1,109 matches
-
trecutul își reclamă dreptul de a fi auzit în ciuda vocilor ascuțite ale clipei saturate de prezența progresului și a tehnicii. Eroii anonimi ai istoriei sunt, în piesa lui Benjamin, personajele marginale (flaneurul, Lumpensammler-ul, prostituata), care devin, în scene multiple, agenți mesianici ai istoriei, ipostaze ale „profetului care privește în urmă“. Mediația memoriei este, se poate deduce de aici, gestul esențial care constituie lumea metropolei. La fel, gestul „speculativ“ al colportajului reprezentărilor, prin care, după cum spune Benjamin, „Schneller als Moskau selber lernt
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
are ca diferență specifică faptul că ea nu are ca univers de referință natura anistorică, „plăsmuibilă“ în formule mitice, ci lumea istorică a metropolei, cu tensiunile ei sociale și culturale și, mai ales, însoțită în mod decisiv de spectrul răscumpărării mesianice. După cum se exprimă Benjamin, imaginile care tra versează copilăria urbană „prefigurează“ (präformieren) experiențe istorice viitoare, întruchipează acest spectru al salvării. Privirea paradiziacă asupra lumii care caracterizează copilăria este, pentru amintirea târzie a adultului, o chemare esențială. Pe de altă parte
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
it could free itself only sporadically and episodically. These moments of freedom were seized upon by the adult, who subjected them to a discontinuous construction that presented a subject capable of overcoming its history and reconstructing itself in freedom.““ „Complicitatea mesianică“ dintre copil și adult conferă, așadar, scrierii lui Benjamin o valoare istorică precisă: aceea de a „redeem for the present the redeemer of things““. Rememorarea copilăriei înseamnă, de fapt, reactualizarea unei modalități paradigmatice de revrăjire a lumii și de recuperare
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Investigarea prin joc a fragmentarului, a ne făcutului, a materialității obiectelor și, deopotrivă, recuperarea obiectelor „depășite“, nefo lositoare fac din figura copilului o anticipare a altor personaje urbane, precum colecționarul sau Lumpensammler-ul. Observând aceasta, Gilloch vede în figura copilului agentul mesianic care, mai târziu, va fi înlocuit cu cea, gravă, a istoricului. Jocul primului însă poate fi înțeles în acest loc și ca o modalitate particulară de cunoaștere, ca generare inocentă a imaginilor dialectice. Lucrurile nu mai au o destinație anume
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
întâlnirea mirabilă a numelor de străzi? Benjamin răspunde: ca momente de ilumi nare momentană (Augenblicke plötzlicher Belichtung), care co respund, din punctul de vedere al cunoașterii istorice, acelui „Jetzt der Erkennbarkeit“ care se vădește a fi forma privilegiată a timpului mesianic. Nici o descriere, nici o narațiune nu pot urma logica acestei tensiuni dialectice a reprezentărilor urbane. Foto grafia o face, întrucât ea scapă conceptualizării și, deopotrivă, povestirii. Textul Ancăi Oroveanu „150 de ani de fotografie (1839- 1989)““ aruncă o lumină asupra acestei
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
al ora șului sunt de regăsit, pentru Benjamin, în instantaneele fragmentare ale spațiului urban. Puterea eliberatoare a discontinuității, despre care am vorbit deja, transformă orașul dintr-un spațiu funcțional, uniform, supus legilor generale ale progresului, în tr-unul traversat de adâncimi mesianice și întruchipări, urme materiale ale memoriei. După cum am încercat să arăt, acest act originar al experienței urbane, cel al memoriei, se desfășoară ca modalitate de cunoaștere (gestul epistemologic), ca așezare în dimensiunea eschatologică a istoriei (gestul teologic) și ca deconstrucție
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Ellenai al lui Słowacki pe tema deportărilor în Siberia, Malczewski decupează episodul tragic al morții lui Ellenai într-o dublă tratare, naturalistă în Moartea lui Ellenai (1907) și simbolistă în Eloe cu Ellenai (1907-1909) din care răzbate un sens redempționist, mesianic, al suferinței care transcende scena mizerabilistă a decupajului istoric. Dacă prima pictură întreține un simbolism difuz recuperabil din haloul unei suferințe spiritualizate, în cea de-a doua, catafalcul improvizat, modest pe care zace Ellenai a fost înlocuit cu aripile îngerului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unui val imens pe punctul de a se sparge, ilustrează umanitatea covârșită de dificultățile vieții, umanitate căreia îi rămâne numai speranța. Pictorul ridică această amenințare la nivelul unui cataclism, aluzie la Exod și traversarea Mării Roșii de către poporul ales. Sugestia mesianică, dar și cu o notă revoluționară, se regăsește în titlu. Deși condusă de o agendă patriotică, pictura lui Malczewski din prima perioadă reflectă pe lângă preocuparea pentru destinul Poloniei și exacțiunile la care sunt supuși polonezii deportați în Siberia, și, în ciuda
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
regăsește în titlu. Deși condusă de o agendă patriotică, pictura lui Malczewski din prima perioadă reflectă pe lângă preocuparea pentru destinul Poloniei și exacțiunile la care sunt supuși polonezii deportați în Siberia, și, în ciuda unei precise tușe naturaliste, și o componentă mesianică, mistică, precum tablourile din seria Moartea lui Ellenai (1906-1908) inspirată de poemul "Anhelli" (1837) de Juliusz Slowacki. Pictura sa poate fi urmărită pe cicluri de creație, o temă fiind reluată printr-o nouă încadrare a ei, acest fapt dezvăluind punctele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
constituie drept o Porta Orientis, la care făcea aluzie, nu tocmai elogios, Raymond Poincaré, într-un celebru proces, aluzie preluată și de Mateiu Caragiale, pentru a deveni motto-ul romanului său, Craii de Curtea-Veche (1929). Viziunea unui naționalism de factură mesianică trecut prin filtrul unei utopii culturale va deveni vizibilă la un Emil Cioran, în Schimbarea la față a României (1934). Menirea acestei țări ar fi tocmai să devină ea granița orientului, un focar de civilizație. Să fim acei prin care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
război pentru a emoționa și manipula privitorii. Cred că dacă ești onest cu tine și cu telespectatorul poți vorbi de adevăr sută la sută. Dar telespectatorul trebuie să fie cu ochii în patru, tot timpul, pentru că jurnaliștii sunt orgolioși, sunt mesianici, sunt narcisiști. Telespectatorul trebuie să știe asta, să fie circumspect și să știe că povestea poate fi spusă și din alt unghi. Care sunt calitățile sau criteriile după care ar trebui apreciat un documentar sau un reportaj? Televiziunea abundă acum
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
nu ar putea nici să producă indivizi precum Torquemada sau Loyola. Pentru Europa dominatoare și hegemonică a secolului trecut, Umanismul, Știința și Rațiunea țineau loc de Mesia. Însă adevărurile Umanismului, Rațiunii și Științei deveneau mincinoase în clipa în care deveneau mesianice. De aceea trebuie să salvgardăm umanismul, știința și rațiunea retrăgîndu-le orice misiune sau funcție mesianică. Europa nu are un Mesia, și nici nu trebuie să aibă. Însă ea ar putea, ar trebui să-și aibă propriii călăuzitori și propriii catalizatori
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
hegemonică a secolului trecut, Umanismul, Știința și Rațiunea țineau loc de Mesia. Însă adevărurile Umanismului, Rațiunii și Științei deveneau mincinoase în clipa în care deveneau mesianice. De aceea trebuie să salvgardăm umanismul, știința și rațiunea retrăgîndu-le orice misiune sau funcție mesianică. Europa nu are un Mesia, și nici nu trebuie să aibă. Însă ea ar putea, ar trebui să-și aibă propriii călăuzitori și propriii catalizatori. Restaurarea intelectualilor Pentru europenii din Vest, Europa înseamnă astăzi excedent de unt, cote de lapte
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
diferențiator cultural și liant al poporului român, separat de granițe conjuncturale timp de secole. Factorii enumerați mai sus contribuie decisiv la formarea discursurilor de legitimare: naționale, religioase și ideologice, prin translatarea caracterului sacru dinspre religie către politică, rezultând astfel caracterul mesianic al naționalismelor din Europa Centrală și de Est. (Adriana Marinescu 2009, 34-37) Pentru români, dezvoltarea târzie a entității politice a condus la amplificarea caracterului ortodoxiei de "formă de a fi împreună" care substituie comunitatea statală. Consecința acestui fapt este suprapunerea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
toate vicisitudinile, a reușit să supraviețuiască, a construit un stat și o națiune, are o cultură care încă nu se bucură de faima legitimă, iar de curând a fost primită cu drepturi depline în U.E.?! Dar mai există un trend mesianic? Mai există, așa sper. Trebuie să privim partea bună a lucrurilor și să nu credem că de aici vin numai convulsii, discursuri incoerente, agitații sterile. Pot apărea și lucruri pozitive, dacă sunt conjugate cu disciplina, cu rigoarea... Și cu bunul
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
scrie Manuela Cernat pentru spectatorii fostului lagăr sovietic, filmele lui Tarkovski erau superbul simbol al rezistenței spirituale împotriva opresiunii ideologice. Rubliov, Oglinda, Călăuza încifrau, în imagini de o vrăjită frumusețe, taina lumii și triumful credinței asupra dogmei atee. Personajele lor mesianice întrețineau speranța în triumful duhovniciei și al împărăției lui Hristos"42. Iată ce face diferența între un film comercial și unul care îți poate clădi un autentic imaginar sacru. c. Mesajul creștin-ortodox transmis prin mijloace moderne Părintele Ion Bria a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Deși observațiile lui Dunbar sunt interesante, mă văd nevoit să resping asimilarea christică a lui Milton. Nu trebuie pierdut din vedere detaliul că Milton este pedepsit spiritual, fiind forțat să renunțe la propriul ego pentru a obtine mântuirea. Nicio figură mesianica nu ar putea fi portretizata în aceste contururi. O explicație mai plauzibilă și chiar mai accesibil formulată este oferită de Tannenbaum. Potrivit acestuia, Blake interpretează activ și reușește chiar să transforme moștenirea biblică, reformulând, prin această, un credo miltonian: "Întocmai
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
dobândește un rol eshatologic proeminent, datorită relației pe care o stabilește cu Mesia: "Partea de est a zonei Templului și poartă care a fost și este numită de Aur și care este încă în picioare astăzi a căpătat o semnificație mesianica profundă. Tradiția spune că pe aici a intrat Isus în cetate și că aici evreii, creștinii și musulmanii, cu chipurile întoarse spre răsărit, așteaptă venirea prințului lui Iezechiel că Mahdi sau Mesia" (Peters, 1995, p. 34). Împingând analiză mai departe
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
fel a fost evidentă în episodul Pilsudski din anii 1920. Semne ale aceleiași aroganțe sînt încă evidente în diferitele părți ale spectrului politic polonez, mai ales în permanentele apeluri pentru un "stat catolic al națiunii poloneze". Dar, în general, fervoarea mesianică, cu care anumiți polonezi din secolul al XIX-lea au reacționat la calamități și opresiuni, s-a redus considerabil. O trăsătură remarcabilă a identității naționale poloneze din ultimele două decenii este adaptarea limbajului libertății democratice; după cum a remarcat Adam Michnik
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de Dumnezeu să-i fie ajutor lui Adam. Din cei doi își trag obârșia toate popoarele. Eva, implicată în actul căderii, în păcat prin ispita diavolului (Facere 3, 4-12) suportă consecințele acestei căderi, dar primește și una din marile făgăduințe mesianice din istoria mântuirii, deoarece sămânța ei va distruge capul diavolului: „Dușmănie voi pune între tine și între femeie, între sămânța ta și sămânța ei; aceasta îți va zdrobi capul, iar tu îi vei înțepa călcâiul” (Facere 3, 14). în icoana
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
mod insistent rigoarea demonstrației și caracterul științific al postulatelor lor. Aceasta este, fară îndoială, sursa și explicația puterii lor de seducție: care ar fi fost destinul istoric al unui marxism căruia i s-ar fi suprimat apelul profetic și viziunea mesianică, fiind redus doar la datele unui sistem conceptual și al unei metode de analiză? Dar milenarismul revoluționar, nostalgiile paseiste, cultul personalității carismatice, obsesiile malefice pot de asemenea să fie prezentate sub o formă mai apropiată sau mai directă. Atunci se
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ele au specific, adică localizate, repuse în contextul lor cronologic și în spațiul lor geografic și social? De pildă, a asimila, cum o face istoricul american Norman Cohn, în ultimele pagini din Fanaticii Apocalipsei, instituirea regimului nazist cu marile puseuri mesianice de la sfîrșitul Evului Mediu poate, fără îndoială, contribui la punerea sub o lumină sugestivă și a unui fenomen, și a celuilalt 7. Dar nu înseamnă și a risca să-1 pui pe fiecare alături de ceea ce îl face unic din punct de
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
aproape imposibil să-ți imaginezi falansterul fără să-ți amintești de mănăstire. Este uimitoare puterea de reversibilitate a mitului, care se implică în același timp în ceea ce este retrospectiv și în ceea ce este amintire, în regret, dar și în așteptarea mesianică. Sînt reprezentări nenumărate, sînt contururi incerte... Ținînd cont de această extrem de evidentă fluiditate, trebuie totuși să renunțăm să înțelegem mitul în unitatea sa, să-1 percepem în coerența sa? Dincolo de diversitatea manifestărilor, avem totuși posibilitatea de a constata încă o dată existența
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
orice persoană care se va prezenta la hirotonisire va deveni preot numai după ce va fi examinat pentru a se constata că este la curent cu cunoștințele referitoare la fizica corpului solid și la cea a corpurilor asamblate." Această viziune aproape mesianică, pe care Auguste Comte o va clarifica, va fi susținută (nu fără a o slăbi sau o altera profund) de posteritatea pozitivistă... Rezultă că acest apel la reconstituirea unei noi consubstanțialități între credință și știință, această dublă condamnare, a științei
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
asupra moștenirii culturale iudeo-creștine, asupra felului în care aceasta a marcat, cu totul decisiv, o întreagă arie de civilizație, visele, speranțele, angoasele, opozițiile sale? Într-adevăr, e greu să trasezi o linie de demarcație cît de cît precisă între așteptarea mesianică proprie vechilor religii ale mîntuirii, și marile elanuri ale milenarismeîor revoluționare din ultimele două secole. E adevărat că și obsesia Impurității ce trebuie combătută, a Răului ce trebuie exorcizat sau a Mîntuirii ce trebuie asigurată sînt realități subiacente, plasate în
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]