1,658 matches
-
se agățaseră frunze de rozmarin și coji de cartofi. Își luă poșeta. În curte era puțină lumină, dar știa drumul. Probabil că dacă mergea În jurul clădirii putea să-și găsească mașina fără a mai trece prin vacarmul dinăuntru. — De ce? Întrebă Meri. Aris va fi bucuros că ai venit. Nu credea că ar putea să-ți placă la Battello Ubriaco. — Ba Îmi place, spuse Maja. E un loc potrivit. Dar eu trebuie să mă Întorc acasă. Nu Îi spuse că Elio avusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ca pe un mesaj favorabil venit din cer pentru viitorul lor. Și totul ar fi continuat ca Înainte. Nu se va schimba nimic. FĂ BUM. Își continuă drumul pe lângă zidul clădirii, rezemându-se de perete pentru a nu se rătăci. Meri urmări cu privirea umbra neagră a mamei Camillei - siluetă șchiopătândă, prin gropi, pantofi cu vârful ascuțit și cu brățară În jurul gleznei, ce oscilau Între cauciucuri sparte și bidoane de tablă, picioare Învăluite În mătase neagră, delicate pe tocurile prea Înalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Nicolae Titulescu" Constanta profesor coordonator Anișoara Iordache Haiku 1 în grădina bunicii căpșuni dar pentru prieteni... Haiku 2 cocoș alb pe gard, in înflorit s-au coborât norii? Haiku 3 printre răsaduri Hera pitită bunica supărată... Haiku 4 singură printre meri înfloriți S.M.S.! ochii mai veseli... Haiku 5 bunicul înhamă măgarul... în cotigă numai lalele. Speianu Andreea, clasa a VIII-a Colegiul Național „Costache Negri” Galați profesor coordonator Ciobanu Cristina Desenul Desenam o pasăre De care să mă prind Și să
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Știu toate drumurile... (Pauză.) MACABEUS: Mi-ar plăcea un loc cu iarbă... și cu o băltoacă... INAMICUL: Știu eu o băltoacă... Și iarbă... Și brusturi... MACABEUS: Și brusturi? INAMICUL: Și brusturi... Mulți brusturi... Și mai e și un deal cu meri... PARASCHIV: Meri? Ai văzut tu? INAMICUL: Vă duc eu. Știu eu drumul... (Pauză.) MACABEUS: Auzi... Da’ toporași... Toporași sunt? INAMICUL: Nu știu... Să nu se fi trecut... MACABEUS: Se poate să se fi trecut? INAMICUL: Vedem noi. (Pauză.) MACABEUS: Auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
drumurile... (Pauză.) MACABEUS: Mi-ar plăcea un loc cu iarbă... și cu o băltoacă... INAMICUL: Știu eu o băltoacă... Și iarbă... Și brusturi... MACABEUS: Și brusturi? INAMICUL: Și brusturi... Mulți brusturi... Și mai e și un deal cu meri... PARASCHIV: Meri? Ai văzut tu? INAMICUL: Vă duc eu. Știu eu drumul... (Pauză.) MACABEUS: Auzi... Da’ toporași... Toporași sunt? INAMICUL: Nu știu... Să nu se fi trecut... MACABEUS: Se poate să se fi trecut? INAMICUL: Vedem noi. (Pauză.) MACABEUS: Auzi... Ș-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Ghilahoi, Grădina lui Cărare și Grădina lui Popică), Crasna-Albești (punctele Crăciunești și Podul de șosea), Gura Idrici-Roșiești (punctele La Coșare și Islaz), Halta C.F.R. Dodești-Viișoara (punctele Halta C.F.R., Nordul Haltei și Calea ferată), Ibănești (punctele Marginea vestică a satului, La meri și Marginea vestică a satului), Ivănești (punctele Nordul satului și Ursoaia Veche), Ivești (punctele Ciucurul lui Ivan și Nordul satului), Lipovăț (punctele Jitărie și Coada Iazului), Mânzați-Ibănești (punctele Corbu și Marginea vestică), Negrești (punctele Lutărie și Pe țarină), Popeni-Zorleni (punctele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
asemenea, îi mai amintim pe C. Buraga, N. Zaharia, Em. Zaharia (1956-1957;1960-1961) pentru Bereasa-Dănești (punctele La Răvnic și La Șipot) și pe M. Petrescu-Dîmbovița, Em. Zaharia, N. Zaharia (1956-1958) pentru cercetările de la Dănești (punctele La Islaz, Iazul Buragăi, La Meri, La Tufari și Zlătărești I), unele dintre ele semnalate inițial de C. Buraga. Cercetările lui N. Zaharia, din 1958, de la Bârlad (punctul Parcul de odihnă) au fost continuate și completate în anii 1960-1961, 1970-1971, de către D. Gh. Teodor și V.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
p. 152; Petrescu-Dîmbovița, Zaharia E. 1962, p. 52-56 (fig. 6-11, 13); Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em.1970, p. 319; Teodor 1978c, p. 199-200 (fig. 39/3; 41/9); Coman 1980c, p. 101, nota 6; Teodor 1997c, p. 78. b) La Meri: la numai 250m nord-est de Iazul Buragăi, pe versantul sud-estic al Dealului Zarea Rășcanilor, în apropierea unei livezi cu meri, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare C. Buraga, 1955; M. Petrescu-Dîmbovița, 1956 și N. Zaharia, 1957. Materialul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1978c, p. 199-200 (fig. 39/3; 41/9); Coman 1980c, p. 101, nota 6; Teodor 1997c, p. 78. b) La Meri: la numai 250m nord-est de Iazul Buragăi, pe versantul sud-estic al Dealului Zarea Rășcanilor, în apropierea unei livezi cu meri, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare C. Buraga, 1955; M. Petrescu-Dîmbovița, 1956 și N. Zaharia, 1957. Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em.1970, p. 320-321; Coman 1980c, p. 101
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o tehnică superioară, din pastă fină, cenușie, decorate cu incizii ori lustruite, specifice secolelor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1960. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 49; Teodor 1997c, p. 105. b) La Meri (Valea Merilor): în punctul de unde izvorăște Pârâul Ibănești, la aproximativ 2,5 km sud-vest de sat, s-a identificat o așezare cu ceramică din veacurile VIII-IX. Materialul ceramic a fost obținut de Gh. Coman de la profesorul Popescu, în 1960 și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
superioară, din pastă fină, cenușie, decorate cu incizii ori lustruite, specifice secolelor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1960. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 49; Teodor 1997c, p. 105. b) La Meri (Valea Merilor): în punctul de unde izvorăște Pârâul Ibănești, la aproximativ 2,5 km sud-vest de sat, s-a identificat o așezare cu ceramică din veacurile VIII-IX. Materialul ceramic a fost obținut de Gh. Coman de la profesorul Popescu, în 1960 și se află
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
e o tufă de zmeură, bine păzită de câteva mănunchiuri vajnice de urzici de munte, semn că orice deliciu se plătește cu vârf și Îndesat În această lume atât de precis ierarhizată. În spatele casei se află livada - cu pruni, caiși, meri și peri -, precum și o mică grădină cu cele mai parfumate plante medi- cinale - mentă, mușețel, salvie, roiniță și măcriș... Din acesta din urmă nouă, copiilor, ne plăcea să mâncam până când ne apuca burticaria. Nu existau În casă bomboane sau televizor
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
e o tufă de zmeură, bine păzită de câteva mănunchiuri vajnice de urzici de munte, semn că orice deliciu se plătește cu vârf și îndesat în această lume atât de precis ierarhizată. În spatele casei se află livada - cu pruni, caiși, meri și peri -, precum și o mică grădină cu cele mai parfumate plante medicinale - mentă, mușețel, salvie, roiniță și măcriș... Din acesta din urmă nouă, copiilor, ne plăcea să mâncam până când ne apuca burticaria. Nu existau în casă bomboane sau televizor, distracția
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
în felul acesta de nenumărate ori deasupra nucului, deasupra curții din fața sa, deasupra celor două case care formau geografia mea intimă (casa familiei mele și casa bunicilor dinspre tată), deasupra unei imense grădini de zarzavat și a unei livezi cu meri, peri, pruni și cireși... acel oraș cu case și grădini în care m-am născut era de fapt propice zborului, întrucît se putea zbura deasupra grădinilor... Din toate aceste ședințe de zbor mi-a rămas în memorie un gust de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
se țineau la adăpost, că-i căutau gaborii. De paște, i-a pornit starostele la tiribombe, în Mandravela. O luase și pe Didina, s-o plimbe, să mai ia aer. Au trecut Cuțarida tîrîndu-și caroasele. În grădini înfloriseră corcodușii și merii. Un miros greu, dulce, stăruia peste câmpul verde. Spre Tarapana, tăia primăria niște străzi noi și lucrătorii abia ridicau maiele grele cu care băteau pietrele, în grămezile de nisip dormeau femeile venite cu ei. Soarele ardea. 229 - Ce bună ar
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
naturale (de exemplu, între Germania și Franța dar și între nordul și sudul Franței) și care au constituit căi de transport, probabil de milenii. Aceste trăsături fizice și topografice indică o mare diversitate în floră și faună, de la livezile de meri din Normandia până la podgoriile din Beaujolais și Bordeaux și la regiunile mediteranene cu livezi de măslini. De asemenea, acest fenomen a produs sisteme variate de legi, obiceiuri, arhitectură, bucătărie și cultură lingvistică. Dar, după Braudel, diversitatea Franței merge chiar mai
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Viola tricolor), „Barba lui Avram” (Avram, fratele cel mare al lui Moise), „Barba ursului”, „Barba ungurului” ș.a. Pădurile Mazilu, Pleșa și Dudăiana aparțin locuitorilor comunei Oncești. Teren agricol se află în punctele Pleșei, Stârcului, Topliței, Mariana și Racovana. Livezi de meri și pruni sunt amplasate în locurile „Lacul porcului” și „La nuci”, din fructele culese fabricându-se țuică la cazanele lui Costantin Țarălungă și Gheorghe Coman. Satul a fost populat prin venirea mai multor familii ca: Tache Vasiliu (cu mai mulți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu mult sub media pe țară (2,37%). Suprafața livezilor era de 15 ha la fosta C.A.P. Pomicultura s-a dezvoltat mai cu seamă în vatra satului, în grădinile din jurul caselor și în siliștile intravilane. Se cultivau pruni, nuci, meri, gutui, cireși, zarzări, avrami, corcoduși, pruni. Pentru plantare, se foloseau puieți răsădiți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Pericolul principal pentru livezi îl constituie brumele târzii de primăvară, datorită cărora nucii, cireșii și prunii cad, an de an, victime brumei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gutui, cireși, zarzări, avrami, corcoduși, pruni. Pentru plantare, se foloseau puieți răsădiți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Pericolul principal pentru livezi îl constituie brumele târzii de primăvară, datorită cărora nucii, cireșii și prunii cad, an de an, victime brumei. Merii dețin o pondere de 12 % din totalul pomilor fructiferi din comună, prunii 31%, cireșii și vișinii 13%, perii 9%, caișii și zarzării 5%, restul fiind ocupat de ale specii de pomi. Întâlnim în plantațiile de la Oncești și Dealu Perjului soiuri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zarzării 5%, restul fiind ocupat de ale specii de pomi. Întâlnim în plantațiile de la Oncești și Dealu Perjului soiuri de măr cum ar fi „Ionathan’’, „Parmen auriu’’, „Delicios auriu’’, „Delicios roșu’’, „Golden’’ ș.a. Soiurile de iarnă dețin 75% din totalul merilor. Producția de mere a scăzut după anul 1989, livezile fiind în mare parte distruse. Mărul a fost cunoscut ca pom fructifer încă din epoca de piatră, fiind considerat o componentă importantă a hranei zilnice. În zilele noastre se cunosc peste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
me social nte de cu gheața ac ă la 1989 um se știe ste de lui Ne cu caracte e 200 de de prime ~nceputul e derule ânesc (8 a eliade Ră Albina ro Asachi ( pe Ion H 13 dio - Mer a poliției, m lintă mulț uncitori d ăjiți (ca, m le și financ ă de peșt ape nu ma tă azi, d Lohn, ser tiguri mic e așișderea ltură și ci operitoare primul te la 152 acșu d re chirilic
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a cititorului către seiful cu nestemate, unde ʺperleleʺ de acolo i-ar fi dat înțelegere și lui Ilie Dan, că totuși folc loristica românească trebuie inclusă în orice monografie despre viața satelor, deoarece face parte din cultura noastră și ea mer eu în tranziție. Revenim la inadvertențe. E hazardant să înlocuiești denumirea de locuință cu casă, să susții că ʺcea mai veche formă de locuință stabilă datând încă din neolitic a fost bordeiulʺ (pag.226), când într o ,,pagină despre Româniaʺ
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
un han plin de evrei, aflați în drum spre Iași , pentru serbarea Ispășirii. Pe la 2 noaptea plecară din Vaslui spr e Iași. Peisajul le devine încântător, dimineața. „O vale închisă între dealuri acoperite cu păduri și livezi de pomi - aluni, meri, pruni încărcați de rod. Caprifolia și hameiul se cățărau pe copaci. Florile multe, dau locului un farmec deosebit . Ur căm culmile în strigătele sălbatice ale surugiilor care-și îndemnau astfel caii la drum. Urcăm o vale împădurită”. Apoi platoul accidentat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Cutezi pe-un trădător să aperi? Șterge-o, Molima soartei lui să nu se prindă La fel de tine. Lasă-i brațul! EDGAR: Nu-l las, giupîni, far și știu di ci. OSWALD: Robule, lasă-l, sau ești mort! EDGAR: Giupîni bun, meri-ți drumu, și lași ghiata lumi și treacî. Daci mă spăriam io di cît s-o lăudat cî-ni ia viața, eram cherit de-amu două stămîni. Nu ți aprochia di moșneag, șăz laoparti, io-ț spui, alfeli fac pruba și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lemn, coborî precaut, cu ochii spre casa aceea care părea dintr-o altă lume. Mai aruncă o privire soarelui care apunea și care probabil pentru cei din casă apusese de mult. Când ajunse pe platoul unde era casa și trei meri care deși erau în plină vară, aveau frunza îngălbenită ca de o bătrânețe timpurie, câinele se făcu nevăzut după colțul casei, dar continuânduși lătratul parcă și mai îndârjit arătându-și doar din când în când botul umed și ochii răi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]