810 matches
-
personajelor din picturi, sculpturi, teatru, dans, muzică etc. 1.10. Accepțiunea pedagogică În relația educativă, limbajul gestual servește ca decor al gândurilor și atitudinilor actorilor educaționali, indicând starea reală în care se scaldă conștiința acestora. Plecând de la ideea conform căreia mentalul este oglinda corpului, înseamnă că toate gândurile lor au nevoie de echivalente gestuale pentru a se echilibra. Prin urmare, sintagmele gestuale și sintagmele verbale apar ca producții cognitive în interacțiune și merită o analiză profundă în relația de comunicare dintre
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
etc. demonstrează responsabilitatea profesorilor și elevilor față de coregrafia gestuală. Comunicarea gestuală acompaniază demersul cognitiv și indică starea psihologică reală în care ,,se scaldă" conștiința partenerilor în actul educativ. Toate gândurile lor au nevoie de echivalente gestuale pentru a se echilibra. Mentalul este oglinda corpului. Sintagmele gestuale și cele verbale apar ca producții cognitive în interacțiune. Faptul că producția gestuală o anticipează pe cea verbală este demonstrată de cercetări prin apariția ezitărilor și modificărilor conținutului la persoanele care au fost împiedicate să
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
lui Christos, nu luase încă avântul necesar pentru a se impune definitiv pe scena religiilor. Nu este nimic surprinzător în faptul că vechea religie începe să decadă, până va fi dispărea în uitare. Însă, pentru a putea fi acceptată de mentalul colectiv, religia creștină trebuia să adopte o serie de ritualuri, obiceiuri și credințe din vechile dogme, pentru a face trecerea mai ușoară de la un cult la altul. Asemenea trestiei care pentru a supraviețui în calea furtunii se înclină după direcția
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
faptul că acest lucru nu este evident pentru președintele Țării, care acționează din postura de reprezentant al poporului. Dar, tot un dat contextual poate fi socotit faptul că, În condițiile În care asigurarea locuințelor, În România, nu depășește 5-6%, În mentalul comun, această asigurare este percepută ca un lux (ca și plata chiriei, a Întreținerii și a oricăror servicii de care mulți beneficiază gratuit). Ceea ce poate contribui la explicarea atitudinii conversaționale a fiecăruia dintre cei doi parteneri. Pentru Tatiana Slama-Cazacu, actul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
exprimată sub forma dogmei, a adevărului sfânt, absolut, este fundamentul pe care se Înfăptuiește interpretarea / Înțelegerea / cunoașterea. Puterea absolută a bisericii face ca Întregul proces de comunicare, orală sau scrisă, să fie afectat de superstiții și prejudecăți puternic Înrădăcinate În mentalul individului. Tradiția, În această perioadă, poate fi privită ca o obscuritate misterioasă “În care se plasează o conștiință colectivă mitică ce precede orice gândire” <ref id=”155”>Ibid., p. 210 referință </ref>. Iluminiștii vin să “elibereze lumea de supersiții și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de interpretare / Înțelegere; este fenomenul pe care Gadamer Îl numește, Într-o manieră atât de expresivă, „apropiere detașatoare”<ref id=”165”>Ibid., p. 207 referință </ref> . Prejudecățile trebuie tratate cu maximă precauție pentru că unele sunt atât de puternic Înrădăcinate În mentalul nostru Încât nu le mai putem conștientiza și acestea sunt cele care ne Împiedică să interpretăm corect lucrul care „ne vorbește din sînul tradiției” . Un alt motiv, și poate cel mai Întemeiat, pentru care prejudecățile necesită toată atenția interpretului, este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să rezolvăm și să interpretăm/reflectăm la momentele tensionate/încordate dintre noi, depinde calitatea relațiilor noastre, atmosfera psihosocială în care trăim. Însă, acordând un loc (mult) prea mare acestor aspecte, riscăm ca ele să ne controleze la un moment dat mentalul și controlându-ne mentalul să ne controleze atitudinile și comportamentul interacțional/interrelațional. Drept urmare, preocupați (numai) de ele și (con)centrați (exclusiv) asupra lor asupra relațiilor conflictuale să le și atragem, să le și generăm. Oricât de (hiper)concurențială ar fi
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
interpretăm/reflectăm la momentele tensionate/încordate dintre noi, depinde calitatea relațiilor noastre, atmosfera psihosocială în care trăim. Însă, acordând un loc (mult) prea mare acestor aspecte, riscăm ca ele să ne controleze la un moment dat mentalul și controlându-ne mentalul să ne controleze atitudinile și comportamentul interacțional/interrelațional. Drept urmare, preocupați (numai) de ele și (con)centrați (exclusiv) asupra lor asupra relațiilor conflictuale să le și atragem, să le și generăm. Oricât de (hiper)concurențială ar fi viața noastră, și nimeni
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sale sunt opuse sau radical diferite de ale celorlalți" (p. 77). Desigur, în relațiile competitive/concurențiale nu poate fi pierdută din vedere nici comunicarea realizată prin mijloace nonverbale 23. 2. Relațiile de cooperare/colaborare Pare că a intrat puternic în mentalul colectiv ideea că trăim într-o societate concurențială, ca și cum ar fi ceva de care necesarmente am avea nevoie pentru prosperitatea și bunăstarea noastră, ca și cum ceea ce predomină sau ar trebui să predomine în viața noastră ar fi relațiile și motivațiile concurențial-competiționale
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
avea nevoie pentru prosperitatea și bunăstarea noastră, ca și cum ceea ce predomină sau ar trebui să predomine în viața noastră ar fi relațiile și motivațiile concurențial-competiționale. Cu toate acestea, chiar dacă se vorbește mai puțin (și par a fi mai puțin cultivate în mentalul colectiv), nu am putea exclude din preocupările, prioritățile, motivațiile și comportamentele noastre relațiile de cooperare. Ele există și probabil că nici nu s-ar putea altfel. Căci la o privire mai atentă nici nu am putea admite (și nici nu
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
obiceiurile legate de aceasta; familia, imaginile feminine: mama, soția, maniera În care Îți trăiești propria feminitate; opinia publică, mulțimea și popularitatea (artiști, oameni politici etc.). Referitor la Mercur: schimburile și mișcarea, atât ale corpului, cât și ale spiritului; viața intelectuală, mentalul; adesea, tinerețea, copiii; echilibrul nervos. Referitor la Venus: viața sentimentală, senzația că ești iubit sau apreciat; confortul, plăcerile; arta, frumusețea, armonia. Referitor la Marte: energia, activitatea, combativitatea; competiția; forma fizică, aparatul muscular. Ascendentul, Descendentul, Mijlocul Cerului și Fundul Cerului sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
rogersiene de „revoluție liniștită” se află la îndemâna asistentului social, astfel încât „celălalt” , bolnavul psihic, să își împlinească condiția sa fundamentală de om, ridicând, în acest fel, barierele cercului vicios pe care le-a avut reprezentarea imaginii despre bolnavul mental -”nebunie” - în mentalul colectiv din societatea occidentală în ultimele sute de ani. BIBLIOGRAFIE Artaud, A. (1978), L’exclusion, Gallimard, Paris. Asociația Psihiatrilor din România (2000), D.S.M. IV TM, Editura Cartea Românească, București. Benedict, R. (1934), Patterns of Culture, Houghton, Boston. Borges, J.L. (1999
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pe propriile motivații și comportamente. În general, pentru a evita asemenea capcane este necesar să-l ascultăm complet pe vorbitor, iar apoi să punem întrebări sau să ridicăm probleme. Dar în unele cazuri, este aproape imposibil să nu intrăm în mentalul nostru pe asemenea făgașe ce constituie obstacole în cale ascultării, însă este de dorit să conștientizăm acest lucru în cel mai scurt timp pentru a reveni la starea de ascultare activă. Feedback-ul În principiu, feedback-ul arată dacă mesajul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
transmis. * Să fim organizați în procesul ascultării. Dacă este cazul, luăm notițe; se recomandă să ne rezumăm numai la punctele principale, de cele secundare ne vom aminti cu siguranță dacă am ascultat eficient. Folosim "timpul liber" ce îl produce în mentalul nostru procesul ascultării ca să organizăm propriile gânduri în legătură cu problemele principale ale comunicării. Luăm însă notițe cu grijă; acest lucru îl poate flata pe cel cu care vorbim. Însă dacă luăm notițe continuu, el va crede că a vorbit prea mult
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
mers amândoi la moarte, ținându-se de mână, precum și monogamia neclintită a lui Nicolae Ceaușescu ar fi de discutat în raport cu o lume unde obișnuința șefilor de a se deda amantlâcurilor e considerată naturală, constituind o probă de virilitate asiguratoare pentru mentalul colectiv al votanților). Citind recentul volum editat la Polirom și coordonat de cunoscuta consilieră a primului ministru, doamna Andreea Paul (Vass), vedem că Forța politică a femeilor a rămas, în bună măsură, nepusă în valoare, ca pe vremea de început
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cuplul fetiș al șturlubaticului inginer convertit la regia de film: Ilarion Ciobanu - Gheorghe Dinică (deja lansat în Dacii, unde Dinică își mărturisește trădarea lui Decebal în legendara replică în nemernicia mea, ca un câine turbat... - care a făcut carieră în mentalul colectiv al acelor ani). Trebuie să spun, cu amărăciune, că din însăilarea de policier de categorie B amintită nu au rămas, peste ani, decât niște curajoase înjurături care stârneau aplauze la vremea aceea, replica celebra a lui Dinică (în realitate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
care am găsit de cuviință să o reluăm, artistic, în filigranul acestui text. "Of, neamu' nevoii!". Chiar așa! 15 iulie 2014 Verbiajul dezinhibat al valahilor a făcut ca, de mai bine de câteva decenii, să fie creat și infuzat în mentalul colectiv al restului țării un stereotip rasist împotriva moldovenilor. Nu este zi în lumea analfabetă a capitalei, lume perfect subscrisă axiomei fondatoare "legea e decât pentru proști" a jefuitorului sudic, în care referința denigratoare la adresa moldovenilor să nu fie prezentă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
continua: depersonalizarea puterii. De aici, cred, ar trebui să înceapă o analiză corectă, depasionalizată, a deceniului Băsescu în istoria recentă a țării. Adus de Petre Roman, imediat după Revoluție, ca director în Ministerul Transporturilor, Traian Băsescu și-a consolidat imaginea în mentalul colectiv plecând de la experiența sa profesională de excepție și de netăgăduit. Ca director, ca secretar de stat și apoi ca ministru, Băsescu a arătat, în primul rând că știe despre ce este vorba în minister și nu a putut fi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în faptul că încă din primele decenii de la înființarea statului acesta a fost implicat în numeroase disensiuni și conflicte armate cu statele arabe din regiune. De asemenea, pe parcursul istoriei poporului evreu au existat momente care au marcat definitiv și ireversibil mentalul colectiv; în acest sens, uciderea a aproximativ șase milioane de evrei de către Germania nazistă (în timpul celui de-al Doilea Război Mondial) reprezintă un episod menit să amplifice teamă evreilor față de ostilitatea venită din partea ne-evreilor. Strategia de securitate israeliană a
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
reveni, în acest context, asupra detaliilor ce privesc relațiile dintre ideologie, mit și utopie, dezbătute într-un alt loc10, ci voi aminti doar că, dacă mitul poate fi încadrat la nivel ideologic, utopia este un aspect al imaginarului ce suscită mentalul colectiv în sensul unei schimbări radicale a prezentului, fără a oferi însă garanții de posibilitate pentru proiectele pe care le propune. Vehiculând credințe relative la organizarea prezentă a comunității și care au rol orientativ pentru practicile sociale, imaginarul instituie ideologic
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
arameeni, iar noi să rămînem la ce scriu tăblițele de plumb, adică geți, falnici geți sau rumuni cu variantele lui și să nu mai cotcodăcim pe coclauri! Cum orice învăț are și dezvăț, nu este rău deloc să scoatem din mentalul nostru individual toate aceste tîmpenii. În Cartea lui Eno, scrisă chiar înaintea potopului așa cum bine zis-a tăicuțul Tertulina pe la anul 200 al vremurilor lui iudeo-cretine, unul dintre urmașii lui Ma-tusalem se numește Riman, dar nu cred că vreun specialist
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
iar predictorii sunt variabilele menționate în tabel. Interesantă pentru conturarea imaginii pe care românii o au despre democrație este și o cercetare realizată cu instrumentele psihologiei sociale în Banat, vizând reprezentările sociale ale tinerilor asupra democrației. Rezultatele arată că în mentalul colectiv al românilor din vestul țării, democrația înseamnă libertate, libertate de exprimare, drepturi și bunăstare. Același studiu arată o asociere între democrație și disciplină și o dificultate a subiecților de a plasa democrația de partea unuia din polii colectiv-individual, răspunsurile
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
socială afectează satul, a arătat că la fel de important ca schimbările manifeste, obiective din plan social, demografic, economic sau politic, este modul în care oamenii percep și evaluează această schimbare. Și asta, pentru că aceste aspecte, deși aparent subiective, fac parte din mentalul colectiv, din bagajul atitudinal, care ordonează, ghidează și dictează comportamente și strategii de acțiune. Nu ne putem aștepta ca actorii sociali să sprijine reformele, să participe activ la procesul de tranziție dacă evaluările lor față de acestea sunt preponderent negative, dacă
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
perspectivei, temporalității și receptării spectacolului cinematografic sau de televiziune în maniere identice. Pentru a explora asemenea aspecte, sunt analizate comparativ, filmul The Wizard of Oz și serialul de televiziune Lost. Unul dintre aceste aspecte se referă la modurile în care mentalul folosește schemele cognitive pentru a construi narațiunea vizuală. Mittell arată că povestea dintr-un spectacol cinematografic, deși pare să se desfășoare într-o lume diegetică plasată pe ecran, este o construcție mentală. The Wizard of Oz nu prezintă niciodată vrăjitoarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
vizuală. Mittell arată că povestea dintr-un spectacol cinematografic, deși pare să se desfășoare într-o lume diegetică plasată pe ecran, este o construcție mentală. The Wizard of Oz nu prezintă niciodată vrăjitoarea sub casa în care locuiește Dorothy, dar mentalul spectatorului asamblează povestea în așa fel încât acest eveniment este inclus în seria întâmplărilor. Mecanismele inferențiale procesează o serie de indicii cum ar fi reacția personajelor care exclamă: ". Filmul nu prezintă moartea vrăjitoarei în mod explicit dar oferă suficient material
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]