2,529 matches
-
n-avem, ai să mori, măi, băiete de foame, de când n-ai mâncat ? urlă ta-su plin de supărare. În loc de răspuns își șterse lacrimile cu podul palmei, apucă apoi o bucățică de bostan în vârful degetelor băgând-o în gură... mestecă cât mestecă, apoi se întoarse cu spatele către ceilalți și o scuipă cât colo... Ție -ți place mă , ceva ? îl apostrofă ta-su , ... II. A ÎNFLORIT LILIACUL ( ACELA PLANTAT DE MAMA...), de Valentina Becart , publicat în Ediția nr. 2320 din
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
ai să mori, măi, băiete de foame, de când n-ai mâncat ? urlă ta-su plin de supărare. În loc de răspuns își șterse lacrimile cu podul palmei, apucă apoi o bucățică de bostan în vârful degetelor băgând-o în gură... mestecă cât mestecă, apoi se întoarse cu spatele către ceilalți și o scuipă cât colo... Ție -ți place mă , ceva ? îl apostrofă ta-su , ... II. A ÎNFLORIT LILIACUL ( ACELA PLANTAT DE MAMA...), de Valentina Becart , publicat în Ediția nr. 2320 din 08 mai
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
actului creaționist divin. Înțesat la fiece pas cu demoni lugubri (căci cum pot fi, oare, altfel demonii decât lugubri?!), pentru care minima morală - la nivel teoretic măcar specifică lui Homo sapiens sapiens - nu mai are nicio semnificație azi, timpul fizic mestecă nesățios, în frivolitatea-i dezlănțuită, în genere totul: de la oameni la norme, de la caractere la principii, de la coștiințe la ... Citește mai mult „- Înțelege cineva de la Kremlin cum se luptă cu nemții?- Stalin.- Ce idiot ți-a spus asta?- Dvs., tovarășe
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
actului creaționist divin. Înțesat la fiece pas cu demoni lugubri (căci cum pot fi, oare, altfel demonii decât lugubri?!), pentru care minima morală - la nivel teoretic măcar specifică lui Homo sapiens sapiens - nu mai are nicio semnificație azi, timpul fizic mestecă nesățios, în frivolitatea-i dezlănțuită, în genere totul: de la oameni la norme, de la caractere la principii, de la coștiințe la ... XXV. MAGDALENA ALBU - ACADEMICIANUL HORAȚIU IOANIȚOAIA - MATEMATICA UNEI SECUNDE, de Magdalena Albu, publicat în Ediția nr. 1227 din 11 mai 2014
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
Auzisem din bătrâni: Ca simbol al primăverii, Un mărțișor să îți leg La mână sau să-l pun în piept. Era în mintea mea naivă Ceva nedefinit, nu știu. Un sentiment mă încerca; În gură îmi curgea salivă Și-o mestecam ca apa-n pivă. Două fire-am împletit. Pentru dragostea ce-ți port; Ți-am legat și un bănuț - Simbol vechi al sănătății, Norocului, frumuseții... Ce-o fi fost în mintea ta, Când în piept mi-ardea un dor, De-
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
MărțișorDe când eram elev,Auzisem din bătrâni:Ca simbol al primăverii,Un mărțișor să îți legLa mână sau să-l pun în piept.Era în mintea mea naivăCeva nedefinit, nu știu.Un sentiment mă încerca;În gură îmi curgea salivăși-o mestecam ca apa-n pivă.Două fire-am împletit.Pentru dragostea ce-ți port;Ți-am legat și un bănuț -Simbol vechi al sănătății,Norocului, frumuseții...Ce-o fi fost în mintea ta,Când în piept mi-ardea un dor,De-
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
felia. Dar am ascultat povestea prințului morcov care-și tot făcea câte o trebușoară pe lângă năsucul lui. După câteva zile a primit felia în mână și i s-a permis să o guste. A dispărut repejor în stomăcel. Știa să mestece. Începuse cu niște pere moi. La un an mânca de toate. În special fructe și legume crude. Sărbătorirea primului an de viață a generat și prima acțiune de socializare. Câțiva colegi aveau copii de vârstă apropiată și au fost invitați
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374295_a_375624]
-
-i aducă-n prag și pe tatăl copilului, care era plecat într-o altă misiune și n-avusese cum să-l anunțe de schimbările care avuseseră loc în viața lor, brus și neașteptat. Privind lacrimile mari ale mamei, lacrimile ei mestecate cu stropii de apă sfințită, îngerul chemat de ea în sprijinul fiului ei, se rugă și el atunci pentru o nouă minune, si deodată chiar în clipa în care părintele terminând botezul se pregătea să închine copilul mamei, ușa se
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
răspândiseră prin curte ca furnicile, șapte, opt, nu putui la început să-mi dau seama câți sunt, toți frumoși, cu părul cârlionțat, blonzi, ca neamul lui Izrael, jumuleau ceapa ciorii crescută pe lângă gard și-o băgau în gură și-o mestecau ca leșinații... Apoi se urcară în niște salcâmi și începură să culeagă flori albe, îmbobocite. Doi dintre ei se dădură lângă gard și-și scoseseră puțele lor mici să urineze. N-aveau pantaloni, erau îmbrăcați în cămăși albe, largi, probabil
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
Andrei, Teodor nu se născuse încă și seara, pe la ora opt, puiul meu mi-a spus cam așa: Ade, Mam! U-te a bucă, a faci bibi apte a noce. Ebuie, Mam! Ebuie! Și a început să țocăie și să mestece a sete și foame și a căscat îndelung, apoi a râs. I-am răspuns prompt: Da, Andrei, da, merge mama la bucătărie și îți face biberonul de lapte că ți-e sete și foame și somn cât casa... M-am
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
în pas reptilian de triton olog ajuns vegetarian printre negrele umbre, cornate, săritoare de minge pe buza cazanului. Sunt numai radarul pineal, apendice rudimentar, fără să-mi revendice nimeni târâtul, că-i ascuns, ieșit din uzanță sau e zdreanță aruncată, mestecată de bena mașinii ce transportă gunoiul. Am găsit-o. E flacără intermitentă în funcție de întrerupător. O privesc, nu mă dumiresc, parcă am mai văzut-o undeva ori în alte timpuri, friguri îmi curentează spatele, am ajuns să nu-mi mai recunosc
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
binelea, de data asta. Hei, cu voi vorbesc, mucoșilor! Patru perechi de ochi se holbară speriate la el și o liniște nefirească se lăsă peste lume. Limbile atât de ascuțite cu câteva clipe în urmă, deveniră inutile și oricât le mestecau ei să răspundă, nu reușeau să lege două cuvinte. - V-a mâncat pisica limba? Sara căpătă un pic de curaj și arătă acuzator către castronul răsturnat printre frunzele palide, căzute prea de vreme din copacul rebel. Plăcintele avuseseră un tragic
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
chiar lângă el. Zmeul își întoarse unul dintre capete și zări o cârtiță mișcându-și mustățile. - Ce știi tu? Reuși să întrebe cu unul dintre capete. - Știu ce dorește inima ta. Și mai știu o rădăcină pe care dacă o mesteci într-o noapte cu lună plină, te poți transforma în om. - De ce m-ai ajuta tu, o cârtiță mică, pe mine, un zmeu rănit de moarte și cu zece capete? - Ar trebui să fie de ajuns să știi că zmeoaica
ZMEUL CEL CU ZECE CAPETE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375408_a_376737]
-
ceruri... fum... Tresare când aude zgomot căci soțul i-a plecat la târg, Și sare să deschidă poarta dar nu îl vede apărând.... Se-așază iar pe lângă sobă și bagă-n gură-un colț de pâine, Și-n timp ce mestecă încet aude-afara glas de câine. Tresare și grăbit se-ndreaptă spre poartă unde stă poștașul, Care-o salută cuviincios scoțând din geanta lui răvașul. „Mătușă Lină, iar ți-au scris nepoții cei plecați departe!” Mămuța pleacă ochii-n jos...săraca
DOR DE MĂMUȚA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375478_a_376807]
-
să-ți strecori degetele de copil prin crăpăturile apărute în scoarța lui. Se anunța și o iarnă la fel de grea pe cât a fost vara de secetoasă. Lângă via noastră ceapeul cultivase o solă cu ovăz. Cum umblam eu după fluturi și “mestecă”, o plantă din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat, un fel de “orbit fără
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
umblam eu după fluturi și “mestecă”, o plantă din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat, un fel de “orbit fără zahăr” neaoș țărănesc și românesc), am descoperit adevărate comori pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
pe tricou mizerii selenare. Tu nici nu cunoști cum buzele trenului clujean îmi franjurau inima. Treceam peste spagheticele linii paralele precum un clopot peste țărână.Luna își mijea trompeta la mine. Norii hamletieni aveau tendințe mizantropice. Vedeam cum două pisici mestecau iarba afânată la promoție de seară. În decorul cartierului tău tractorian, eu , ele și șinele de cale ferată. Îmi venea să pun în bolurile goale, mentale , senzațiile de durere. Ție nici nu îți păsa de plămânii blocului ce căscau dement
ȘI TU M-AI VRĂJIT PRIN SEC... de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372391_a_373720]
-
am obosit. În fața casei, avea amenajată o pirostrie din vârful căreia cădeau două lanțuri metalice ce legănau ceaunul pregătit pentru prepararea hranei de seară. Dedesubtul vasului, sfârâiau vreascurile din lemnul pădurii și înălțau mii de scântei spre mâna celui care mesteca de zor laptele subțiat cu apă, în care, pentru început, turnase o lingură cu sare. Rar, mesteca compoziția și mormăia ceva, adăugând mălaiul. Când laptele începu să clocotească și se formă așa-zisa mămăliguță pripită, baciul spuse rugăciunea regală, luă
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
ceaunul pregătit pentru prepararea hranei de seară. Dedesubtul vasului, sfârâiau vreascurile din lemnul pădurii și înălțau mii de scântei spre mâna celui care mesteca de zor laptele subțiat cu apă, în care, pentru început, turnase o lingură cu sare. Rar, mesteca compoziția și mormăia ceva, adăugând mălaiul. Când laptele începu să clocotească și se formă așa-zisa mămăliguță pripită, baciul spuse rugăciunea regală, luă ceaunul de pe foc și puse cu mare grijă cașul fărâmițat și o bucată sănătoasă de unt. Le
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
sărise Costel gardul. Mai greu mi-a fost să mă urc în cireș, dar nu imposibil. Prietenul meu nu mai prididea să bage în gură, cu amândouă mâinile. Era un mare mâncăcios. Hulpav! Eu mai puneam și în buzunare în timp ce mestecam minunatele cireșe. La un moment dat... stupoare! La etajul unu al vilei, în fața căreia se găsea cireșul, s-a aprins o lumină. Am înlemnit, și eu și Costel. Era o lună pe cer, mare, cât roata carului. A început să
FIICA DIAVOLULUI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371264_a_372593]
-
Acasa > Versuri > Visare > PTIU, MĂ-NNEBUNESC SALCÂMII! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 861 din 10 mai 2013 Toate Articolele Autorului astăzi m-a pălit damblaua, ieșind, oleacă, pe răcoare, să prind un rasărit de soare; mestecând, din mers, cafeaua, strângeam, între dinți, luleaua. băi, zic, ce frumoasă-i viața, când ești prieten cu dabija! că îțî poartă dânsul grija să te scoale, dimineața, cu un rânjet toată fața. mă împiedic, iar, de câinii, care stau întinși
PTIU, MĂ-NNEBUNESC SALCÂMII! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344733_a_346062]
-
Scânteii, fără nici un chef. Și, mai având câteva ore până la primul tren de întors, n-am mai mers, așa cum plănuisem, nici la soții Ivănescu, nici la restaurant, ci doar la un Lacto-bar, să mâncăm ceva ușor, fiindcă eu nu puteam mesteca. Dezastru fusese călătoria, dar eu mă alesesem cu ceva: cu un rid în plus. Rid care, alături de altele care s-au adăugat în timp, străjuiește frumos sprânceana dreaptă, ca un semn de bună purtare, de nostalgie, de aducere aminte. Și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]
-
asemenea bărcile. Pentru greutăți și bagaje mai mici bocceaua pe bat, si cobelca . Existau trei cafenele. Prescripțiile de ordin religios interzicea femeilor să intre în cafenea . Aici mai exista obiceiul că pe langă băutul cafelei și fumatul narghilelei să se mestece sacâz . un fel de clei de copac adus din Turcia . El se obținea dintr-un anume copac care creștea pe insula Sacâz din Marea Mediterana . De la cafenea sau din bazar vizitatorii insulei își puteau procura unele mărfuri precum rom din Italia
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
vântul să las fete și băieți să vă sape-n cer mormântul hoților voi asta vreți Să las naibii țara mea străinii să moară-n ea poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II * Fulgerul mămăligii românești În ceaunul fără ceas, Mestec golul ce-a rămas: Trăzni-v-ar să vă trăznească Mămăliga românească! epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile * Tândală: Care sunt ochelarii preferați de politicienii români, Păcală? Păcală: După ultimele evenimente, sigur, ochelarii de cal! replici din Brașovisme de Costel Zăgan
COSTEL ZĂGAN DESPRE ROMÂNIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347296_a_348625]
-
N-așteptam pe nimeni și nimic! - Dacă tot am venit, mai stau... îi spun, la fel de încăpățânată. Și mă așez la masă. Scot cursurile, pe care le conspectasem toată noaptea, Coca-Cola light și napolitanele „Excelent” fără zahăr. Îi ofer gumă de mestecat. Ne apucăm de treabă. Ni se face foame. Ne propunem să inventăm guma de mestecat cu aromă de sarmale. Tramvaiele trec. Orele trec. Examenele trec... Sesiunile de iarnă, sesiunile de vară... Și tot așa, patru ani la rând. Cu noi
MIRELA BORCHIN [Corola-blog/BlogPost/347309_a_348638]