3,007 matches
-
În prealabil, și nu din nefăcutul, din increatul premergător Începuturilor. Și tocmai ei sunt modelați după chipul și asemănarea Domnului... Destul de ciudat, nu găsiți? - Unde vreți să ajungeți cu aceste speculații nici măcar foarte subtile, după părerea mea de cunoscător, recunosc, mediocru al textelor sacre? - Nicăieri, În mod special. Mi se pare Însă de domeniul evidenței faptul că ne aflăm Încă o dată În fața unei transfigurări simbolice nebuloase a adevărului simplisim că originea Pământului și a principalului său locatar, omul, n-are nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Să te fi cunoscut el pe tine, ehei... Eveline a ridicat din umeri și mi s-a adresat cu o milă piramidală În glas: - Doar infinita mea delicatețe mă oprește să răspund la astfel de insinuări nefondate și agresive. Gândiți mediocru, domnule profesor, sau mă confundați. Și Într-un caz, și În altul, este absolut impardonabil. În vremurile bune, celor ca dumneavoastră li se tăia capul pentru mult mai puțin. Îi trecuse supărarea, redevenise ea Însăși, contondentă și autoironică; era de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fără de care nu se poate trăi În spațiul acesta răsăritean. Cu siguranță că face parte din altă familie, are vîrsta definitivă a raselor vechi țorice frază pe care o așterni pe hîrtie o poți Întîlni Într-un text genial sau mediocru, fiecare cuvînt chemat de cel ce-i precede e o capcană imposibil de evitat) iată mi-a scăpat din mînă, am Început deja să umblu la inteligență; măruntele mofturi, divagațiile, cînd eu orbecăiesc după Începutul unui discurs despre subsoluri. Cotloanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
am rămas lîngă el pentru că i-am simțit calitatea dar am refuzat de fiecare dată să i-o recunosc pe față l-am diminuat voit l-am amputat a Început să se judece cu ochii mei tocmai pentru că mă considera mediocră devenisem pentru el criteriul majorității asta i-a grăbit descurajarea retragerea totală absența acum stăm unul În fața celuilalt ca doi roboți programați pe cîteva propozițiuni invariabil aceleași. Ai plătit telefonul? E gata masa? Nu mai fuma. Ți-ai luat medicamentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să-l văd pe M. A. și altfel, poate mai implicat În turnura pe care a luat-o destinul său. Să presupunem că fiind conștient de faptul că nu are nici un talent care să-l distingă, Își găsește o cale mediocră de a deveni un exemplu. Singurele lui atuuri capabile să-i creeze un ascendent asupra celorlalți sînt corectitudinea și disciplina. O disciplină cazonă pe care vrea să le-o impună și altora. E intolerant față de colegi, de familie și față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
propagandă. Începînd cu școala, cu teatrele, cu cărțile și pînă la presă și televiziune, tot ce este menit să satisfacă nevoia de cunoaștere și informație atrage În mod inevitabil În primul rînd tineretul, În special adolescenții isteți și de proveniență mediocră, fără o pregătire intelectuală serioasă obținută În familie și fără nici o posibilitate de acces la valorile reale. CÎnd lipsește accesul la cultura adevărată, tocmai creierul viu, iscoditor se lasă mai lesne sedus de surogate culturale - din păcate tocmai indivizii dotați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
similare, nu? — Te referi la Bârsan? Bineînțeles că tupeul și cinismul lui sînt respingătoare, dar iartă-mă, el este totuși un artist, atunci cum rămîne cu teoria ta? — Indiscutabil, dar de ce Îți vorbeam eu de tineri isteți și de proveniență mediocră? Fără să vreau m-am gîndit la Bârsan. Vezi mata, există la noi o mentalitate țărănească, alterată de substituirea proprietății reale cu o proprietate abstractă. Mai ales În sistemele cu ideologie de orientare mai mult sau mai puțin socialistă au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
trezit mi-am mîngîiat mîna stîngă. Sărăcia congenitală a trupului. Aceasta este Împlinirea dorințelor mele de a mă regăsi mereu umilită, de a roși. Mă plictisesc aceste rînduri. Nu sînt ceea ce aș fi vrut să fie. Nici o strălucire, nici o emoție. Mediocre și banale ca tot ceea ce mă Înconjoară. Îmi aprind țigarea. Întind mîna după o carte. Vreau să-mi amintesc ce scriu alții. Deschid la Întîmplare jurnalul lui Ginsberg Boston, decembrie, 1960 „Viitorul pămîntului este de altfel o lumînare Întoarsă Ceara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
decît prin repetabilitate, și care este elementul cel mai dotat pentru garantarea repetabilității, cel mai limitat În excepțiile lui, dacă nu cuvîntul? Ce consolatoare stabilitate. Nu, fără Îndoială, am pierdut partida pentru că nu știu să povestesc, pentru că mi se pare mediocru și vulgar să mă confirm mereu, confirmîndu-i pe alții. Bine, dar această carte, veți spune, nu contrazice ea aceste principii vulnerabile? Am Încercat cu toate riscurile unei compromiteri definitive. Pentru că În fiecare din noi există un ins teluric și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
din Johann Sebastian Bach, apoi niște piese de un compozitor necunoscut, toate partiturile erau de la el și se pare că și clavecinul fusese al lui. — Cel mai frumos în toată povestea - a spus el - e că ați ascultat un compozitor mediocru. Am cântat înainte un pic de Sebastian Bach numai de dragul comparației. Dar modul în care acest maestru mediocru a dispărut e o raritate. Partiturile lui sunt nesemnate și doar bănuim cum se numea. Din partea unui geniu, ar fi fost ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
pare că și clavecinul fusese al lui. — Cel mai frumos în toată povestea - a spus el - e că ați ascultat un compozitor mediocru. Am cântat înainte un pic de Sebastian Bach numai de dragul comparației. Dar modul în care acest maestru mediocru a dispărut e o raritate. Partiturile lui sunt nesemnate și doar bănuim cum se numea. Din partea unui geniu, ar fi fost ceva normal. Dar aceste mediocrități își înscriu numele în cel puțin trei locuri. Se semnează și pe hârtia igienică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
răzbat bule de aer, mașinăria e mută. Iar de teamă, mieii o iau la goană printre copacii putreziți. Dau fuga la mal. Pe malul lacului apar o mie de miei morți. Da, așa e bine. I-a alungat afară un mediocru timid. Când Engelhard m-a strigat, am tresărit. M-a surprins în timp ce mânam mieii. N-ai observat că a răsărit soarele? m-a întrebat el. — Am întârziat - i-am răspuns. Sigur c-a fost frumos. — Dumneata crezi că ai aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
țara ta de rahat din care te-am scos cu atâta greutate! - Și eu te-am salvat din mediocritatea familiei tale! Se făcuse o liniște de gheață în sufragerie. Îmi părea rău de ce spusesem. Nu există, în fond, nici o familie mediocră pentru mine. Nu știu cum îmi scăpaseră aceste cuvinte din gât și trecuseră libere „peste bariera dinților“, cum spunea Homer. Soțul meu s-a întristat și a glumit amar că va face același lucru cu mine cum făcuse Sucki cu „mireasa“ lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
fără sens care, dacă ar purta semnătura unui debutant, abia de ar putea primi treiul lui Takadjiev. Dificultatea mare pe care trebuia s-o învingă Burkeviț era nu anonimatul lui, ci ceva mai grav, și anume reputația lui de elev mediocru care îi frâna înaintarea, ridicându-se în fața lui ca un zid de netrecut. Desigur, toate acestea se întâmplau doar la început. Psihologia sistemului de cinci note ilustrează bine situația că de la nota trei la nota patru ai de trecut o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
care am realizat și absența lui constantă de la lecțiile de pregătire militară, inițiate de câteva luni la noi în liceu. Ne-am explicat această absență prin boală sau prin dorința lui Burkeviț de a-și păstra locul de fruntaș în fața mediocrului Takadjiev care, la pregătirea militară, s-a dovedit a fi un flăcău foarte puternic și agil. Am fost de față la conflictul acela îngrozitor, dar, în ignoranța mea, nu știam că vorbele spuse de Burkeviț sunt tunetul care urmează fulgerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
că avea disponibilitatea sufletească să dea elevilor săi, avea ce să dea, acumulase cunoștințe, studiase operele marilor pedagogi și psihologi, era bun la suflet, pentru că oamenii de cultură, de mare cuprindere, sunt și buni, ceea ce-i duce în eroare pe mediocri și pe cei meschini, care măsoară totul după dimensiunea lor. Elevii lui nu-l vor uita, îl vor păstra în suflet ca pe un talisman, la care să se raportează și să mediteze. Totolea n-a avut viață lungă, a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu planul de vaccinări, cu catagrafia pentru vaccinarea antidifterică, triajul epidemiologică de la începutul fiecărui an școlar etc.) Totuși, problema principală rămâne, în condițiile Decretului din 1968 (întreruperea sarcinii!), nou-născuții, cei 0-1 an, care trebuiau aduși pe lume, în condiții medicale mediocre. La 4 oct. 1973 au fost înregistrate 900 avorturi la 1000 născuți vii. Legea cerea ca nașterile să aibă loc la Dispensar, în cazul în care nu se mai ajungea la Maternitatea din Bacău. Era aproape imposibil, ținând seama de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mijloacele de a accede mai echitabil la transformarea timpului în marfă și la consumul privat. Naționalizarea marilor întreprinderi nu va mai părea o soluție credibilă; mișcarea socială nu va mai avea forța să se opună transformării lumii în marfă. Guvernele mediocre, sprijinite pe puținii funcționari și parlamentari discreditați, manipulați de grupuri de presiune, vor continua să ofere un spectacol tot mai puțin gustat, tot mai puțin luat în serios. Opiniei publice nu-i va mai păsa prea mult de faptele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
vei fi niciodată un artist de mâna a treia. Crezi că a meritat să renunți la toate? La urma urmei, în oricare altă sferă socială contează prea puțin dacă nu ești foarte bun. Te poți descurca binișor și dacă ești mediocru. Însă pentru un artist e cu totul altceva. — Ești un tâmpit fără pereche, mi-a spus. Nu văd de ce. Dacă nu cumva e o tâmpenie să spui ceea ce e evident. Îți spun că trebuie să pictez. N-am încotro. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
evidente pe care le consider prin excelență frumoase: femeile, serile de primăvară, muzica noaptea, marea; nu prind lucrurile subtile, ca „trompetele cu mârâit de-argint“. E posibil să ajung un intelectual, dar n-am să scriu niciodată altceva decât poezie mediocră. Au intrat cu bicicletele În Princeton când soarele desena hărți colorate pe cerul din spatele clădirii masteranzilor și s-au grăbit să se bucure de Înviorarea unui duș, care trebuia să țină locul somnului. Spre amiază, absolvenții În haine țipătoare au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Bună seara, doamnă Connage. DOAMNA CONNAGE (fără asprime): Bună seara, Amory. (AMORY și ROSALIND schimbă priviri. Intră ALEC. În tot acest timp, ALEC a avut o atitudine neutră. În adâncul inimii, crede că o căsătorie l-ar face pe AMORY mediocru și pe ROSALIND nefericită, dar Îi simpatizează mult pe amândoi.) ALEC: Salut, Amory! AMORY: Salut, Alec! Tom zicea că vă Întâlniți la teatru. ALEC: Da, tocmai m-am despărțit de el. Cum a mers azi publicitatea? Ai scris vreo reclamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
a oprit din vorbit, Încercând să găsească metafora adecvată. Ocoliseră complet stânca și călăreau acum pe drum, cam la cincisprezece metri În stânga ei. - Știi, fiecare trebuie să aibă un fel de mantie pe care s-o arunce deasupra lui. Intelectele mediocre, din categoria a doua, după clasificarea lui Platon, folosesc rămășițe de cavalerism romantic, diluate cu sentimentalism victorian. Noi, care ne considerăm intelectuali autentici, Îl mascăm pretinzând că este o altă latură a noastră, fără legătură cu creierele noastre sclipitoare; pretindem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
aminte de mine. Ingratitudinea elevilor e un lucru cu care m-am resemnat de mult. Ingratitudinea și uitarea. Precum spunea și marele nostru poet național Mihai Eminescu, uitarea... (continuarea era ștearsă). Îmi aduc aminte de dumneavoastră ca de un elev mediocru, care nu s-a remarcat niciodată prin nimic. Dacă aș fi știut că asta înseamnă modestie! Noi, profesorii, greșim uneori în felul în care îi etichetăm pe elevi. Aceasta este nu numai o trăsătură a meseriei noastre, dar, din păcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
care‑și face griji, ar trebui să se bucure și de lucrurile mărunte. Există oameni care disprețuiesc copacii cu forme ciudate, florile sau tufele de la marginea drumului și uneori chiar le distrug. Sunt aceiași oameni care chinuie și animalele. Sunt mediocri și necugetați, ceea ce copiii ei nu sunt. Copiii ei trebuie să respecte ceea ce alții nu bagă în seamă, lucrul mărunt și umil. Asta‑i educația pe care le‑a dat‑o ea și pentru care s‑a luptat adesea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
pe placul aceluia care nu reușește să parvină în clasa celor puternici. Atunci își ia revanșa discreditându‑i pe cei puternici și crede că astfel devin și aceștia slabi. Dar ce se întâmplă oare cu acul? Gerhard Schwaiger, un copil mediocru și făcut mai la bătrânețe, plin de coșuri pe tot corpul - cel puțin acolo unde se vede - și cu tendința de a se înroși la față, întrezărește marea lui șansă, e ceasul al doisprezecelea, și își înfige chiar acum acul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]