra desfășurării vieții politice. Tot astfel, ea a dus la o instituționalizare a comunicării politice, prin crearea, în 1976, a unei structuri de comunicare guvernamentală, [SID], iar din 1982, a unei instanțe pentru reglarea comunicării audiovizuale. În 1989, urmînd Înaltei
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
la care pot participa prin secretul, prin proximitatea puterii sau chiar dobîndind o notorietate pe care încearcă să o convertească în poziție politică. Cetățenii își păstrează în general încrederea în mijloacele media, considerîndu-le surse de informare credibile, dar regretă excesele mediatizării vieții politice și, mai ales, consecințele lor asupra rolului sporit al banilor în politică. Transformările evocate vizează practicile, iar instituțiile și reprezentările modifică condițiile de funcționare ale spațiului public, înțeles ca mediu și proces de formare a agendei politice și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
relevă mai pregnant trăsăturile distincte ale comunicării politice, ilustrează importanța reală a acestor procese și a efectelor interacțiunii dintre diversele mijloace media și utilizatorii lor publicitari și informaționali, la construirea realității politice (Kaid, Gerstlé, Sanders). Raportat la sisteme și culturi, mediatizarea vieții politice rămîne totuși inegală, iar determinismul tehnologic întîlnește rezistența practicilor, a forțelor, a rețelelor, a reprezentărilor aplicate într-un spațiu politic bine conturat. II. Marketingul politic și sondajele de opinie Marketingul politic și sondajele de opinie derivă dintr-un
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în circulație, fie că provin de la candidați, de la persoanele supuse sondajului, de la mijloacele media, de la forțele politice sau de la orice alt participant la coproducția realității electorale. II. Modernizarea practicilor și permanența factorilor politici Campaniile electorale s-au modernizat sub influența mediatizării vieții politice și a tehnicilor de comunicare. Totuși, acest fapt nu implică permanența factorilor politici care își păstrează poziția primordială în opțiunile strategice. În cadrul strategiilor de comunicare, situația actuală determină coexistența mijloacelor tradiționale și a celor moderne de propagandă. Întotdeauna
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
îmbunătățește șansele de succes. Examinînd comunicarea electorală în universul cultural american și în universul cultural francez 61, este frapantă diferența de consistență a spațiului public. În primul univers, expresia ocazională și fragmentată a politicului este mai ușor alterată de jocul mediatizării, însă, în acest fel, ea nu poate fi anulată. Apoi, datorită termenului, intervine capitalul politic cîștigat anterior de actanți și care prezintă o anumită rigiditate. O imagine politică nu poate fi modificată atît de ușor precum ne lasă să credem
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
și național. Deși factorii politici rămîn determinanți în opțiunile strategice de comunicare, pot fi observate doar presiunea crescîndă, exercitată de tehnicile de comunicare, precum și consecințele lor asupra spațiului public pe cale de modernizare. Ar fi prea mult dacă am afirma că mediatizarea politicii ar duce la alegeri fără opțiune. Totuși, sistemele în care se introduc spații publice modernizate sînt caracterizate de o simbolizare a opțiunilor politice, care fără a aminti ceea ce evoca Walter Benjamin nu este "estetizarea politicii". Sîntem în măsură să
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
guvernul, ca centru politic, și autoritățile locale, ca periferie. I. Comunicarea prezidențială În Franța celei de-a V-a Republici, alegerea președintelui prin sufragiu universal a avut ca rezultat "prezidențializarea" vieții politice, iar această evoluție a fost, probabil, facilitată de mediatizarea sa crescîndă. În Statele Unite, unde regimul prezidențial are de multă vreme un rol aparte, instituțiile mediatice au dobîndit deja o importanță strategică în jocul puterii. Separarea puterilor a făcut ca președintele să se sprijine pe opinia publică în depășirea dificultăților
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
la comunitate. Asistăm astăzi la o criză a politicului care vizează atît reprezentarea, cît și participarea cetățenilor. Este incitantă ideea de a pune în relație tendința recentă de dezangajare și de respingere a politicii profesionalizate, pe de o parte, și mediatizarea crescîndă a activității politice, pe de altă parte. Însă procedînd astfel, ar fi ca și cum am elimina total ipoteza optimistă despre o opulență comunicațională care ar duce automat la democrație. După cum remarca cu amărăciune comentatorul american T. Gitlin: "În măsura în care politica devine
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în privința informației politice. Lăsînd la o parte credibilitatea, ne vom îndrepta atenția spre efectele mass media asupra funcționării vieții politice franceze. În această situație, obținem o evaluare mai curînd negativă, pentru că 54% din cei care au răspuns sondajului consideră că mediatizarea este un semn de sărăcire a dezbaterii politice, iar 43% văd în aceasta un semn al modernizării sale (Journal des Elections, septembrie 1989). În sfîrșit, și reprezentarea socială a puterii instituțiilor media este puțin cunoscută. Disparități semnificative apar zilnic de la
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
1988 la "Heure de la Vérité" nu au obținut decît 14 și 16% audiență din totalul căminelor, pe cînd cifrele pentru liderii din primul plan gravitau mai jos de 20%. Campania prezidențială constituie cu siguranță, astăzi, în Franța, momentul în care mediatizarea vieții politice are cea mai mare intensitate. Sondajul realizat de SOFRES-Télérama între 15 și 17 martie 1988 este, în concluzie, foarte revelator în privința comportamentelor de audiență. În 198886, pentru 62% dintre persoanele chestionate, televiziunea este mijlocul cel mai util pentru
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
spune și a face. Un grup îndeplinește o acțiune de protest atunci cînd o exprimă în mod colectiv. Se naște întrebarea dacă recursul tot mai frecvent la practicile neconvenționale de participare denotă respingerea medierilor politice instituționale. Ar fi posibil ca mediatizarea vieții politice să incite la acest gen de acțiune, prin vizualizarea imediată a mișcării de nemulțumire și a consecințelor acesteia, în urma propagării sale. Pe de altă parte, aceste practici au un caracter mai mult spectacular, ce corespunde în bună măsură
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
COMUNICAREA POLITICĂ / 5 Introducere / 15 Partea I: TEORII ȘI TEHNICI ALE COMUNICĂRII POLITICE / 19 Capitolul I: Concepții teoretice contrastante / 21 I. Comunicarea politică: obiect incert / 21 II. Un cîmp teoretic concurențial / 32 Capitolul II: Tehnici în spațiul public / 45 I. Mediatizarea vieții politice / 46 II. Marketingul politic și sondajele de opinie / 54 III. Publicitatea politică / 63 Partea a II-a: PRACTICI DE COMUNICARE ȘI POZIȚII DE PUTERE/ 71 Capitolul I: Comunicarea electorală / 73 I. Campania electorală, comunicarea și construirea realității politice
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
crimă atît pe gardian, cît și Penitenciarul care a favorizat fapta, a ascuns-o și a aruncat-o în cîrca unui deținut iresponsabil, care, oricum, nu avea ce căuta în celulă, locul lui trebuind să fie la spitalul de psihiatrie. Mediatizarea cazului în presa ieșeană și, parțial, în cea națională, a obligat Procuratura și Direcția Generală a Penitenciarelor la deschiderea unor anchete. Pentru a nu influența desfășurarea lor, atît cadrelor, cît și deținuților li s-a interzis să dea declarații presei
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cuprinde texte semnate de Immanuel Kant, Thomas Jefferson, Alexis de Toqueville, Friedrich Schiller, Friedrich Nietzsche, Georg Simmel, Thomas Mann, Sigmund Freud, Émile Durkheim, Lucien Febvre, Norbert Elias și alții. 14 Această definiție am propus-o prima dată în Bruno Ștefan, "Mediatizarea partidelor politice la posturile de televiziune și impactul acesteia în opinia publică", în Revista Română de Sociologie, serie nouă, anul IX, nr. 1-2, București, 1998, p. 48 și ulterior în Bruno Ștefan, Manipularea și propaganda politică prin televiziune, Editura BCS
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
recunoscuți, în special cu Véronique Vasseur, autoarea cărții Médicin-chef à la prison de la Santé, Éditions La Cherche Midi, 2000. Lucrarea demonstrează că închisoarea nu are cum să dezvolte alte modalități de relaționare cu presa atîta vreme cît se ferește de mediatizare, iar presa e în căutarea senzaționalului. 230 "Făcusem cam un an de misionarism la penitenciar. Eram și obosit, căci după fiecare predică urmau o sumedenie de întrebări, după care ieșeam total epuizat. După fiecare slujbă cam două zile nu puteam
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
studieze obiectivul pentru a-l putea prezenta publicului. Chiar dacă de multe ori este prezentat în mod denaturat, subiectiv, în special cele politice, care trebuie să fie în mod obligatoriu pe placul unor persoane. Citesc adesea ziarele sau privesc la televizor mediatizarea unor probleme banale atât de mult, sau atât de subiectiv, că devin nu numai banale dar pur și simplu enervante, care te face sa renunți să mai cauți alt articol,sau alt post ,ba după multe repetări de acest gen
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
luăm în seamă ce se întâmplă în orașele reale, nu vedem complexitatea lor, nu vrem să știm care este calitatea reală a vieții oamenilor care le locuiesc... Pe teren putem afla ce efecte poate avea mizeria insuportabilă, violența fără perspectivă, mediatizările ostentative, cinice, jignitoare doar ale tuturor relelor din orașe, discursurile demagogice, promisiunile fără acoperire... 5. Cum am putea avea orașul pe care-l vrem? Reținem câteva dintre concluziile Forumului Mondial al Orașelor (Paris, 2006): printr-o politică economică, socială, culturală
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]