1,491 matches
-
un singur model de fundal pe baza fiecărui cadru de intrare. Ca o consecință, cadrele de intrare precedente de la momente de timp mult anterioare pot influența modelul curent de fundal. În comparație cu tehnicile nerecursive, tehnicile recursive necesită mai puțin spațiu de memorare, dar orice eroare în modelarea fundalului poate persista pentru o durată mare de timp. Detecția prim planului compară cadrele video de intrare cu modelul de fundal și identifică pixelii de prim plan candidați din cadrul de intrare. Majoritatea tehnicilor de modelare
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
de identificare a situațiilor de urgenta are drept scop identificarea prezentei unui girofar in funcțiune atașat la un vehicul de intervenție, in vederea acordării prin semaforizare a unei cai de acces prioritară. Algoritmul dezvoltat este alcătuit din doua blocuri principale: memorarea patternului și identificarea patternului într-o imagine achiziționată. Funcțiile auxiliare utilizate au rolul de a stabili configurațiile și metodele de identificare. Poziția (unghiul) și dimensiunile scalate ale elementului de identificat nu influențează algoritmul de potrivire a patternului. De asemenea variațiile
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
metalele situate după el în seria activității chimice: - descoperire deductivă - când în procesul de învățare, elevul pleacă de la cazuri generale însușite anterior, pentru a ajunge , prin diferite judecăți , la judecăți particulare. Exemplu : - descoperire analogică, când elevul folosește raționamentul deductiv de memorare și transfer de informație . - descoperirea transductivă - are la bază raționamentul ipotetic-deductiv, dinamizat de imaginație și gândire, care facilitează emiterea de ipoteze, inovații, idei, etc., care trebuie supuse unor verificări experimentale. c) în funcție de contribuția informativă adusă în descoperire: - descoperire prin documentare
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
comparativ cu auzitorii. Natura activității implicată În rezolvarea probelor la testul Borelli-Oléron este complexă. Inteligența generală se manifestă În răspunsurile verbale ca și În conduitele adaptate. Probele implică coordonarea și structurarea spațială perceptiv-motrică, dar În același timp și posibilitățile de memorare, Învățare, abstractizare ale subiectului. Se face apel În mod deosebit la aspectele vizuale ale funcțiilor cognitive, percepția, atenția și memoria vizuală. Pe baza testului BorelliOléron se pot cunoaște calitățile gândirii subiectului: plasticitatea și rapiditatea gândirii, claritatea, consecvența riguroasă, caracterul critic
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
câmp față de colegii lor auzitori (Fiebert, 1967; Parasnis & Long, 1979). Mai mult, Davey & LaSasso (1984) au ajuns la concluzia, În cadrul cercetării lor, că elevii deficienți de auz care prezintă un stil cognitiv independent de câmp, utilizează mai eficient strategiile de memorare la activitățile de citire, lectură și au performanțe mai bune la testele cu variante multiple decât elevii cu un stil cognitiv dependent de câmp. Într-un studiu efectuat În Statele Unite și Iugoslavia, Altshuler, Deming, Vollenweider, Rainer & Tendler (1976) au descoperit
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
C (context)<ref id=”116”>Apud Sperber și Wilson 1986, p 168 referință </ref> , adică prin procesarea informației noi Într-un context (vechi). 2. interpretarea presupune un efort de procesare, efort care este În relație cu capacitățile de percepție, de memorare (de accesare a informațiilor memorate), de inferare ale interpretului. Din moment ce interpretarea frazei și a semnelor para și non verbale care o Însoțesc se realizează, de regulă, printr-o simplă decodare, rezultă că, de fapt, problema efortului se pune În relație
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
comune celor doi actanți, ci din ipoteze ce pot fi percepute, accesate sau inferate În egală măsură de către aceștia. Contextele a doi indivizi nu pot fi identice, chiar dacă aceștia trăiesc În același mediu fizic, deoarece capacitățile lor cognitive (perceptive, de memorare, inferențiale) nu sunt identice. Prin urmare, afirmația că locutorul controlează contextul interlocutorului nu poate fi susținută. El contează doar, pe baza experienței comune anterioare, pe capacitatea interlocutorului de a construi un context cât mai apropiat de al său, pentru a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a problemelor. Cu deosebire, prin apelul la euristică se poate ajunge la performanțe creative, pentru că învățarea cognitivă nu se limitează numai la însușirea corectă a cunoștințelor științifice, ci tinde spre dezvoltarea lor consecventă și valorificarea lor aplicativă. Deși strict necesară, memorarea cunoștințelor, pentru a fi reduse apoi, nu trebuie să aibă întâietate. Învățarea cognitivă este concepută pe gândire și pe toate posibilitățile ei. Este de aceea necesar ca, în ciuda unor practici defectuoase ale învățării școlare, să se acorde învățării cognitive prioritate
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
defectuoase ale învățării școlare, să se acorde învățării cognitive prioritate în sensul că, în principal să organizeze învățarea astfel încât să clarifice problemele, să fie bine și sistematic înțeles materialul și reformulat personal pentru ca apoi să se treacă la acțiunile de memorare, există riscul ca elevul să învețe formal și să fixeze și rețină cunoștințe fragmentare și chiar defectuoase. Motivația nu trebuie considerată și interpretată, ca un scop în sine, ci pusă în slujba obținerii unor performanțe înalte. Performanța este un nivel
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
și deficitul informațional. Clasificarea mesajelor se cere facută cu maximum de precizie spre a putea fi găsite și prelucrate cu ușurință, în vederea utilizării lor eficiente în activitatea creativă. Cercetările de psihologia memoriei legate de inventivitate pun în evidență faptul că memorarea se realizează în funcție de interesul creativ. El funcționează ca un filtru, ce realizează o primă selecție și clasificare informaționala. După opinia lui Alex Osborn, cantitatea produce calitatea. Cu cât avem mai multe date considera autorul cu atât șansa este mai mare
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
asupra profesorilor, colegilor, nesociabilitate, încrezător în sine, nonconformism intelectual, un nivel superior de aspirații, interese variate și curiozitate. Un alt aspect important al problemei este că rezultatele școlare, consemnate în note nu reflectă nivelul creativității. Ele se bazează preponderent pe memorare, reproducere, repetare, structuri algoritmice, în timp ce creativitatea presupune intuiție, fantezie, originalitate, etc. XVII. METODE DE CULTIVARE A CREATIVITĂȚII Deși pare paradoxal, creativitatea este educabilă. Pentru dezvoltarea creativității la elevi există două căi: a) modernizarea sistematică a învățământului, în toate verigile și
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
datorie cetățeneasca patriotică. La sfarsitul ciclului primar elevii trebuie să realizeze următoarele obiective: · citirea fluenta, conștientă, expresiva a unor texte cu respectarea intonației adecvate; · redarea conținutului textelor narative după planul de idei ; · redactarea povestirii textelor narative și a rezumatului acestora; · memorarea și recitarea unor poezii; · formarea deprinderilor de apreciere a textelor literare; · dezvoltarea, disponibilităților de receptare a mesaielor orale și scrise. stimularea interesului pentru lectură textelor literare; activizarea cunoștințelor de limbă pentru a percepe și realiza fapte de comunicare orală și
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
sunt necesare și indispensabile, deoarece nu totul poate fi asimilat prin căutări proprii și de multe ori nu este nevoie de așa ceva. după cum unele din obiectivele procesului de învățământ, îndeosebi cele de ordin formativ, nu pot fi realizate prin simpla memorare a cunoștințelor gata prelucrate. Important este să decidem unde și când apelăm la o variantă sau alta, fără a pierde din vedere eficientă actului didactic. 1. EXPLICAȚIA este o metodă ce urmărește lămurirea și clarificarea unor noțiuni, principii, legi, prin
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
conștient învățate și de a forma modalități de rezolvare a problemelor mai dificile întâlnite în analizele gramaticale. Condiția pedagogica ce se impune este că predarea și asimilarea lor să nu se desfășoare că ceva dat de-a gata prin simpla memorare, elevii să fie antrenați în descoperirea algoritmului, pentru ca, prin aplicarea lui repetată, să se asutomatizeze și să se fixeze. Asimilarea algoritmilor nu reprezintă un scop final, ci doar o etapă ce deschide posibilități noi pentru activitatea de învățare. În clasele
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
la un anume ton al vocii, sau la anumite mișcări ale mâinilor, sau într-un anume mediu, generalizarea nu are șansa de a se produce. Generalizarea de cele mai multe ori se verifică sau se realizează cu ocazia programelor de socializare. Pentru memorarea , înțelegerea , compararea noțiunilor , folosirea proboziților și orientarea spațială și temporală am folosit mult material intuitiv și demonstrativ. Copilul este cel care ne arată în fiecare moment dacă ceea ce folosim ca material este bun sau trebuie înlocuit sau modificat. Jocurile folosite
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
operatorului uman, în puncte caracteristice ale traiectoriei, definite de utilizator, simulând astfel aplicația sarcinii, coordonatele respectivelor puncte fiind memorate în unitatea de prelucrare a informației din sistemul de comandă, astfel încât să poată fi ulterior apelate în timpul efectuării sarcinii de lucru. Memorarea și apoi restituirea cu precizie a unei traiectorii poate fi realizată prin învățarea prin comandă de interpolare continuă. Conducerea deplasărilor pentru învățare se realizează folosind un pupitru mobil de comandă de tip consolă sau cu joy-stick. Tehnicile de învățare a
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
de mediatizarea lor într un mod profesionist. E imposibil ca o parte din ele să nu atingă sensibilitatea adolescentului posedat de internet. Pe de altă parte, un sistem educațional care asigură promovarea - uneori cu note foarte mari - doar pe baza memorării manualului este inept și creator de mutanți cu chip uman. Dintre toate expresiile loisir-ului cultural, cea mai alarmant este scăderea interesului pentru lectură. Observația este valabilă atât pentru literatura de cultură generală, cât și pentru cea de specialitate. Cauzele
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
J. Piaget) * Imaginație constructivă ( A. Osborn) * Gândire laterală( E.de Bono) Pentru a sintetiza dificultatea definirii creativității, Teresa M., Amabile a reliefat ce nu este creativitatea: nu este inteligență, nu este supradotare, nu este excentricitate, imitație sau capacitate mare de memorare. (Teresa M., Amabile, 1997, pp. 54-57) Principalele orientări din literatură definesc conceptul de creativitate astfel: 1. definirea „gestalt” care subliniază recombinarea vechilor idei sau restructurarea lor; 2. definiții orientate pe produsul final al creației; 3. definiții „estetice” sau expresive axate
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
psihilogie, formarea conștiinței morale include două componente : cognitivă și afectivă. Cea cognitivă se referă la informarea copilului cu semnificația și cerințele valorilor, normelor și regulilor morale. Ea se relizează prin instruire morală. Cunoașterea nu se reduce însă la o simplă memorare a unor reguli, ea presupune sesizarea caracterului normativ și înțelegerea necesității respectării lor. Afectivitatea reprezintă substratul energetic pentru ca aceste cunoștințe să se exprime în conduite. Dacă cunoștințele deschid orizonturi și luminează calea conduitei, stările afective îl mobilizează pe copil pentru
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
direcției gândirii, a modului de elaborare, a unei situații. Opusul flexibilității îl reprezintă inerția, rigiditatea gândirii; flexibilitatea poate fi spontană sau adaptativă. Gândirea, prin natura ei poate fi un proces creator, fiind opusă într-un anumit sens proceselor psihice reproductive (memorarea, acțiuni mintale automatizate). Gândirea nu operează însă în gol, ci pe baza informațiilor stocate în procesul de memorare, deci gândirea nu poate fi separată de memorie. Gândirea creativă are nevoie de un material bogat cu care să opereze și care
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
fi spontană sau adaptativă. Gândirea, prin natura ei poate fi un proces creator, fiind opusă într-un anumit sens proceselor psihice reproductive (memorarea, acțiuni mintale automatizate). Gândirea nu operează însă în gol, ci pe baza informațiilor stocate în procesul de memorare, deci gândirea nu poate fi separată de memorie. Gândirea creativă are nevoie de un material bogat cu care să opereze și care să faciliteze generalizarea, de aceea cadrul didactic trebuie să încurajeze elevii să dobândească cunoștințe bogate și variate. Sărăcia
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
școlarului de vârstă mică pot fi puse în evidență observând modul în care el fabulează, se identifică imaginativ cu rolurile primite în joc, reconstituie pe plan mintal conținutul, succesiunea și durata lor, realizează în desene intențiile sale creatoare. Mecanismul de memorare este deosebit de laborios, el influențând considerabil învățarea în ansamblul ei. Cu valoare deosebită pentru activitatea de învățare sunt memorarea voluntară, cea logică, cea de durată și sistematică, dar de multe ori, pentru întipărirea unor date istorice, geografice, citate, definiții, memorarea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
rolurile primite în joc, reconstituie pe plan mintal conținutul, succesiunea și durata lor, realizează în desene intențiile sale creatoare. Mecanismul de memorare este deosebit de laborios, el influențând considerabil învățarea în ansamblul ei. Cu valoare deosebită pentru activitatea de învățare sunt memorarea voluntară, cea logică, cea de durată și sistematică, dar de multe ori, pentru întipărirea unor date istorice, geografice, citate, definiții, memorarea logică se îmbină cu cea mecanică. În activitatea didactică este necesar să cunoaștem cum memorează elevul, cât păstrează informația
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
memorare este deosebit de laborios, el influențând considerabil învățarea în ansamblul ei. Cu valoare deosebită pentru activitatea de învățare sunt memorarea voluntară, cea logică, cea de durată și sistematică, dar de multe ori, pentru întipărirea unor date istorice, geografice, citate, definiții, memorarea logică se îmbină cu cea mecanică. În activitatea didactică este necesar să cunoaștem cum memorează elevul, cât păstrează informația, cum actualizează informațiile în activitatea școlară și extrașcolară (fidelitate, promptitudine, suplețe, volum, rapiditate). De asemenea, cunoscând legile și procedeele ce contribuie
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
atenție la falși „amici ”. Dacă vreți să aveți spor la-nvățat și să treceți examenele cu succes, evitați pe cât posibil să învățați sub efectul cafelei sau a diverselor excitante farmaceutice. De fapt se constată că nu se crește capacitatea de memorare, când sunt utilizate aceste toxine, chiar dacă ele aduc o oarecare creștere a capacității de concentrare. Dacă învățați cu o luciditate câștigată cu ajutorul excitantelor, vă asumați un risc de a uita în ziua examenului tot ceea ce ați fi putut reține în
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]