KorAP: Find »[drukola/base=melodramă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...41 >

1,001 matches

Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560

etc. (op. cit., pp. 30 ș.u.). 62 Michael R. Booth, op. cit., p. 206. 63 Cf. James L. Smith, Melodrama, Methuen, Londra, 1973, p. 68. Potrivit autorului, pe lângă melodrama "înfrângerii" ar mai exista încă două tipuri majore, cea a triumfului ("the melodrama of triumph") și cea a protestului ("protest melodrama"). 64 Ca în drama lui Ibsen, pe care Ion Vartic o încadrează în categoria "teatrului invizibil" (vezi Ion Vartic, Ibsen și "teatrul invizibil". Preludii la o teorie a dramei, Editura Didactică și

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
R. Booth, op. cit., p. 206. 63 Cf. James L. Smith, Melodrama, Methuen, Londra, 1973, p. 68. Potrivit autorului, pe lângă melodrama "înfrângerii" ar mai exista încă două tipuri majore, cea a triumfului ("the melodrama of triumph") și cea a protestului ("protest melodrama"). 64 Ca în drama lui Ibsen, pe care Ion Vartic o încadrează în categoria "teatrului invizibil" (vezi Ion Vartic, Ibsen și "teatrul invizibil". Preludii la o teorie a dramei, Editura Didactică și Pedagogică, R. A., București, 1995). 65 Peter Brooks, op. cit

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
Brooks, op. cit., p. 36. 66 Ion Vartic, op. cit., p. 103. 67 Idem, p. 105. 68 Evanghelos Moutsopoulos, Categoriile estetice. Introducere la o axiologie a obiectului estetic, traducere de Victor Ivanovici, Editura Univers, București, 1976. 69 În sprijinul concepției sale despre melodramă ca "mod al excesului" (distincția dintre "mod" și "gen" fiind preluată de la Genette), Peter Brooks citează pe Eric Bentley (The Life of Drama, Atheneum, New York, 1964) și Robert B. Heilman (Tragedy and Melodrama: Versions of Experience, University of Washington Press

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
1976. 69 În sprijinul concepției sale despre melodramă ca "mod al excesului" (distincția dintre "mod" și "gen" fiind preluată de la Genette), Peter Brooks citează pe Eric Bentley (The Life of Drama, Atheneum, New York, 1964) și Robert B. Heilman (Tragedy and Melodrama: Versions of Experience, University of Washington Press, Seattle, 1968). În opinia lui Bentley, ar exista patru moduri dramatice fundamentale: melodrama, farsa, tragedia și comedia, melodrama fiind "modul" cel mai important, pentru că reprezintă chiar impulsul spre dramatizare, spre transformarea realității în

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
Genette), Peter Brooks citează pe Eric Bentley (The Life of Drama, Atheneum, New York, 1964) și Robert B. Heilman (Tragedy and Melodrama: Versions of Experience, University of Washington Press, Seattle, 1968). În opinia lui Bentley, ar exista patru moduri dramatice fundamentale: melodrama, farsa, tragedia și comedia, melodrama fiind "modul" cel mai important, pentru că reprezintă chiar impulsul spre dramatizare, spre transformarea realității în semn. Pe când Heilman consideră melodrama nu doar "o constantă a imaginației", ci și o "constantă între modurile literare". 70 Anne

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
Eric Bentley (The Life of Drama, Atheneum, New York, 1964) și Robert B. Heilman (Tragedy and Melodrama: Versions of Experience, University of Washington Press, Seattle, 1968). În opinia lui Bentley, ar exista patru moduri dramatice fundamentale: melodrama, farsa, tragedia și comedia, melodrama fiind "modul" cel mai important, pentru că reprezintă chiar impulsul spre dramatizare, spre transformarea realității în semn. Pe când Heilman consideră melodrama nu doar "o constantă a imaginației", ci și o "constantă între modurile literare". 70 Anne Übersfeld, Termenii cheie ai analizei

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
of Washington Press, Seattle, 1968). În opinia lui Bentley, ar exista patru moduri dramatice fundamentale: melodrama, farsa, tragedia și comedia, melodrama fiind "modul" cel mai important, pentru că reprezintă chiar impulsul spre dramatizare, spre transformarea realității în semn. Pe când Heilman consideră melodrama nu doar "o constantă a imaginației", ci și o "constantă între modurile literare". 70 Anne Übersfeld, Termenii cheie ai analizei teatrului, traducere de Georgeta Loghin, Institutul European, Iași, 1999, pp. 49-50; vezi și Lire le théâtre, Éditions Sociales, Paris, 1978

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
cheie ai analizei teatrului, traducere de Georgeta Loghin, Institutul European, Iași, 1999, pp. 49-50; vezi și Lire le théâtre, Éditions Sociales, Paris, 1978. 71 Apud Peter Brooks, op. cit., p. 14. 72 Dintr-o riguroasă perspectivă istoricistă, Frank Rahill găsește izvoarele melodramei nu doar în genul "sérieux" al lui Diderot, ci și în alte forme înrudite (pantomima eroică a teatrelor populare, teatrul muzical popular, ficțiunea pastorală și romantică etc.), toate marcând același proces de disoluție a tragicului și a tipului de civilizație

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
înrudite (pantomima eroică a teatrelor populare, teatrul muzical popular, ficțiunea pastorală și romantică etc.), toate marcând același proces de disoluție a tragicului și a tipului de civilizație care i-a dat naștere (L'Ancien Régime). Iată o definiție in extenso: "Melodrama is a form of dramatic composition in prose, partaking of the nature of tragedy, comedy, pantomime and spectacle, and intended for a popular audience. [...] It is conventionally and humanitarian in point of view and sentimental and optimistic in temper, concluding

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
2009. 76 După aceeași logică interpretativă explică Paul Cernat și "complexul periferiei" în avangarda românească. Vezi Avangarda românească și "complexul periferiei", Editura Cartea Românească, București, 2007. 77 Michael Hayes și Anastasia Nikolopoulou, "Introduction", în Michael Hayes și Anastasia Nikolopoulou (eds.), Melodrama. The Cultural Emergence of a Genre, McMillan Press, 1996, p. 10. 78 Frank Rahill, op. cit., p. 300. 79 Peter Brooks, op. cit., p. 66. 80 Vezi Louise McReynolds și Joan Neuberger (eds.), Imitations of Life. Two Centuries of Melodrama in Rusia

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
Nikolopoulou (eds.), Melodrama. The Cultural Emergence of a Genre, McMillan Press, 1996, p. 10. 78 Frank Rahill, op. cit., p. 300. 79 Peter Brooks, op. cit., p. 66. 80 Vezi Louise McReynolds și Joan Neuberger (eds.), Imitations of Life. Two Centuries of Melodrama in Rusia, Duke University Press Durham, Londra, 2002. Mai bine explică fenomenul Ien Ang (Watching Dallas. Soap Opera and the Melodramatic Imagination, Routledge, Londra și New Zork, 1996), care subliniază faptul că melodrama atrage și câștigă adeziunea unui public larg

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
eds.), Imitations of Life. Two Centuries of Melodrama in Rusia, Duke University Press Durham, Londra, 2002. Mai bine explică fenomenul Ien Ang (Watching Dallas. Soap Opera and the Melodramatic Imagination, Routledge, Londra și New Zork, 1996), care subliniază faptul că melodrama atrage și câștigă adeziunea unui public larg pentru că, virtual, poate fi continuată ad infinitum, în imaginar. Prin urmare, la baza melodramei se află o concepție funcționalistă a plăcerii, prin care esența acesteia e considerată ca experiență a satisfacției ori de câte ori o

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
Ang (Watching Dallas. Soap Opera and the Melodramatic Imagination, Routledge, Londra și New Zork, 1996), care subliniază faptul că melodrama atrage și câștigă adeziunea unui public larg pentru că, virtual, poate fi continuată ad infinitum, în imaginar. Prin urmare, la baza melodramei se află o concepție funcționalistă a plăcerii, prin care esența acesteia e considerată ca experiență a satisfacției ori de câte ori o anumită nevoie preexistentă este îndeplinită: "a functionalist conception of pleasure in which its essence is regarded as the experience of satisfaction

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
e considerată ca experiență a satisfacției ori de câte ori o anumită nevoie preexistentă este îndeplinită: "a functionalist conception of pleasure in which its essence is regarded as the experience of satisfaction whenever a certain preexistent need is fulfilled" (op. cit., p. 6). În melodramă există, pe de altă parte, o relație directă între plăcere și ideologie, plăcerea fiind dată de identificare și recunoaștere, prin acțiunea decriptării unor simboluri comune. În concluzie: plăcerea nu e un fenomen natural, ci un construct cultural, dependent de epoca

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
ci un construct cultural, dependent de epoca în care se manifestă; plăcerea recunoașterii este plăcerea derivată din cultura de masă (ibidem, p. 20), care creează și iluzia confortabilă că poți integra elementele ficționale în realitate. În altă ordine de idei, melodrama satisface atât nevoia de senzațional, de evaziune, cât și de ancorare în imediat, prin curiozitatea pentru faptul divers, pentru "știri" din viața cotidiană (vezi Gloria Awad, Du sensationnel, L'Harmattan, Paris, 1995; Frank Évrard, Fait divers et littérrature, Éd. Nathan

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
senzațional, de evaziune, cât și de ancorare în imediat, prin curiozitatea pentru faptul divers, pentru "știri" din viața cotidiană (vezi Gloria Awad, Du sensationnel, L'Harmattan, Paris, 1995; Frank Évrard, Fait divers et littérrature, Éd. Nathan, Paris, 1997 etc.) 81 "Melodrama represents both the urge towards resacralization and the impossibility of conceiving sacralization other than in personal terms. Melodramatic good and evil are highly personalized: they are assigned to inhabit persons who indeed have no psychological complexity but who are strongly

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
they are assigned to inhabit persons who indeed have no psychological complexity but who are strongly characterized" (Peter Brooks, ed. cit., p. 16). 82 Frank Rahill, op. cit., p. 298. Autorul consideră că drama romantică a supraviețuit prin convertirea ei în melodramă, pentru că melodrama e un gen experimental, supus reconvertirilor de tot soiul. În același sens, Hartmut Ilsemann subliniază că potențialul de inovație al melodramei nu trebuie subestimat (cf. Melodrama. The Cultural Emergence of a Genre, ed. cit., p. 201). 83 Hans

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
assigned to inhabit persons who indeed have no psychological complexity but who are strongly characterized" (Peter Brooks, ed. cit., p. 16). 82 Frank Rahill, op. cit., p. 298. Autorul consideră că drama romantică a supraviețuit prin convertirea ei în melodramă, pentru că melodrama e un gen experimental, supus reconvertirilor de tot soiul. În același sens, Hartmut Ilsemann subliniază că potențialul de inovație al melodramei nu trebuie subestimat (cf. Melodrama. The Cultural Emergence of a Genre, ed. cit., p. 201). 83 Hans Robert Jauss

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
82 Frank Rahill, op. cit., p. 298. Autorul consideră că drama romantică a supraviețuit prin convertirea ei în melodramă, pentru că melodrama e un gen experimental, supus reconvertirilor de tot soiul. În același sens, Hartmut Ilsemann subliniază că potențialul de inovație al melodramei nu trebuie subestimat (cf. Melodrama. The Cultural Emergence of a Genre, ed. cit., p. 201). 83 Hans Robert Jauss, op. cit., p. 283. 84 Idem, p. 278. Liderul Școlii de la Konstanz afirma că importanța "revoluției" lui Flaubert în istoria reconfigurării conceptului

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
298. Autorul consideră că drama romantică a supraviețuit prin convertirea ei în melodramă, pentru că melodrama e un gen experimental, supus reconvertirilor de tot soiul. În același sens, Hartmut Ilsemann subliniază că potențialul de inovație al melodramei nu trebuie subestimat (cf. Melodrama. The Cultural Emergence of a Genre, ed. cit., p. 201). 83 Hans Robert Jauss, op. cit., p. 283. 84 Idem, p. 278. Liderul Școlii de la Konstanz afirma că importanța "revoluției" lui Flaubert în istoria reconfigurării conceptului de "mimesis" constă în insolitarea

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
și începuturile romanului, traducere de Paula Voicu- Dohotaru, prefață de Angela Ion, Editura Univers, București, 1983 (vezi capitolul ultim, "Din ură față de roman", pp. 270-327). 85 Ien Ang, op. cit., p. 62. 86 Lothar Fietz, "On the Origins of the English Melodrama in the Tradition of Bourgeois Tragedy and Sentimental "Drama": Lillo, Schröder, Kotzebue, Sheridan, Thompson, Jerrold", în Melodrama. The Cultural Emergence of a Genre, ed. cit., p. 95. 87 E de reținut, în acest sens, teoria lui Vasile Popovici privind teatralitatea

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
capitolul ultim, "Din ură față de roman", pp. 270-327). 85 Ien Ang, op. cit., p. 62. 86 Lothar Fietz, "On the Origins of the English Melodrama in the Tradition of Bourgeois Tragedy and Sentimental "Drama": Lillo, Schröder, Kotzebue, Sheridan, Thompson, Jerrold", în Melodrama. The Cultural Emergence of a Genre, ed. cit., p. 95. 87 E de reținut, în acest sens, teoria lui Vasile Popovici privind teatralitatea epicului și natura personajului "trialogic". Cu alte cuvinte, proza cu caracter melodramatic tinde să exprime un conținut

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
melodramatic tinde să exprime un conținut psihologic oarecare în forma ideală a tragediei (mai exact, a dramei-model descrise de Aristotel în Poetica). 88 Peter Brooks, op. cit., p. 66. 89 Cf. Luis Althusser, "For Marx", apud Hartmut Ilsemann, "Radicalism in the Melodrama of the Early Nineteenth Century", în Melodrama. The Cultural Emergence of a Genre, ed. cit., p. 142. În melodramă, conchide Ilsemann, "we can say that consciousness is delayed, for even if it is still blind, it is a consciousness aiming

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
oarecare în forma ideală a tragediei (mai exact, a dramei-model descrise de Aristotel în Poetica). 88 Peter Brooks, op. cit., p. 66. 89 Cf. Luis Althusser, "For Marx", apud Hartmut Ilsemann, "Radicalism in the Melodrama of the Early Nineteenth Century", în Melodrama. The Cultural Emergence of a Genre, ed. cit., p. 142. În melodramă, conchide Ilsemann, "we can say that consciousness is delayed, for even if it is still blind, it is a consciousness aiming at least at a real world". 90

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
Aristotel în Poetica). 88 Peter Brooks, op. cit., p. 66. 89 Cf. Luis Althusser, "For Marx", apud Hartmut Ilsemann, "Radicalism in the Melodrama of the Early Nineteenth Century", în Melodrama. The Cultural Emergence of a Genre, ed. cit., p. 142. În melodramă, conchide Ilsemann, "we can say that consciousness is delayed, for even if it is still blind, it is a consciousness aiming at least at a real world". 90 Peter Brooks, op. cit., p. 109. În opinia autorului american, dacă imaginația melodramatică

Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]