819 matches
-
apusene. Opoziția dintre Occident și Orient ține de un fel de a accepta, a elogia, a iubi lumea veche: lumea imperială a vechii Dacii". În această perspectivă, "geografia eminesciană" este strâns legată de "treceri și așezări imprevizibile"; spațiul real, în mentalul eminescian devine "mereu unul simbolic", "e copleșit de istorie de eroi de demult, de posibilități ale devenirii". În tânărul Eminescu se poate descoperi astfel, prea lesne, un poet "care își asumă "călătoria"", cu orgoliul tânărului aflat, în fiecare moment al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ochii unei alterități plasate înafara comunității respective. Cele două logici, a sineității și a alterității, se subîntind peste lista eroilor exemplari ai comunității, consacrând tensiunea dintre două paradigme implicate, una a așa-numitului "autohtonism", iar cealaltă a așa-numitului "cosmopolitism""), mentalul românesc ("o axă structurantă a mentalului românesc, formată din Eminescu și I. L. Caragiale, primul fiind elocvent pentru regimul nocturn al imaginarului românesc, iar celălalt pentru regimul diurn, lucid și ironic al imaginarului nostru"), actul lecturii / actul creației, autorul cititorul, mască
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ei știute. Părinții par să aparțină clasei medii superioare. Îi mănâncă pe micuți din priviri. O mămică platinată și mult fitnisată, pe lângă care am trecut în fugă (fac jogging, la rândul meu) îl sfătuia profesional-drăgăstos pe un omuleț să aibă "mentalul puternic". Fotbal 2. Studenții camerunezi discută despre fotbal cu cei din Coasta de Fildeș în bucătăria comună. Discuția este animată. Gesticulează, vorbesc puternic, lasă impresia că mai au puțin și încep să se ia la bătaie. Per total, sunt extrem de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
probabil că eu îi somez pe regizorii tineri să scoată capodopere pe bandă rulantă, o perspectiva ridicolă și imposibilă ! Evident că nimeni nu poate decreta așa ceva (doar Ceaușescu a făcut o), numai că eu altceva voiam să sugerez : intrarea în mentalul fiecărui regizor român de astăzi a ideii că nu este o dovadă de ceaușită să te gândești la filme mari ! La noi, după cum știe toată lumea, s-au făcut enorm de multe filme cu pretenții (în linia felliniano tarkovskiană), care astăzi
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Ionela Badea. Membrii catedrei de fizică-chimie au fost de-a lungul timpului personalități reprezentative ale colectivului de profesori ai Colegiului Național „Cuza Vodă”. Astfel, unele cadre didactice au girat în anumite perioade conducerea Colegiului, contribuind la edificarea imaginii actutuale în mentalul colectiv. În acest sens reamintim cu respect și considerație numele acestora: Valeriu Toma, Constantin Neculau, Cristinel Popa, Tatiana Pleșu. Unii dintre foștii și actualii noștri colegi au activat și în foruri de conducere, coordonare și control ale învățământului, la nivelul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Împuțiciune” ( Într-un blestem din 1794 ; <endnote id="cf. 679, p. 147"/>). Evreii erau „jidovi necurați” (ca Într-un manuscris românesc din secolul al XVII-lea ; <endnote id="cf. 19, II, p. 112"/>) și, ca atare, miroseau urât. Evident, pentru mentalul creștin, apa din cristelniță elimină mirosurile evreului convertit. Și la țiganii din Transilvania există credința că „botezul Îl eliberează pe om de un miros [urât] pe care Îl are de la natură” <endnote id="(833, p. 70)"/>. Perspectiva teologică a jucat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Vasile Alecsandri i se datorează apariția imaginii evreului stereotip cu toate viciile lui, inclusiv acela de „otrăvitor” al țăra nului prin rachiu. Această imagine caricaturală a evreului nu a intrat doar În inventarul de clișee al târgovețului, ci și În mentalul politicianului. Când, În 1864, de exemplu, se dezbate În Adunarea Generală „cestiunea israelită”, Mihail Kogălniceanu declară următoarele parlamentarilor români : „Domnilor, pentru ca să cunoașteți pe evreii din Moldova nu aveți decât să vă duceți la teatru, să vedeți piesa Lipitorile satului și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atâtea explicații posibile privind nașterea și supraviețuirea legendei despre otrăvirea băuturilor de către cârciumarii evrei. Toate acestea au fost posibile și pentru că au găsit un orizont de așteptare prielnic. Astfel de informații confuze s-au suprapus unei imagini puternic Înrădăcinate În mentalul colectiv, aceea a evreului „otrăvitor” și „murdar”, care bea el Însuși băuturi percepute ca fiind „spurcate” [= cușer]. 5. Evreul lăutar Trecând prin București În 1825, călătorul Robert Walsh nota cu indignare de reverend anglican : „Orașul este plin de cârciumi și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ești jidan, nu ești om rău. Dar una cu alta n-are a face. De bătut trebuie să te batem” <endnote id="(217, p. 176)"/>. „Bateți pe evrei și salvați Rusia”, sună sloganul antisemit care, timp de secole, a dominat mentalul colectiv În Rusia țaristă <endnote id="(845, I, p. 173)"/>. Când Mateiu Caragiale comenta În jurnalul său faptul că, În primăvara anului 1907, răsculații din nordul Moldovei Îi băteau, jefuiau și omorau pe evrei, scriitorul conchidea că acest mod de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
I, nr. 7-8, 1892, p. 215, și, respectiv, „Superstiții”, culese de Mihai Lupescu, În Șezătoarea, vol. I, nr. 1, 1892, p. 18. 230. Pierre Bogatyrev, Actes magiques, rites et croyances en Russie subcarpathique, Paris, 1929. 231. Stelian Dumistrăcel, „Germanul În mentalul rural românesc”, În volumul Identitate/Alteritate În spațiul cultural românesc, cule gere de studii editată de Al. Zub, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1996. 232. Michel Asiel, „Material tradițional. Amintiri privitoare la Muntenia și În special la București. Un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iordan Datcu, „Petru Caraman. Epistolar”, În vol. Petru Caraman, Studii de folclor, vol. III, ediție Îngrijită de Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, Editura Minerva, București, 1995. 292. Imaginea evreului care distruge sau profanează „Însemnele” creștinismului nu a dispărut complet din mentalul colectiv. În epoca modernă, ea se regăsește și În literatura cultă. În 1935, de exemplu, scriitorul Victor Papilian publica În revista Gândirea (condusă de Nichifor Crainic) nuvela Ura. Protagonistul povestirii - evreul Goldenfun Zanwel - este obsedat de ideea stăpânirii Întregii lumi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Literatura populară, comentată de D. Murărașu, ediția a II-a, Editura Scrisul Românesc, Craiova, [1941]. 725. Mihai Eminescu, Opere, vol. VI, Literatura populară, ediție Îngrijită de Perpessicius, Editura Academiei, București, 1963. 726. Imaginea evreului călare era de regulă atipică pentru mentalul popular. „Jidan călare și grec verde dracul a mai văzut”, sună un proverb românesc (3, p. 38). Se pare că și englezii aveau o viziune similară, odată ce prim-ministrul Benjamin Disraeli a spus că arabii sunt „evrei călare”. 727. Mihai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
largi..." Imaginea hidosului imperialism american, a balaurului care era Pactul Atlanticului de Nord, împotriva căruia se ridică, iată, Stalin-Fat Frumos și Statul Sovietic - precum babă făcătoare de minuni din basme Sfântă Vineri - această imagine va continua să existe, rezidual, în mentalul lui Ion Iliescu până în anii '90. Cand firul roșu cu Moscova coexista, bine-mersi, cu parteneriatul pentru NATO, trădând astfel, pe plan psihologic, un anumit tip de schizofrenie mentală și duplicitate politică. Îndoctrinat încă din adolescență de propagandă stalinista să lupte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
vor domni într-o ferventă consonanță. Ca medic al circumscripției Copou, doctorița Elena Ionescu devine în scurt timp deosebit de apreciată ca medic generalist. Parte din ceea ce este bine cunoscut ca sacro-terapie se regăsește în abordarea medicală a doctoriței Elena Ionescu. Mentalul pacientului este solicitat să participe activ la însănătoșirea propriului corp. Lucrul acesta se face însă pe nesimțite, într-un dialog liber, quasi-familiar, ghidat pas cu pas, nu de un psiholog, ci de un adevărat medic al sufletului. Doctor Ionescu își
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
fi undeva în neantul din concret. Asta se poate numi „magie”, a face să apară din Neant - Ceva, punând semne de egalitate între ele, pentru că ele pot fi reversibile, fuzionând și hrănindu-se reciproc din impulsul existând în simțurile și mentalul meu în mișcare. Noiembrie Această lună îmi amintește mereu de tatăl meu. Totul în jurul meu parcă ar curge către ziua lui de naștere, frigul și căldura confruntându-se, precum și culorile vii care s-au stins dându-mi gustul morții. Al
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cu altul, spectacolele sunt diferite pentru că sunt distribuite alte și alte persoane care pot ține afișul. Și în fine cred că baletul, Opera ieșeană având o valoare de circulație națională și europeană, din păcate nu este atât de vizibilă în mentalul ieșenilor care aici se adună, doar să zic așa, aproape ca într-o sectă și gustă deliciile acestei arte. Cum știți multe din spectacolele ținute aici pe care le-am văzut, aproape că ignoră cu totul frumusețea și profunzimea textului
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
din Bucovina cum crede un biograf care la plasat pe Labiș în această provincie. Aflat lângă Baia, fostă capitală, și aproape de Fălticeni, satul mălini se integrează de fapt vechiului principat de pe Moldova și de pe apele celor patru Șomuzuri ceea ce, în mentalul local, are o anumită semnificație. Vegheat de maica sa care i-a pus în mână nu doar condeiul, ci i-a sădit și potențialul de sensibilitate și dragoste de oameni, încă din clasa a doua a școlii primare Labiș scrie
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
imaginea" lor. Imaginarul este forma în care se așează "povestea lumii", cea care are puterea de a conduce la distrugere sau la o nouă creație. Pe structura lui, datorită unor scheme generatoare, s-au fixat de-a lungul timpului în mentalul colectiv diferite moduri de a gândi existența, de a proiecta lumi posibile, compensatorii față de realitatea insuficientă, de a construi imagini ale identității și ale alterităților reale sau abstracte (inclusiv ficționale). Despre mit, schemă, mentalitate și reprezentare socială, despre narațiune și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mentalist", cel al școlii create în jurul revistei franceze Annales, începând cu deceniul al treilea al secolului trecut; astăzi, predominant este modelul sociologic. Mentalitatea este o opinie formată în timp în legătură cu o problemă de interes comun; nu este întotdeauna centrală în mentalul colectiv și nici nu trebuie neapărat să determine atitudini radicale. Are un caracter fluctuant, poate fi latentă sau poate deveni incomodă conjunctural, pentru că ține de registrul prejudecăților; poate să genereze chiar și comportamente discriminatorii. Este, așadar, mult mai apropiată de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mai stabili semantic și ușor de definit. Reprezentarea socială nu intră în aceeași "familie" cu noțiunea de mentalitate, cu atât mai mult cu cât ea este generată de un cadru temporal restrâns. Dependentă de context, este mai bine precizată în mentalul colectiv și reflectă mai exact realitatea imediată. Întâlnește problematica mentalităților mai ales în sociologie și în discursul de ordin imagologic și stereotipal. Ambele se regăsesc în imaginarul colectiv, dar nu îl pot echivala terminologic și nici nu au pentru el
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
9, legate și de conceptul de corp celest (divin), întâlnirea între receptarea sensibilă și înțelegere (Vasiliu, Du diaphane 39-61). Pentru imaginar și pentru modul în care el s-a înscris în conștiința colectivă, prin extrapolare de la facultatea mentală individuală la mentalul colectiv, merită subliniat că el operează cu toate cele trei tipuri de imagini (icastică, onirică și iconică), în relație cu cele trei funcții ale imaginației: mimetică, fantezistă și simbolică 10. Pentru că mimēsis un înseamnă însă reproducere pasivă și identică a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
eficient al simbolului și cu reflexul ordinii sale interioare, care "copiază", precum un reflex natural, și în același timp fixează în memorie structurile și relațiile lumii sociale. Dar imaginarul devine în sine, în chip necesar, o creație colectivă proiectată în mentalul general (de parcă s-ar auto-memora), din cauza distanței în timp dintre obiectul-amintire și obiectul-referință, dar și a faptului că - să-l urmăm pe Plotin (IV 25, 26-29) − nici subiectul care simte nu poate fi același cu subiectul care își amintește senzația
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
et orbi. Fastul ceremonialurilor sale, tot mai complexe, care, în timpul principatului, se transformă în comemorări ale relației dintre genius Augusti și zei (relatio inter divos), determină în cele din urmă o proiecție magnifică a împăratului și a sinelui comunitar în mentalul colectiv (Benoist 346). Nimic nu poate contesta această relație, totul trebuie să o confirme, iar ceea ce nu o onorează (cazuri celebre, precum Nero, Caligula sau Domițian) este sancționat prin damnatio memoriae − un protocol juridic și ceremonial care nu îi dă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mult comentată, a corelării problematicii binelui (divin) la Platon cu principiul divinității creștine 31, atunci am putea avea suprapuneri de reprezentări și identificări de termeni, care ar așeza într-o anumită relație de continuitate sistemele politice și reflectările lor în mentalul colectiv, respectiv în imaginar. În termeni de reprezentare, se ridică problema unor posibile corespondențe între: a. triada bine-existent−gândire, sursă pentru imaginație, și triada rolurilor din Politeía: demiurgul (autor al ideii)-meșteșugarul (autor al copiei ideii)−artizanul (autor
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
morala creștină, cea de-a treia valoare a noțiunii grecești de philía (prietenia între oamenii liberi) se restrânge un timp, ca și discursul despre "societate" - se manifestă în mediul monastic bizantin sub forma prieteniei între confrați; revine în mentalul colectiv mai curând odată cu ordinele călugărilor cerșetori, în secolul XIII, în Italia, și cu activitatea lui San Francesco d'Assisi. Propun valorificarea acestei observații și sub un alt unghi: politeía, chiar și în interpretările ei romane, pierde, în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]