924 matches
-
necesare pentru aplicarea procedurilor prevăzute la art. 8 din Directiva 93/38/CEE, iar în ceea ce privește Anexa II, la rezultatele negocierilor viitoare în cadrul Acordului cu privire la achizițiile publice guvernamentale din 1996. Adoptată la Bruxelles, 24 februarie 1997. Pentru Consiliu, Președintele, H. VAN MIERLO 1 JO C 162, 06.06.1996, p. 10. 2 JO C 33, 03.02.1997, p. 117. 3 JO L 1999, 09.08.1993, p. 84. 1
jrc3262as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88419_a_89206]
-
Președintele Consiliului procedează, în numele Comunității, la notificarea prevăzută în acordul sub formă de schimb de scrisori.2 Articolul 4 Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. Adoptată la Luxemburg, 2 iunie 1997. Pentru Consiliu Președintele H. VAN MIERLO 1 JO L 300, 31.12.1972, p. 189. 2 Data intrării în vigoare a protocolului se publică în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
jrc3255as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88412_a_89199]
-
aplică produselor dovedite a fi fost expediate către Comunitatea Europeană înaintea datei respective. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 24 martie 1997. Pentru Consiliu Președintele H. VAN MIERLO 1 JO L 348, 31.12.1994, p. 1. Regulament modificat de Regulamentul (CE) nr. 2948/95 (JO L 308, 21.12.1995, p. 32). 2 JO L 160, 29.06.1996, p. 1. Regulament modificat de Regulamentul (CE) nr.
jrc3404as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88563_a_89350]
-
en Heijninge Franekeradeel Gennep Goerdereede Gorinchem Gouda Groningen Haarlem Hardinxveld-Giessendam Harlingen Hasselt Hendrik-ido-Ambacht Hengelo Hontenisse Hooge en Laage Zwaluwe IJmuiden Kampen Kessel Klundert Krimpen aan de IJssel Lelystad Lemsterland Lienden Lith Lochem Maarssen Maasbracht Maassluis Maastricht Meerlo-Wansum Meppel Middelburg Middelharnis Mierlo Moerdijk Nieuw-Lekkerland Nijkerk Nijmegen Oosterhout NLECD NLEEM NLEUR NL019 NL020 NL021 NLGDR NLGOR NLGOU NLGRQ NLHAA NL024 NLHAR NL026 NL028 NLHGL NL030 NL086 NLIJM NLKAM NL032 NL085 NL033 NL034 NL035 NLLIE NLLIT NL038 NL039 NLMSB NLMSL NLMST NL043 NL045 NLMID
jrc3566as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88725_a_89512]
-
intră în a treia zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și este direct aplicabil în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 24 martie 1997. Pentru Consiliu Președintele H. VAN MIERLO (1) JO C 252, 28.09.1995, p. 4. (2) Avizul Parlamentului European din 9 mai 1996 (JO C 152, 27.05.1996, p. 44), Poziția comună a Consiliului din 27 iunie 1996 (JO C 264, 11.09.1996, p.
jrc3403as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88562_a_89349]
-
intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Luxembourg, 29 aprilie 1997. Pentru Consiliu, Președintele, H. VAN MIERLO 1 JO L 275, 08.11.1993, p. 1. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 2315/96 ( JO L 314, 04.12.1996, p. 1). 2 JO L 153, 27.06.1996, p. 47. 3 JO L 73
jrc3416as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88575_a_89362]
-
vigoare în ziua imediat următoare datei deciziei autorităților competente în ceea ce privește amplasarea sediului Centrului. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Luxemburg, 2 iunie 1997. Pentru Consiliu Președintele H. VAN MIERLO 1 JO C 78, 12.03.1987, p. 15. 2 JO C 132, 28.04.1997. 3 JO C 158, 26.05.1997, p. 9. 4 JO C 103, 27.04.1977, p. 1. 5 JO C 158, 25.06
jrc3425as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88584_a_89371]
-
și din anexele V și VI, intră în vigoare la 31 decembrie 1997. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Luxemburg, 29 aprilie 1997. Pentru Consiliu Președintele H. VAN MIERLO ANEXA I Regiunea Zona geografică Condiții suplimentare Dimensiunea minimă a ochiurilor Speciile țintă autorizate Procentajul minim al speciilor țintă Procentajul minim al speciilor protejate 1 și 2 Întreaga regiune 100 de diamante 1 Toate 100 Marea Nordului, la sud de 55
jrc3420as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88579_a_89366]
-
Turteltaube Turtle dove Tourterelle des bois Tortora Tortelduif Rola-comum Țurțur 67. Alauda arvensis Alondra común Sanglærke Feldlerche Skylark Alouette des champs Lodola Veldleeuwerik Laverca Ciocârlia de câmp 68. Turdus merula Mirlo común Solsort Amsel Blackbird Merle noir Merlo Merel Meiro-preto Mierla 69. Turdus pilaris Zorzal real Sjagger Wacholderdrossel Fieldfare Grive litorne Cesena Kramsvogel Tordo-zomal Cocoșarul 70. Turdus philomelos Zorzal común Sangdrossel Singdrossel Song-thrush Grive musicienne Tordo Zanglijster Tordo-comum Sturzul cântător 71. Turdus iliacus Zorzal malvis o Alirrojo Vindrossel Rotdrossel Redwing Grive
jrc2480as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87634_a_88421]
-
eu? unde sunt eu?”. spaima grea ca o lespede care-i apasă pe creștet îl face să deschidă ochii. „aici” îi răspunde marie așezată lîngă el cu hella în brațe. și trenul se pune în mișcare. în urmă lîngă peron mierla neagră pe care frau weiner cea bătrînă o hrănește din cînd în cînd cu pesmet ciugulește dintr-un șobolan mort. * grecii mă numesc „trenul”. n-au văzut niciodată o astfel de mașinărie. va mai trece timp mult pînă să aibă
Poezii by Cornelia Maria Savu () [Corola-website/Imaginative/3318_a_4643]
-
care le-am strecurat în buzunarul rochiei de călătorie. fierul rece care ține răul departe și îmblînzește spiritele. înainte să urc neobservată în vagonul imperial am văzut înscris cu litere în relief pe ușa locomotivei numele „persephone”. lîngă peron o mierlă neagră ciugulea dintr-un șobolan mort. * își lipește palmele de zidul din piatră fără mortar dintre grajduri. piatra are ascuțișuri care-i intră în piele și căldura mijlocului de primăvară. nu știe unde va duce cu ea o astfel de
Poezii by Cornelia Maria Savu () [Corola-website/Imaginative/3318_a_4643]
-
cu franjuri bine lăsată pe frunte. apoi scoate din gard scîndura pe care a desprins-o în noaptea trecută. aleargă ca o sălbăticiune în bătaia puștii și înainte să intre în pădurea unde o așteaptă wasyl zărește cu coada ochiului mierla neagră pe care bucătăreasa o îndoapă cu mei dimineața cum ciugulește dintr-un șobolan mort. Dintr-un volum în curs de apariție)
Poezii by Cornelia Maria Savu () [Corola-website/Imaginative/3318_a_4643]
-
lui iunie Sub ierburile lui iunie stau ascunse dealurile și culcușul vulpii. Se duc, vin norii și curg văile în sus și în jos, pânda e oarbă. Nimeni nu le știe numele, eu umblu singur, scotocind potecile labirintului. Sus cântă mierla și se aprind cu raze penele porumbiței. Coboară duhul ei în Grădină, fluturi galbeni se așează pe florile galbene, cei albi pe sângele asfințitului. În pustiul îndepărtat înfloresc osemintele strămoșilor, un soare aspru usucă răni uitate, la cina înțelepților stau
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-website/Imaginative/8599_a_9924]
-
Pitide (sturzi multicolori) Pitta nipalensis Sturzul multicolor Pitta steerii Sturzul multicolor Bombycillidae Bombilicide (mătăsari) Bombycilla japonica Mătăsarul japonez Muscicapidae Muscicapide (muscari) Cochoa azurea Cochoa purpurea Garrulax formosus Garrulax galbanus Garrulax milnei Niltava davidi Stachyris whiteheadi Swynnertonia swynnertoni = 537 Turdus dissimilis Mierla cu piept negru Sittidae Sitta magna Țiclean gigant Sitta yuanensis Emberizidae Dacnis nigripes Sporophila falcirostris Sporophila frontalis Sporophila hypochroma Sporophila palustris Icteridae Icteride Sturnella militaris Fringillidae Fringilide Carpodacus roborowskii Carduelis ambigua Carduelis atrata Pyrrhula erythaca Serinus canicollis Serinus hypostictus = 538
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
vorbi de o fauna a pădurilor de fag și o fauna acvatică. Printre mamiferele obișnuite, caracteristice pădurilor din jur, avem veverița, căprioara, mistrețul. La acestea se mai adaugă lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, dihorul ,popândăul, șoarecii. Dintre păsări avem vrabia, mierla, ciocănitoarea, porumbelul sălbatic, cinteza, pupăza, graurul, bufnita, uliul. Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure, gușter. Bălțile din Lunca Șiretului găzduiesc rata sălbatică, gașca sălbatică, lișița, pescărușul albastru, bâtlanul. În apă viețuiesc crapul, salăul, carasul, roșioara. Această bogăție faunistica permite
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
pajiștile, poienile și tufișurile din zonă. Se pot întâlni: căprioare, urși, lupi, mistreți, iepuri, vulpi, pisici sălbatice, viezuri, nevăstuici, veverițe și dihori. Condițiilor naturale favorabile le corespund o faună ornitologică variată și bogată: rândunica, cucul, pupăza, ciocănitoarea, vrabia, pițigoiul, cintezoiul, mierla, sturzul și ciocârlia sunt bine reprezentate pe teritoriul orașului. De asemenea există și o faună ihtiologică în apele localității Breaza. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Breaza se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
această zonă subcarpatica. Începând de la nord-est coboară dealul Purcărețului, de la nord-vest, dealul Cheia și la sud-vest dealul Buneștilor. Între aceste dealuri este închisă comună Păușești-Măglași pe teritoriul căreia găsim dealuri mai mici și muncele cum sunt: dealurile Coasta, Chiciora, Muscelul, Mierla, Lunca și Pârgului. Pe versanții dealurilor ce înconjoară comună că și pe cei din interior s-au format numeroase vai ca urmare a torenților proveniți din ploile abundente de primăvară și toamnă, precum și din topirea zăpezilor. Aceste vai și-au
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
care acoperă încă dealurile din zona asigura condiții bune de habitat unor specii de animale de interes cinegetic și peisagistic : căprioara, iepurele, veverița, rozătoare mici. Dintre speciile de păsări de interes cinegetic, în pădurile de fag se întâlnesc cinteza și mierla. Reptilele sunt reprezentate de gușter și de diferite specii de șerpi. În Vulcana-Pandele există un cămin cultural și o bibliotecă comunala. De asemenea, pe teritoriul comunei se află Casă Memoriala a lui Gabriel Popescu, primul gravor în metal din România
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
fi văzuți mistreți, mai ales în zonele joase din lunca, si turme de căprioare. Rozătoarele sunt reprezentate de iepuri de câmp, popândăi, hârciogi și șoareci de câmp. Păsările cel mai des întâlnite sunt: cioară, vrabia, ciocănitoarea, graurul, barza, cucul, turturica, mierla și privighetoarea. În ape pot fi găsiți crapi, carași, somni și știuci. Râul Siret domină hidrografia comunei. Pâraie brăzdează câmpurile și marginea satelor. Pârâul Țigăncii parcurge câmpul Oarzei, mărginește satul Alexandru I. Cuza spre apus pentru a se varsă în
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
Ea a fost cumpărată de cetățenii satelor Mogoșești, Hălăucești, Luncași și Muncelu de Sus. Predomina fagul, stejarul și salcâmul. În ambele păduri găsim animale că: țapul, capră (căpriorul), veverița, șoarecul de pădure, viezurele, vulpea, ariciul, etc. Păsări: uliul, gaița, graurul, mierla, sturzul, cucul, pupăza și alte specii de păsări mici. Din documente reise că la 8 septembrie 1442 acest sat există; Suret de la Ilias Vodă și Ștefan Vodă: Facem înștiințare prin slugă și boiarul nostru dunmealui Bode Mîrje carele slujind mai
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
Maria Teresa (1740-1780) și fiul ei Iosif II. La sfârșitul sec. XVIII - Bogda primește numele de Neuhof. La intervenția proprietarului satului, Anton Negele, Ministerul de Interne maghiar a schimbat numele localității din Neuhof în Bogda-Rigos („rigo“ în limba maghiară înseamnă mierlă). În 1890 Bogda face parte din districtul Lipova, cu 424 locuitori. În 1924 comuna Bogda apare cu numele de Bogdan, așa cum era acesta trecut și pe harta oficială austriacă la anul 1761. În prezent aparține Județului Timiș. La recensământul din
Comuna Bogda, Timiș () [Corola-website/Science/301343_a_302672]
-
regiunile forestiere, unde nelipsită este și vulpea. Cerbi și căprioare dau farmec pădurilor de la poale. Lupul este prezent și el în aceste locuri. Multe păsări înfrumusețeză viața pădurii: se întâlnesc forfecuțe, cintezoi, cojoaice de munte, ciocănitoare, sturzi, codobaturi de pădure, mierle. Cocoși de munte și ierunci se adăpostesc prin desișuri. Dintre păsările răpitoare trăiesc în masiv: ulii, șoimi, acvile de pădure sau pajure, vânturei, și mai rar vulturi de stâncă. Numeroase reptile, unele inofensive ca șopârlele de munte, gușterii precum și batracienii
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
vânturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depășesc 50 m/s. În această regiune fauna este influențată de relief și de climă, fiind caracteristică pădurilor de foioase. În pădurile din jurul satului găsim lupi, vulpi, mistreți, veverițe, șarpele de alun, mierla, cucul, ciocănitoarea, gaia, pițigoiul, sticletele, ulii, bufnițe, iar pe hotare și pășuni găsim căprioare, iepuri, fazani. Stânile ciobanilor sunt adesea atacate de lupii înfometați, care din păcate sunt din ce în ce mai puțini fiind omorâți de săteni sau de câinii care apară stânile
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
degradate în urmă pășunatului excesiv . Fauna este răspândită în funcție de vegetație, astfel în etajul alpin este prezentată acvila , gaița de munte, forfecuța, dintre păsări, cerbul, porcul mistreț dintre mamifere. În etajul făgetelor putem aminti căprioara, veverița , mistrețul, lupul, vulpea dintre mamifere, mierla, cinteza, gaița, cucu, dintre păsări. Peștii întâlniți pe raza satului Musca sunt: păstrăv, clean, scobar, lipan. Se prezintă diferențiat în funcție de substratul litologic, vegetație, înălțime, orientarea versanților etc.Tipurile de sol prezente pe raza satului sunt: În urma rezultatelor recensământului desfășurat în
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
împrejurimi bordeiele oamenilor liberi (comati). Se pare că în perioada razboaielor daco-romane asezarea a fost distrusă. Prima atestare documentară a localității Turnu datează din anul 1333, sub denumirea de Mok. Odată cu căderea Sârbiei sub dominație otomană, în urma bătăliei de la Câmpia Mierlei din 1389, o numeroasă populație sârbească se așază în nordul Dunării din pricina prigoanei turcești. Sunt cunoscuți numeroși nobili sârbi, care au primit privilegii de la statul ungar, odată cu refugiul lor peste Dunăre. Dintre aceștia, despoții Ștefan și Dumitru Iacșici s-au
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]