1,337 matches
-
Mai am puțin și leșin. Acesta e tatăl lui Dan. Tatăl lui! Omul prea puțin sociabil, Încărunțit și cicălit de nevastă, care nu vădește vreun pic de șarm sau carismă În afara sălii de tribunal și care pare a se fi metamorfozat din senin În Leslie Phillips 1 În persoană. Aproape că aștept să-l aud continuînd cu ceva de genul: „Măi să fie. Pentru niște tinere mame, voi, fătuțelor, sînteți numa’ bune”. Bineînțeles că nu spune asta. Se Întoarce să dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
pe picior de plecare. Surprinse o privire a lui PM care, Înainte de a lua loc În limuzina familiei, se Întoarse spre fereastra de la care ea Îi observa. Era o privire aproape animalică, scînteind de ură. Își zise că toți se metamorfozaseră la Lands’en, ca și cum, Întorcîndu-se pe insulă, ea trezise, precum o zînă malefică, partea cea mai Întunecată a fiecăruia. Tresări simțind mîna lui Lucas strecurîndu-i-se În plete. Se desprinse, făcu un efort să zîmbească, Își luă jacheta și se Îndreptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
făcu să simtă toată furia, să trăiască senzația de trădare, de nedreptate pe care o controla de mult prea multă vreme. Marie avea În fața ei tot ce o aducea mai mult la disperare: zeul copilăriei ei, idealul ei, visul ei, metamorfozat Într-o caricatură roșie la față și vulgară. Merse drept spre ea și o Înșfăcă, răsturnînd-o direct pe podea. - Ești nevasta mea! Nevasta mea, Înțelegi? N-am să accept niciodată să te pierd! Ești a mea! - Dă-mi drumul! Christian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pe care nu i le cunoștea. RÎse În sinea lui. El, dezlegătorul profesionist de mistere, investigatorul faptelor inexplicabile, se dădea bătut, renunțînd să mai rezolve o enigmă, pentru el totuși esențială: prin ce magie mîna asta de femeie izbutea să metamorfozeze un macho cinic În Îndrăgostit pierdut, cum reușea să facă dintr-un celibatar Înrăit un soi de domnișoară sentimentală visînd la căsătorie și la urmași... Urcă la rîndu-i bombănind pentru sine. Nu vedea cum s-ar mai fi putut dispensa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
realitatea sufletească a eroului, care poate fi raportat la condiția omului de geniu, ilustrată în istoria civilizațiilor de mitul lui Orfeu și Faust. De asemenea în creația eminesciană Sarmanul Dionis, este dezvoltat mitul oniric, fiind calea prin care Dionis se metamorfozează în călugărul Dan: „ciudat...el visase”. Este prezentă ideea metempsihozei (concepție religioasă conform căreia sufletul omului ar trăi mai multe vieți prin reincarnare): „Sufletul călătorește din veac în veac, același suflet, numai că moartea îl face să uite că a
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
să trăiți normal, așa că trebuie să plătiți foarte mult ca să ajungeți acolo. Poate că ar fi mai bine să vă rezumați la Speranță, biletul costă puțin și sigur veți fi încântat. Vorba aceea, speranța moare ultima... Brusc, șapca vânzătorului se metamorfoză în joben, iar Scriitorul holbă ochii, panicat... De sub două sprâncene gri, stufoase, îl pironea o privire de gheață. Buzele subțiri ale Magicianului dezveliră dinți (colți?) ascuțiți care arătau de parcă ar fi ținut cineva cu tot dinadinsul să-i pilească până când
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
vieții pământești repetate. - Deci, spiritul este nemuritor... este nemuritor! Murmură Iorgu. Este supus legilor reîncarnării. Îi repetă încet mintea ostenită... a reîncarnării legilor, a reîncarnării vieții... a reîncarnării încarnării... a încarnării reîncarnării... a re... re... Și, astfel gândurile i se metamorfozau învălmășite în minte ostenindu-l... Pleoapele îi căzură grele ca plumbul și alunecă într- un somn adânc, adânc... până dimineață... Unde este viată este Dumnezeu A venit iama și-n cimitir... O iamă cu zăpadă puțină. Timpul era frumos, aer
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
carnea dulce de om se va Întoarce să ucidă din nou, nu mai e cale să te Întorci la viața simplă de dinainte, a muritorilor de rând. Devii o fiară, mereu la pândă după forme de energie capabile să se metamorfozeze, să cuprindă Întregul univers În pumn. Glucoza e grosieră, dar cinstită. Poezia Însă e periculoasă. Face din om o fiară metaforică, capabilă să sfâșie carnea lucru- rilor pentru a ajunge la miezul nevăzutului. *** Întotdeauna i-am disprețuit pe drogați ca
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
carnea dulce de om se va întoarce să ucidă din nou, nu mai e cale să te întorci la viața simplă de dinainte, a muritorilor de rând. Devii o fiară, mereu la pândă după forme de energie capabile să se metamorfozeze, să cuprindă întregul univers în pumn. Glucoza e grosieră, dar cinstită. Poezia însă e periculoasă. Face din om o fiară metaforică, capabilă să sfâșie carnea lucrurilor pentru a ajunge la miezul nevăzutului. Întotdeauna i-am disprețuit pe drogați ca pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
priviți într-o mulțime, fie ea reuniune politică ori grup de prieteni, sîntem gata cu toții să comitem cele mai teribile nebunii. II Ori de cîte ori se adună indivizii, mijește, iese la iveală o mulțime. Se amestecă, se contopesc, se metamorfozează. Dobîndesc o natură comună ce-o sufocă pe-a lor, li se impune o voință colectivă ce reduce la tăcere vrerea fiecăruia dintre ei. Un astfel de val reprezintă o amenințare reală și mulți oameni au sentimentul că sînt pur
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
realitate, nu-i e decît efect, voce a unui lucru căruia nu-i decît ecou; fiecare are iluzia că posedă în particular ceea ce, la drept vorbind, împarte cu toți ceilalți. Și-n cele din urmă fiecare se dedublează și se metamorfozează. Iar în prezența celorlalți devine diferit de ceea ce este singur. Nu are același comportament în public și în spațiul intim al solitudinii. * * * Aș dori să-nchei această trecere în revistă printr-o analogie: sugestia sau influența este, în plan colectiv
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
iresponsabilitatea clientului său, trăgînd din cînd în cînd cu coada ochiului la juriul alcătuit din oameni ponderați, din "filosofi"? Dacă discursuri incoerente au exercitat o astfel de influență, cauza trebuie căutată în puterea lor de a suscita imagini, de a metamorfoza sunetele în semne vizibile, cuvintele în amintiri, iar numele în personaje. Cu alte cuvinte, mulțimile nu gîndesc lumea așa cum este ea, ci așa cum le este arătată, așa cum și-o reprezintă ele. Nu-i sesizează deloc realitatea, ci se mulțumesc cu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lipsă de măsură în toate care, pentru a-l parafraza, le sînt comune cu pensionarii azilelor. Încercați să vizualizați concret imaginea propusă de el: mii de bărbați transformați instantaneu în femei, mii de uniforme sobre, de pantaloni ajustați pe picior metamorfozați într-o mare de fuste fluturînde în toate cele patru vînturi și veți înțelege nu atît absurditatea, cît secretul spaimei depuse în această noțiune de mulțime. Spaimă și de lupta dintre sexe, și de pierderea sexului, cel masculin, se înțelege
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
un caracter esențial, anume acela de a fi format adunări în care indivizii se înghiontesc, se măsoară din priviri unii pe ceilalți, acționează în mod personal unii asupra celorlalți. Acest caracter dispare cînd partidul, fără a-și da seama, se metamorfozează în public. Publicul este o mulțime imensă, dispersată, cu contururi nedefinite, în permanentă schimbare, și în cadrul căreia unica legătură este cea de natură pur spirituală, dată de sugestiile la distanță, operate și suferite de către și prin publiciști. Uneori se ivește
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
excerbat, într-o exagerată iubire pentru propriile lor persoane. Să mergem mai departe. O întreagă serie de mimetisme, de jocuri de imitație au o funcție analogă. Clovnul și cine nu este clovn într-un moment sau altul al existenței sale? metamorfozează o situație tensionată, tragică chiar, în situație comică. Bufonul înșeală cenzura. Pe un ton glumeț, el proferează adevăruri pe care curtenii nu îndrăznesc nici măcar să le murmure. Dintr-o trăsătură crudă de condei, uneori rizibilă, caricatura reproduce o idee sau
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
astfel încît să fie ocolite rezistențele ideologice și afective ale evreilor. Nici măcar transmiterea lor într-un cerc restrîns, cel al Leviților, de-a lungul mai multor generații. Incubația prezintă o consecință cu mult mai remarcabilă: preceptele și ideile profetului se metamorfozează în credință, în tradiție. "Și tocmai această tradiție a marelui trecut a lucrat din umbră, a dobîndit din ce în ce mai multă putere asupra minții oamenilor și a reușit să transforme divinitatea lui Iahve în cea a lui Moise și să reînvie religia
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
textualizării care „transformă o grămadă de semnificanți (semnele literare), Într-un sistem coerent ce poate fi decodat apoi În semnificația lui globală care nu depinde de cutare sau cutare «sens» dat cuvintelor, luate separat. În cadrul textului poetic, «sensurile» parțiale se metamorfozează Într-un hipersemantism instituit de autonomia limbajului poetic”. Am avut, de altfel, ocazia să reținem, urmărind cîteva dintre coagulările specifice ale universului imaginar al lui Voronca sub semnul metamorfozelor sărbătorești ale lumii, În ce măsură noua „semioză” poetică amplifică spațiul mișcării asociative
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
transformă o grămadă de semnificați și semnificanți (semnele literare) Într-un sistem coerent, ce poate fi decodat apoi În semnificația lui globală care nu depinde de cutare sau cutare «sens» dat cuvintelor luate separat. În cadrul textului poetic, «sensurile» parțiale se metamorfozează Într-un hipersemantism instituit de autonomia limbajului poetic”. (v. Introducere la Avangarda literară românească, București, Ed. Minerva, 1983, p. 38). . v. Stephan Bann, Constructivisme, În Les avant-gardes littéraires au XXe siècle, II, Budapest, 1984, pp. 1015-1018. . Cf. Jean Cassou, Panorama
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a încetat niciodată să dispară din cultura de bază a românilor, indiferent de nivelul ei. 3. Statul și bărbații, femeile și piațatc "3. Statul și bărbații, femeile și piața" Argumente relevante în privința modului în care patriarhatulxe "„patriarhat" comunismului s-a metamorfozat în patriarhatxe "„patriarhat" al tranziției sunt oferite de câteva cercetări întreprinse în ultimii ani. Este vorba despre Discriminarea de gen - o realitate a tranziției, Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir" și Cristina Ilincaxe "„Ilinca,Cristina" (2001), și Ultima inegalitate. Relațiile de gen
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
pe scurt, obiectul liric indiferent de natura lui. Ceea ce spune Într-un loc privitor la eros („objectul adorabil ardorilor materne”) se poate extinde asupra Întregii sale estetici, Adorația, care află forma ci supremă În viziunile celești din Anatolida, se transformă - metamorfoză normală, previzibilă - Într-o mare scîrbă, Într-un imens dezgust (o adorație Întoarsă) față de lucruri, mai ales cînd acestea ating sfera morală. Heliade este mai mult decît alți poeți ai timpului un moralist neînduplecat, la mînie (Ingratul, Un muieroi și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sferă de elemente: fluide, covîrșitoare ca număr, inconsistente ca structură. Mai Întîi un vuiet surd, grozave șoapte, zgomot lung, Înădușit, apariția, apoi, a oardelor ca un nor negru ce se lățește și acoperă orizontul. Norul devine o hidră, hidra se metamorfozează În neguri otrăvitoare, vifor de urgie, după care negurile, viforul pier În pustiu... Imagini, toate, ale unei violențe materiale ce se dezagregă ușor. O agresivitate ce se scurge ca apa În nisipurile secetoase... În aceeași tehnică sînt compuse și poemele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tulburi. Formele de adresare se păstrează, Însă este greu, dacă nu imposibil, să descoperi la Conachi sau la Alecu Văcărescu un pur salut d’amour, un partimen, o pastourelle, un planh sau un sirventés. Toate acestea s-au degradat, amestecat, metamorfozat În poezia europeană. Poemul scris de Conachi la moartea tatălui ar putea fi apropiat de formula planh-ului. Versurile scrise după moartea Zulniei au ceva din lamentațiile unui Bertrand de Born și, În genere, arată oarecare afinitate cu baladele funebre din
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
rînd pe autor) nu este, după cum am mai spus, mare și dintre ei, după părerea mea, doar doi (Alecsandri - parțial Anton Pann) mai sînt citiți astăzi (nu de profesori sau istorici literari), ci de cititori. Studiul lui Eugen Simion Îi metamorfozează Însă pe toți. Dimineața poeților Îmbracă În aur statuile acestor Întemeietori. Valeriu Cristea SUMAR I. Iendchiță Văcărescu. Dificultatea de a Începe. Neliniștile spiritului Întemeietor. O mitologie a suspinului și a jertfei. Complexul „amărîtă turturea”. Un scenariu erotic și un scenariu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dintr-o parte într-alta. O seară întreagă soții Ioanide priviră emoționați imaginea postumă. În fine, Sultana își dezvoltă noua ipostază până la sfârșit, ceru consilii pentru propria ei viață doamnei Ioanide și indirect lui Ioanide însuși. În timp ce viața pasională se metamorfoza astfel, o altă latură psihologică își făcea apariția. După cum observase însuși G. Călinescu Saferian, Sultana avea vocația comerțului. În curând luă în mâinile ei toate firele magazinelor tatălui său, conduse totul mai departe cu un deplin succes. Se pricepea tot
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
familie. . Râzând, Gaittany își consultă ceasul și se îndreptă brusc spre Ioanide. . - Sunt al dumitale numaidecît! După aceea concedie peceilalți cu o bonomie fără replică: Așadar, ne revedem mîine! . După ieșirea lui Gonzalv și a celorlalți, fața lui Gaittany se metamorfoză brusc, scoțând la iveală o stare de spirit preocupată și un total dispreț pentru Gonzalv. . - Un tîmpit! califică Gaittany pe Gonzalv față de Ioanide,mă agasează de un ceas. . - Îți închipui pentru ce viu! . - Pentru Tudorel, probabil. Te-nțeleg! Sunt cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]