8,525 matches
-
Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize, cu modificările și completările ulterioare, denumit, în continuare, Regulamentul (UE) 2021/1.060, în sistemul informatic MySMIS2014/SMIS2014+, conform funcțiilor, etapelor și fluxurilor existente la
ORDONANȚĂ nr. 28 din 10 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273661]
-
ar putea aduna păsările migratoare de apă; e) situarea gospodăriilor populației în apropierea locurilor de odihnă și reproducție a păsărilor de apă sălbatice migratoare, îndeosebi a celor de apă - de exemplu: Delta Dunării; f) antecedente epidemiologice relevante; g) rutele de migrație a păsărilor sălbatice. Supravegherea complementară a păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice RIHA. Supravegherea serologică prin RIHA pentru gripă aviară se face numai la rațe, gâște și prepelițe, conform anexei II la Regulamentul delegat (UE
ORDIN nr. 91 din 12 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273648]
-
care acesta gestionează exclusiv minori neînsoțiți. (3) La numirea ca reprezentant al minorului, directorul DGASPC acordă prioritate specialiștilor din cadrul compartimentelor specializate din cadrul DGASPC care dețin cunoștințe în domenii precum intervenția în situații de abuz, neglijare, trafic de persoane, migrație și repatrieri, intervenția în situații de urgență, serviciul de sprijin pentru victimele infracțiunilor, precum și specialiștilor care dețin pregătire și/sau experiență în domeniul azilului, în interacțiunea cu minorii care sunt victime ale traficului de persoane, din cadrul organizațiilor neguvernamentale active
ORDIN nr. 119/20.643/2023 () [Corola-llms4eu/Law/273785]
-
s-a concluzionat că persoana evaluată este majoră. ... (2) La împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii care nu au obținut protecție internațională în România și care s-au aflat în protecție specială sunt referiți către structura specializată pe linie de migrație din cadrul IGI. Capitolul III Rolul și atribuțiile generale și specifice ale reprezentanților minorilor Articolul 10 Rolul reprezentantului minorului este de a susține interesul superior al copilului și de a-l asista pe acesta în următoarele demersuri: a) pe durata
ORDIN nr. 119/20.643/2023 () [Corola-llms4eu/Law/273785]
-
vizitare a minorului în CRPCSA; ... j) calendarul etapelor procedurii de azil în care reprezentantul însoțește minorul; ... k) avocatul/juristul care asistă minorul în procedura de azil; ... l) organismele internaționale, precum Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați - UNHCR, Organizația Internațională pentru Migrație - OIM, Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite - UNICEF și/sau organizația neguvernamentală care sprijină minorul în procedura de azil, dacă e cazul; ... m) interpreții care asigură comunicarea cu minorul la sediul CRPCSA și în afara acestuia; ... n) alte
ORDIN nr. 119/20.643/2023 () [Corola-llms4eu/Law/273785]
-
în ceea ce privește întărirea securității frontierelor externe ale UE și consolidarea securității interne a UE. ... 1.2. Viziune, Misiune și Principii Viziune România va gestiona eficient trecerile frontierelor externe și interne, va avea o abordare integrată pentru provocările legate de migrație și va asigura contribuția la securitatea UE, în beneficiul său și al celorlalte State Membre (SM), precum și în ceea ce privește prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere grave și a terorismului. Misiune Instituțiile responsabile, implicate în gestionarea integrată a frontierelor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
și ”gestionarea provocărilor migraționiste și securității frontierelor”. Strategia Națională de Apărare a Țării 2020-2024 plasează ca și direcție de acțiune aferentă dimensiunii Ordine Publică, ”securizarea frontierei, în special a celei care este frontiera externă a Uniunii Europene, în vederea combaterii migrației ilegale, traficului de persoane, contrabandei cu produse accizabile sau contrafăcute și a altor riscuri cu impact asupra securității naționale”. SNMIFS 2023-2027 preia recomandările celor două documente strategice naționale și dezvoltă acțiunile necesare atingerii dezideratelor naționale, în strânsă corelare cu prevederile
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
dezideratelor naționale, în strânsă corelare cu prevederile europene în domeniu - în principal Strategia tehnică și operațională privind managementul integrat al frontierelor UE (TO EIBM). Domeniul complex al managementului integrat al frontierei reclamă considerarea prevederilor strategice și legislative din domeniul vamal, migrație, sănătate publică, combaterea criminalității organizate, situații de urgență, salvare vieți omenești pe mare, interoperabilitate, transporturi și altele, atât la nivel național, cât și european, într-o manieră sinergică. ... Capitolul II ANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA PROBLEMELOR România își propune să continue
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
din Ucraina a generat creșterea fluxului de persoane care trec frontierele naționale, pe sensul de intrare în țară, context în care la nivel național au fost stabilite măsurile necesare preluării de refugiați provenind din această zonă. În ceea ce privește migrația ilegală, acest fenomen se manifestă în special prin trecerea frauduloasă a frontierei verzi, dar și prin trecerea cu ambarcațiuni, consemnată exclusiv pe sensul de intrare în țară, imigranții beneficiind, atât de sprijinul grupărilor infracționale care acționează la nivel transnațional, cât
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
România contribuie permanent printr-o implicare operațională de nivel ridicat, constant fiind unul dintre principalii contributori la operațiunile comune desfășurate de FRONTEX. Secțiunile de frontieră prezintă următoarele particularități: La frontiera cu Republica Serbia unul dintre principalele riscuri este reprezentat de migrația ilegală, care se manifestă, preponderent, prin trecerea frauduloasă a frontierei verzi, având în vedere, în principal, următorii factori: – sosirea permanentă, în Serbia, a fluxurilor de migranți (în principal, dinspre sud, ca urmare a relocării migranților din insulele elene în partea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
sistemul de transport containerizat pentru introducerea unor cantități însemnate de țigarete sau tutun cu încălcarea reglementărilor vamale sau introducerea în țară de bunuri susceptibile de a fi contrafăcute, precum și a altor tipuri de bunuri, de exemplu deșeuri ilegale. Riscul migrației ilegale la Marea Neagră este scăzut, având în vedere condițiile de navigație dificile cu ambarcațiuni de mici dimensiuni, durata călătoriei și situația geopolitică care îngreunează utilizarea acestei rute. Totuși, situația privind migrația ilegală poate fi influențată de fluxurile migratoare aflate
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
tipuri de bunuri, de exemplu deșeuri ilegale. Riscul migrației ilegale la Marea Neagră este scăzut, având în vedere condițiile de navigație dificile cu ambarcațiuni de mici dimensiuni, durata călătoriei și situația geopolitică care îngreunează utilizarea acestei rute. Totuși, situația privind migrația ilegală poate fi influențată de fluxurile migratoare aflate pe teritoriul Turciei, precum și de ofertele rețelelor de facilitatori privind posibilitatea utilizării rutei Mării Negre pentru a intra ilegal în România. Astfel, organizarea unor transporturi de migranți cu ambarcațiuni de mari
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
privind posibilitatea utilizării rutei Mării Negre pentru a intra ilegal în România. Astfel, organizarea unor transporturi de migranți cu ambarcațiuni de mari dimensiuni, având ca puncte de plecare coasta nordică a Turciei poate deveni un risc. La frontiera aeriană riscul migrației ilegale este la un nivel scăzut, având în vedere modurile de operare limitate (frauda documentară și substituirea de persoană) și faptul că există mai multe filtre de verificare, respectiv ale companiei aeriene și ale autorităților responsabile de controlul documentelor din
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
Cea mai mare provocare din ultimii ani pe aeroporturile din România a reprezentat- o necesitatea măririi capacității de procesare a pasagerilor, raportat la creșterea constantă a volumului traficului de călători. ... 2.3. Repere ale infracționalității transfrontaliere la nivel național: Pe linia migrației ilegale Dinamica fenomenului migraționist la frontierele României este influențată de fluxul migraționist din regiunea Balcanilor de Vest și, indirect, de nivelul migrației înregistrate pe ruta Mediteranei de Est, cu toate că România nu se află pe rutele alese de migranți
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
la creșterea constantă a volumului traficului de călători. ... 2.3. Repere ale infracționalității transfrontaliere la nivel național: Pe linia migrației ilegale Dinamica fenomenului migraționist la frontierele României este influențată de fluxul migraționist din regiunea Balcanilor de Vest și, indirect, de nivelul migrației înregistrate pe ruta Mediteranei de Est, cu toate că România nu se află pe rutele alese de migranți pentru a ajunge în Spațiul Schengen. Deși se află în proximitatea rutei migratorie a Balcanilor de Vest, datele FRONTEX arată că doar
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
în scădere cu aproximativ 50% față de valorile înregistrate în 2021 (9.918). *13) La frontiera cu Bulgaria – 509 în 2022, respectiv 422 în 2021. La frontiera maritimă și Dunărea interioară - 196 în 2022, respectiv 9 în 2021. Dacă până recent migrația ilegală de la segmentul româno-maghiar era, în principal, influențată de evoluția înregistrată la frontiera cu Serbia, în prezent se află în atenție și tentativele care vizează persoanele intrate legal în țară, în baza vizelor de muncă sau de studii, în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
Italia. Situația migranților blocați în țările de tranzit va rămâne și în următorii ani o problemă a Europei în zona balcanică. În acest sens, în zona Balcanilor se vor menține active mai multe grupări de criminalitate organizată de facilitare a migrației ilegale, cu ramificații transfrontaliere, ce trebuie menținută în atenția autorităților române. Pe linia traficului de persoane Traficul de persoane reprezintă o prioritate pentru autoritățile române, ca urmare a impactului negativ asupra persoanelor traficate, a caracterului complex și transfrontalier al acestui
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
frontierei aplică modelul de control al accesului pe patru niveluri care abordează măsurile care pot fi luate în interiorul, la și dincolo de granițele externe ale UE, astfel: – Primul nivel: Măsuri în țările terțe (țările de origine și tranzit ale migrației ilegale), inclusiv schimbul de informații și activitățile consulare legate de viză și formare pentru ofițerii respectivi, cu scopul de a combate imigrația ilegală de la sursă. ... – Al doilea nivel: Măsuri cu țările terțe învecinate, inclusiv cooperarea dintre autoritățile de control
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
externe, inclusiv controalele sistematice la frontieră și detectarea oricăror activități criminale, pe baza analizei riscurilor. ... – Nivelul patru: Măsuri în cadrul spațiului Schengen (inclusiv controale suplimentare realizate de poliție, cooperare polițienească și analiză a riscurilor, având drept scop prevenirea și combaterea migrației ilegale) și returnarea. ... ... 2.5 Componentele managementului integrat al frontierelor 2.5.1. Controlul frontierelor În România, controlul frontierelor se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
prevederilor Codului Frontierelor Schengen, controlul frontierelor include atât verificări, cât și supravegherea frontierei. Astfel, responsabilitatea controlului frontierelor revine, în principal, PFR, fiind singura autoritate cu competențe în domeniul supravegherii frontierelor. Ca forță polițienească, are atribuții legate de prevenirea și combaterea migrației ilegale și a faptelor specifice criminalității transfrontaliere săvârșite în zona de competență, asigurând menținerea ordinii și liniștii publice în punctele de trecere a frontierei. Este punct de contact în relația cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), în cooperare cu celelalte autoritățile competente, pe baza planului de măsuri elaborat. Implementarea EES/ETIAS va avea impact asupra sistemelor IT&C ale autorităților competente, asupra procedurilor de lucru, infrastructurii IT pentru controlul frontierelor, migrație și vize și a punctelor de trecere a frontierei. Capacitatea instituțională a fost adaptată noilor condiții de operare, în special prin operaționalizarea Unității Naționale ETIAS și a punctului central de acces la EES și ETIAS. În perspectiva implementării interoperabilității dintre
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
unitatea centrală a PFR care coordonează activitatea de supraveghere a frontierei. Având competență teritorială pentru întreaga zonă de responsabilitate a PFR, desfășoară activități de investigare și cercetare a infracțiunilor, inclusiv a celor deosebit de grave circumscrise crimei organizate, precum și migrației ilegale. În cadrul IGPF funcționează Centrul Operațional de Coordonare (COC), care este responsabil cu monitorizarea permanentă a situației operative din zona de frontieră, colectarea de date și informații din propria bază de date, de la camere video, senzori și alte
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
regional și local. Primirea informațiilor de la nivel teritorial și local se realizează în principal prin intermediul unui sistem de raportare a evenimentelor (Sistemul Informatic de Raportare a Evenimentelor), constituit pe modelul platformei EUROSUR, conținând informații structurate pe 5 paliere (migrație, infracționalitate transfrontalieră, situații de criză, informări și altele), dar și module ajutătoare (hărți, statistici, etc). Dispozitivul de supraveghere este organizat în mod flexibil și suplu, astfel încât să asigure o capacitate de reacție rapidă, fiind format din posturile și patrulele
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
de competență se face în special prin intermediul Sistemului Informatic de Raportare a Evenimentelor, iar, pe baza informațiilor colectate, CNC-ul întocmește și actualizează tabloul situațional național și asigură contribuția la tabloul situațional european. *29) Aceste date vizează, în principal, migrația ilegală și infracționalitatea transfrontalieră, fiind în același timp vizate și informațiile privind situațiile de criză, inclusiv evenimentele rezultate ca urmare a verificărilor din punctele de trecere a frontierei. Totodată, în scopul conștientizării situației la frontierele externe, suplimentar valorificării datelor din
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
terestră - Galați, Oancea, Albița, Sculeni, Siret, Sighet, Halmeu, Jimbolia, Moravița, Porțile de Fier II și Isaccea). În funcție de dinamica fenomenului infracțional, România poate solicita sprijinul FRONTEX, prin extinderea operațiunilor existente și la frontierele externe ale României. Prevenirea și combaterea migrației ilegale, criminalității transfrontaliere și terorismului PFR și PR sunt autoritățile naționale cu atribuții de investigare și cercetare penală a infracțiunilor cu caracter transfrontalier și desfășoară această activitate potrivit competenței materiale și teritoriale, sub supravegherea procurorilor din cadrul Ministerului Public. Totodată
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]