1,292 matches
-
al „sintezei”, „care împacă erudiția cu nevoia de orizont”), „nostalgia totalității” și „tradiția enciclopedică” la Mircea Eliade. De câte ori i se ivește prilejul glosează asupra unor „conexiuni” și „interferențe” ale istoriei cu limba, literatura, lingvistica, creația populară, melosul folcloric, iconografia, comparatismul, memorialistica, economia, publicistica, asociază arheologia cu arta. Îi va plasa, de exemplu, adunând tot felul de mărturii, pe Kogălniceanu, Xenopol, Pârvan sau Iorga „în universul muzicii”. Z. desăvârșește o scriitură elevată, care se supune deopotrivă rigorilor stilului științific și plasticității celui
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
în absolut, un hieratism maiestuos, sublimarea idilicului în umor, o delicată fructificare lirică a suprapunerilor trecut - prezent, limpezime clasică, glacială, transformând trăirea în ceremonie. Majoritatea așa-ziselor „novele” din Fără titlu, ca și câteva din celelalte volume, aparțin mai mult memorialisticii și biografismului romanțat decât prozei de ficțiune. Amintiri din vremuri (Pagini din viața lui Depărățeanu) compun biografia sentimentală a celui care a semnat culegerea Doruri și amoruri, într-o narațiune convențională, cu elemente factice de senzațional, Blaue Donau dezvăluie momente
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
arăta că știm să uităm siluetele crucificaților / acolo sub clopotnița gerului // vom arăta că suntem vameși la granița / dintre somn și nimic” (Vameși la granița dintre somn și nimic). Pictate în culori luminoase (rareori umbrite de câte o notă sarcastică), memorialistica și eseistica lui S. sunt, de fapt, un apendice al poeziei. Astfel, Amintirile unui fost corector (1982), care atestă o nedisimulată artă a admirației, reconstituie câteva figuri literare din deceniul al șaselea, emblematice atât pentru literatura vremii, cât și pentru
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
antologia de proză SF românească Planet im Raum, editată la Berlin. E prezentă în „Rumänische Rundschau” cu versiuni la scrierile unor prozatori români contemporani, printre care Petru Popescu și Paul Georgescu, iar din 2001 în „Lettre internationale” cu transpuneri din memorialistică și din texte eseistice contemporane. A prefațat sau comentat scrieri de Heinrich von Kleist, Hermann Sudermann ș.a. Mai folosește pseudonimul Maria Spacu. Deși începe să publice relativ târziu, apropiindu-se cu precauție de text, cu o anume meticulozitate, care nu
SPUHN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289840_a_291169]
-
atuuri forte, sunt menținute statornic pe aceleași coordonate, indiferent de subiectul abordat, textele sunt foarte asemănătoare între ele, marcate de o monotonie a petulanței giumbușlucare. Mai mult ori mai puțin autoficțiuni, au statut de pagini de jurnal condensat ori de memorialistică referitoare la perioade recente, dacă nu la stricta actualitate, de schițe de publicistică de moravuri, pe teme moral-civice etc., dând seama de lecturi, de evenimente familiale, sentimentale sau sexuale, de vacanțe și călătorii, de episoade curioase, dramatice, semnificative ori pur
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
imaginația parodică, pe estetizarea limbajului științific, ca și pe recuperarea în plan ironic a vorbirii cotidiene. Asupra prozelor ficționale ori semificționale ale lui P. stăruie, alternativ, umbra tutelară a lui Livius Ciocârlie și a lui Mircea Horia Simionescu. Paginile de memorialistică propriu-zisă au farmecul reconstituirii aerului de epocă, iar cele de publicistică valorizează sarcasmul unui om al cetății indignat sau doar mâhnit de derapajele, fără număr parcă, ale timpului contemporan. SCRIERI: Indiile galante, Timișoara, 1993; Celălalt tărâm, Timișoara, 1994; Glasuri lângă
PORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
iese spre final din formula realistă prin obișnuitele inserții eseistice ale autorului. În discuții se emit păreri și constatări de natură politică, dar și reflecții cu iz filosofic. Componenta mai interesantă a scrierilor lui P. este, în cele din urmă, memorialistica. Cu o detașare ce se vrea deplină, cu asumarea francă a subiectivității, fostul înalt demnitar rememorează în Timpul lepros (1992), Am fost și cioplitor de himere și în Elefanții de porțelan (1997) fapte, evenimente, resuscită situații în care fusese implicat, portretizează
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
analiză a sufletului feminin. Într-o activitate de șase decenii, scriitoarea s-a impus prin disponibilitatea de a parcurge variate registre epice, de a apela la diferite modalități compoziționale, abordând nuvela și romanul, reportajul și povestirea, jurnalul de călătorie și memorialistica literară. A fost tentată și de dramaturgie, scriind, în colaborare cu Tiberiu Vornic, piesa Împărătița lui Machidon (1955). În epoca dominată de realismul socialist, a plătit și ea tribut tezismului ideologic în romanele Pădurea Poenari (1953), Orașul minunilor (1957), Frank
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
minunilor (1957), Frank and Smith Company (1982). Distanțarea de coercițiile ideologice se observă în scrierile pentru copii - Șerfi (1958), Toate au pornit de la... păpușă (1972; Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov), Ce ne povestesc Milena și Crina (1982) -, ca și în memorialistica autobiografică și de călătorie - Roată gândului, roată pământului (1977) și Seva din adâncuri (1985). De o cu totul altă factură și integrând altă substanță este ampla construcție epică Plecarea Vlașinilor (1964), continuată de Întoarcerea Vlașinilor (1979; Premiul „Ion Creangă” al
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
Ion Caraion, Aceste culori coborâte din lucruri, RL, 1978, 14; Horia Bădescu, O antologie postumă, ST, 1978, 4; Georgescu, Volume, 96-99; Popa, Dicț. lit. (1977), 451-452; Manu, Eseu, 95-98; Felea, Aspecte, I, 109-112, II, 8-9; Ion Cristoiu, Obsedantul deceniu în memorialistică, SPM, 1980, 504; Al. Jebeleanu, Episolariu, O, 1987, 31; Cândroveanu, Lit. rom., 283-286; Micu, Limbaje, 170-178; Micu, Ist. lit., 345, 346, 354; Dicț. scriit. rom., III, 865-867; Popa, Ist. lit., II, 357-358; Dumitru Micu, Timpuri zbuciumate, București, 2001, 323-324; Nina
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
epopeii și artificioaselor „legende istorice”, cu „harnașamentul [lor] verbal”, dar și asupra performanțelor din baladele fantastice. În mod curios, este comentat prea puțin Conrad - cel mai valoros poem filosofic românesc până la Memento mori al lui Mihai Eminescu -, plasat totuși, împreună cu memorialistica de călătorie, printre „punctele cardinale în desfășurarea unei întârziate literaturi preromantice” ce au contribuit esențial „la crearea atmosferei poetice în care își făcea ucenicia, influențat de poezia lui Bolintineanu, Mihai Eminescu”. Dacă în studiile de ideologie talentul literar al austerului
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
istoriei contemporane într-unul al istoriei sacre”. Familiarizat cu tot ce s-a scris în exil și în țară despre detenția și prigoana comunistă, R. realizează în 1998 o lucrare insolită, Istoria literaturii române de detenție, în două volume intitulate Memorialistica reeducărilor și Mărturisirea colaborării, unde sunt prezentate într-o viziune proprie contribuții memorialistice și de ficțiune. În acest imens material narativ sau poetic, susținut în cea mai mare parte de experiența trăită, există în cele din urmă o aspirație spre
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
I. Șahighian. În 1944 i se reprezintă Omul de departe la Teatrul Barașeum din București. Între 1945 și 1948, e director la Editura Cugetarea-Georgescu Delafras. Ulterior, retras din viața literară, continuă să scrie, însă nu publică decât un volum de memorialistică, Amintiri (1967), precum și câteva traduceri. A lăsat în manuscris texte dramatice (parțial tipărite postum) și un jurnal care „acoperă” patru decenii. R. este considerat unul dintre pionierii dramaturgiei expresioniste în literatura română (Ov. S. Crohmălniceanu). Cea mai apropiată de expresionism
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
al unor efuziuni lirice ocazionale, nesubstanțiale poetic. Sub podul lui Apollodor. Despre Nichita Stănescu și alți poeți din lume (1998), un dialog între P. și ziaristul Gheorghe Pârja, gazda lui Nichita din Deseștiul maramureșean, se transformă într-un volum de memorialistică în care cei doi încearcă să fixeze biografia întâlnirilor și a „prieteniei năprasnice” (Mircea Dinescu) cu „îngerul blond”. Este o evocare, dureroasă și încă mirată, a personalității lui Nichita Stănescu, văzută prin ochii prietenului care participă, se împărtășește din miracolul
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
i-a consacrat articole ample, și, în tinerețe, pe Strindberg și pe Wedekind, din opera căruia, ca și din cea a lui Heine și Cehov, a tradus prin reviste. Ceea ce rezistă cu adevărat din activitatea literară a lui P. este memorialistica, publicată postum în volumele Călare pe două veacuri. Amintiri din tinerețe (1895-1906), apărut în 1968, și Memorii, editat în 1978, unde însemnările merg până în 1927. Valoarea amintirilor este în primul rând documentară, privind bogata biografie a autorului și implicit viața
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
apoi reprimit în cadrul breslei scriitoricești și recompensat pentru cărțile sale destinate copiilor cu un premiu național. R. este autorul a peste douăzeci și cinci de volume originale și a câtorva traduceri. De la poezie la proză, de la reportaj la cărți pentru copii, de la memorialistică la istorie literară - nimic nu i-a fost străin. Totuși, predominantă în creația sa rămâne poezia. Debutând în 1936 cu placheta Vitralii, continuă să dea la iveală alte producții lirice: Hronic (1939), Cântec de țărână (1939), Cetățile înecate (1941), Carnet
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
singurul său roman, Puntea din vale (1948, cu o postfață de G. Călinescu), nu este liric, ci are un pronunțat caracter epic, autorul dovedind și calități narative deosebite (ca, de altfel, și în nuvela Vâltoarea, 1950). E drept, cărțile de memorialistică și istorie literară tipărite ulterior - Luminile oglinzilor (1974), Autografe (1983), Descoperirea păsării Sitela (1989) - au reliefat disponibilitatea pentru evocare, pentru portretizare, capacitatea de a surprinde personalitatea unui scriitor, trăsătura lui specifică prin relatarea unor întâmplări mai puțin cunoscute. Talent literar
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
în circulație o cantitate mare de informație de care au beneficiat alți confrați. Dacă ele și-au pierdut în acest chip aproape în întregime valoarea documentară inițială, literaritatea multora dintre pasaje oferă o lectură plăcută. Rezistentă în întregime este însă memorialistica. Texte precum Drumuri moldovene. Pe urmele lui Creangă (1925; Premiul „V. Adamachi” al Academiei Române), La Comănești (1925), La Voroneț, La Cetatea Albă, La bojdeuca lui Ion Creangă, La munte (1941), Drumuri cirebire (I, 1941) ș.a. seduc prin acuitatea observației, prin
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
în exegeza operei unor autori ca I. Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri, M. Eminescu, I. Creangă, I.L. Caragiale, M. Sadoveanu, Liviu Rebreanu, G. Bacovia, Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga. Cercetătorul preocupat de stilistica literaturii își dovedește înclinațiile de scriitor în memorialistica din Scrisori vieneze (1992; volum reeditat în variantă revizuită și adăugită sub titlul Scrisori din Vindobona, în 2000). M. evocă melancolic perioada șederii sale la Viena și reconstituie nostalgic o imagine a orașului impregnată de propria subiectivitate. Lăsându-se călăuzit
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
de aici în 1981 și pleacă la Freiburg, unde va lucra la Institutul „Max Planck”. Oprit să publice în țară, trimite poezie și proză la „Limite” (Paris), „Revista scriitorilor români” (München) și „Zodii în cumpănă” (Freiburg). Scrierile lui M. cuprind memorialistică și un volum de nuvele și povestiri. Frescă a Galațiului și a altor orașe dunărene în perioada interbelică, Lumea copilăriei mele (1998) reconstituie nu numai ambianța familială, ci și rafinamentul din mediile orașului de provincie, în care greci și turci
MUSEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288330_a_289659]
-
se întoarcă acasă după ce fuseseră trimiși în linia întâi, la Rostov. Figurile sunt privite dihotomic: cei plini de stoicism își îndură soarta chiar dacă înțeleg că sunt sacrificați, în timp ce alții, aflați în poziții înalte, încearcă orice stratagemă pentru a părăsi frontul. Memorialistica lui M. realizează o sinteză a existenței autorului, prezentând două momente esențiale, unul plin de inocență și bucurie, iar celălalt, dominat de un suflu tragic, cu secvențe de cruzime care pun la încercare fibra morală a fiecăruia. SCRIERI: Lumea copilăriei
MUSEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288330_a_289659]
-
de Stat) sunt publicate în 1954. Alte culegeri de schițe și nuvele, mai multe romane - Statuile nu râd niciodată (1957), Fericitul negustor (1957), Reîntoarcerea (1967), Încotro? (1970), Dacă toți copacii ar fi la fel (1977), Filiera Prahova (1982) ș.a. - și memorialistica din Oameni, fapte, amintiri (I-II, 1981-1985) completează o bibliografie personală amplă, dar care ratează șansa de a deveni o operă. Menționabile, în afara conformismului politic, sunt scenariile filmelor Valurile Dunării (în colaborare cu Titus Popovici), Pistruiatul, Roșcovanul, Hoțul. A colaborat
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
cu privire la pătimirile omului generic, ci include și experiența personală a autorului. Demersul analitic se împletește astfel în chip firesc, în același efort de tălmăcire a ființei, cu pasajele în care suferința umană este transpusă în poeme sau în pagini de memorialistică, unde sunt reconstituite episoade dramatice, cum ar fi bombardarea casei bunicilor în timpul războiului. Înzestrat cu știința textului, dar și cu certe virtuți creatoare, N. se arată preocupat de descifrarea temeiurilor lumii în cuvintele care denumesc realitatea. „Scara cuvintelor”, alcătuită după
NASTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288354_a_289683]
-
se publica în paginile revistei, el imprimă „Convorbirilor literare” o linie fermă. Are posibilitatea de a-i cunoaște bine pe toți membrii societății și strânge numeroase date despre aceștia, precum și despre desfășurarea întrunirilor junimiste, folosite mai târziu în cartea de memorialistică Amintiri din „Junimea”, apărută în 1921, dar scrisă cu începere din 1889. Amintirile se disting prin precizia informațiilor, rămânând cea mai importantă lucrare documentară despre societatea literară ieșeană, deși în câteva locuri memorialistul s-a lăsat condus de patimă. Prin
NEGRUZZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
unor evenimente din România sfârșitului de veac XIX și a începutului de secol XX, perspectiva fiind tributara întru totul ideologiei și rețetelor literare proletcultiste. Deși nu sunt scutite nici ele de interpretări teziste, un anume interes documentar prezintă cărțile de memorialistica și de călătorii: Carte despre oameni, locuri, întâmplări (1961), Carte despre vremuri multe (1963) și Carte despre drumuri lungi (1965). SCRIERI: Din lumea celor obidiți, București, 1912; În seara de Crăciun, București, 1922; Pentru zilele de vacanță, București; 1922; În
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]