2,243 matches
-
trepte ale culturii. „Femeia intelectuală - susține Alice Voinescu - face din familie un centru de cultură. În jurul mesei, unde ea împarte hrana trupească, după nevoile, dar și după pofta de mâncare a fiecăruia, zvonurile ce vin din largul lumii, primesc prin mijlocirea ei o semnificație concretă, intim umană, pe măsură individuală. În jurul ei se încheagă liniști, o lume de valori și crește, limpede, în toate sufletele casei binecuvântate”1. Statutul juridic și politic al femeii În pofida afirmării femeilor în viața socială și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Carol al II-lea, reprezintă o etapă prețioasă și trudnic câștigată prin efortul colectiv al „Organizațiunilor Feministe”, pe drumul realizărilor juste și echitabile în ceea ce privește protecțiunea femeii, copilului și familiei. A fost necesară munca fără preget a organizațiunilor noastre, care prin mijlocirea condeiului sau a graiului au ctitorit în conștiința colectivă zidirea din ce în ce mai masivă a sentimentului inechității barbare, cu care legiuitorii duri și inumani ai altor vremuri o trataseră. Toate legiuirile vechi pornind de la concepția perimată azi a unei supraevaluări a bărbatului
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
efortului și a fervoarei sale intelectuale. Femeia intelectuală face din familie un centru de cultură. În jurul mesei unde ea împarte hrana trupească, după nevoile, dar și după pofta de mâncare a fiecăruia, zvonurile ce vin din largul lumii primesc, prin mijlocirea ei, o semnificație concretă, intim umană, pe măsură individuală. În jurul ei se încheagă liniștit o lume de valori și crește limpede, în toate sufletele casei binecuvântate. Deosebindu-se de pedantă, care scoate din orice întâmplare o „lecție”, intelectuala face din
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de Cruce Roșie de către alte instituțiuni. III. Crearea unui sistem comun de evidență, în toate activitățile comune intrărilor și ieșirilor refugiaților, precum și organizarea unei fișe speciale sociale. IV. Cercetarea și aplicarea măsurilor de higienă și sănătate în fiecare cămin, precum și mijlocirea procurării efectelor de îmbrăcăminte și alte nevoi. V. Formarea de echipe speciale alcătuite din două-cinci conducătoare și asistente sociale, care pe lângă personalul administrativ din fiecare cămin a realizat legătura individuală și imediată cu fiecare dintre refugiați. VI. Tot prin aceste
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și apartenență politică și socială îi încadrează perfect în eventualitatea «selecționării». Autorul (născut în 1894) a avut prilejul să-și cunoască îndeaproape «eroii». Apariția cărții este, pe de altă parte, un prilej pentru cititori de a-și da seama, prin mijlocirea unei întregi galerii de schițe și tablouri, de unele trăsături tipice ale acelorași jalnice personaje, de la lichelismul și escrocheria unui «selecționat» de alde Carol Ata Davila, până la trădarea și spionajul «de mare anvergură» a foștilor titulari ai Ministerului de teapa
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prezența papei de a se numi un episcop catolic pentru românii din zona Carpaților nordici: „Eminentul domn cardinal Obaldine” - se spune în document - „a fost referentul decretului Congregației de Propaganda Fide privitor la promisiunea dată valahilor de pe muntele Felittici (?) prin mijlocirea înaintării presbiteriului rutean Nichifor la demnitatea episcopală și prin delegarea lui drept coajutor al episcopului Simion, bătrân și apăsat de infirmitate. Sacra Congregație a poruncit să i se scrie nunțiului din Germania pentru a trata despre acestea cu împăratul, spre
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
adunarea la un loc a feluritelor neamuri” să contribuie din plin la înflorirea țării Transilvaniei. Cuvintele lui Bethlen sunt cât se poate de lipsite de echivoc, demonstrând cultura sa, apartenența la o ideologie umanistă postrenascentistă de anvergură europeană: ...ânfățișându-se deosebita mijlocire a distinsului Abraham Sarsa, medic evreu din Constantinopol, am crezut de bine ca să binevoim a hotărî cu milostivire scutirile de față, trecute în rândurile de mai jos, tuturora din neamul evreesc, care cu îndurata noastră încuviințare voiesc să se așeze
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
clasele mijlocii din întreaga Europă danubiană”, dar „poziția francezei, ce nu avea termen de comparație până la sfârșitul secolului, continuă să impună modelul francez de monarhie administrativă. Una dintre sursele de inspirație ale despotismului luminat este monarhia administrativă franceză, văzută prin mijlocirea unui mit al secolului lui Ludovic al XIV-lea. Acesta se afla la originile unei vaste literaturi; cuvântul, problematica, interesul aparțin istoriografiei germane din secolul al XIX-lea...”. Prin urmare, este vorba de un context istoric în care statul de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
este improvizat, fie și pentru o perioadă scurtă. Pedagogul nu se simte nici un moment pe un teren stabil; el nu poate spune ce este „adevărat”. Relațiile emoționale, dar și cele concrete se pot forma atât datorită mediului, cât și prin mijlocirea noilor tehnici de comunicare; - de aceea, nu există o realitate infailibilă: tot ce facem astăzi mâine poate fi perimat. Nu există nici o lege istorică a viitorului. Nu știm ce va fi mâine. Chiar dacă ideile lui Kupffer merg către specificul postmodernismului
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
textul spune exact: „și-a ieșit din minți”). Marcu insistă pe opoziția Galileea versus Iudeea, mai precis, Galileea versus Ierusalim. Fariseii care-L acuză pe Isus de complicitate cu Beelzebul („Îl are pe Beelzebul” și „scoate daimonii afară Întru/prin mijlocirea arhontelui demonilor”) „coboară de la Ierusalim”. Întâlnim același raționament per absurdum ca și la Matei: Satana nu-l poate scoate afară pe Satana; dacă se divizează, Înseamnă că Împărăția lui nu mai stă in picioare, nu mai durează, ci ia sfârșit
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
primit consimțământul liberului său arbitru, trebuie așezată la sfârșitul și nu la Începutul existenței. Suita schemei ontologice a lui Maxim este, așadar, următoarea: genesis-kinesis-stasis (creație-mișcare-odihnă paradisiacă). Îndumnezeirea e posibilă datorită acelor logoi ai ființelor create, care participă la Cristos-Logosul prin mijlocirea voinței dumnezeiești (și nu În mod ontologic, ca la Origen sau Evagrie). „Spre deosebire de concepția origenistă, potrivit căreia omul ar fi fost prima dată zeu, apoi, maturizându-se, ar fi decăzut din această stare primitivă, concepția maximiană este că omul este
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
studiat, chiar dacă și acum desfășurarea comentariului va parcurge aceleași etape. Operele cercetate, literare și istorice, acoperă un spațiu destul de vast, de la poemele homerice și Hesiod la lirica, tragedie și istoriografie. E vorba de o schiță a valorilor mai însemnate, prin mijlocirea căreia se reformulează, în curgerea vremii, judecați cu privire la mentalități, opere și personalități ale culturii. Este o optică, până la un punct, inedită și rezultatele sunt pe măsură. Adăugiri sintetice va conține și Antichitatea clasică. 100 de figuri celebre (1976) - tablete instructive
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
umedă, gazoasă, sinergică etc. Tratamentul este de regulă chirurgical. GAROU (< fr. garrot) - Legătură elastică utilizată pentru exercitarea unei compresiuni externe, în vederea prevenirii sau opririi unei hemoragii. GÂNDIRE (engl. thinking, thought) - Procesul psihic de reflectare generalizată a realității de către creier, prin mijlocirea cuvântului și a cunoștințelor anterioare, pe baza datelor furnizate de analizatori și de activitatea practică a omului. Gândirea se află în legătură indisolubilă cu limbajul, deoarece s-au dezvoltat concomitent și au aceeași bază fiziologică. Noțiunile formate în urma operațiilor gândirii
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
schimbărilor momentelor acțiunilor. Perceperea timpului în conștiința omului reflectă de fapt raporturile dintre diferitele etape sau momente ale unor anumite fenomene, alternanța și succesiunea lor. Perceperea precisă a timpului se realizează prin interacțiunea analizatorilor vizual, auditiv, kinestezic etc. și prin mijlocirea acestei interacțiuni de către gândire. În acest mod se apreciază frecvența, succesiunea, intensitatea și durata componentelor acțiunilor de bază. Tempoul, cantitatea ciclurilor repetate într-o unitate de timp, este parte integrantă a perceperii timpului. Ritmul este o formă specifică de organizare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
schema corporală și orientarea spațială. Noțiunea de timp, fiind abstractă, se dobândește cu dificultate de către copilul cu tulburări și dificultăți psihomotrice. Noțiunea de timp se conectează la informațiile pe care le furnizează analizatorii vizual, auditiv și kinestezic, cât și prin mijlocirea interacțiunilor dintre analizatori de către gândire (Albu, Albu, 1999). Conduita de orientare și structurare temporală se formează cu destul de mare dificultate și destul de lent, deoarece timpul, la fel ca și spațiul, implică elaborarea unui nou sistem de relații ce conferă aceste
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
anul 1880, orașul Chilia "posedă școli primare de băeți și fete și sunt înființate doue localuri de școli în foarte bune condițiuni"961. Urmare a profesionalismului și dăruirii dovedite de către învățătorul școlii primare de băieți din Chilia Veche "și după mijlocirea primăriei și cererea cetățenilor", administratorul plășii Sulina a "intervenit a se publica prin Monitorul Oficial o mulțumire pentru purtarea sa exemplară"962. De asemenea, printr-o adresă datată 31 august 1880, administratorul Ștefan Sturdza solicita Direcțiunei Generale a Telegrafelor și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de șovăiala lor și să scoată și el asul câștigător din mânecă. — Ordinul nostru... zise misionarul sigur pe sine, se bucură de o încredere deosebită din partea Papei care ne conduce acum. Și atunci? Ar fi bine dacă ați trimite prin mijlocirea ordinului nostru o scrisoare din partea Stăpânului în care să recunoașteți că doar pe domeniul Stăpânului creștinii vor fi bine primiți multă vreme de acum înainte, că veți îngădui cu bucurie venirea și mai multor padres, că veți construi multe biserici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
lumii acesteia. Preoții japonezi predică reîntruparea sufletului după moarte pe care o numesc veșnica reîncarnare. Dar în creștinism, predicăm faptul că și noi, la fel ca Iisus, vom ajunge în slăvile Pământului Pur. Acest lucru este cu putință tot prin mijlocirea puterii lui Iisus. Cu tărie și încredere Iisus ne-a învățat că avem puterea de a ne târî afară din mocirla păcatului și ne-a dat speranța că vom putea învinge moartea. Tocmai de aceea, Iisus este Regele care ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
este] fecioară“) cade la nivelul logicii formale. Devine simplu joc sau capcană întinsă celuilalt. Însă Tertulian caută să o înțeleagă altfel. „Da, a născut ceva din propriul trup și nu a născut [în chip firesc], deoarece nu a născut prin mijlocirea seminței bărbătești. [...] Totuși, nu [urmăresc să spun] că de aceea nu a născut pentru că a născut, deoarece nu [a născut] din propriul trup, sau că de aceea [este] fecioară pentru că nu este fecioară, fiindcă nu este maica [fiului ieșit] din
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
se aburcă. De nu aperi adevărul, Dă minciuna peste tine Și încet ca, putred, mărul Tinde ca să și domine. 17 august 2004 N-AM CERȘIT SĂ URC SPRE GLORII Nu cu șpagă sau plocoane, Ori supliciu de canoane, Nici prin mijlociri de fuste, Azi mai scurte și înguste; Nu prin lovituri de tobă Ori prin ligușiri de robă; Nu prin umblet prin saloane Ori prin lacrimi de cucoane; Nu printr-un potop de vorbe Ori amestecat de ciorbe; Nu cu sunet
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
este] fecioară“) cade la nivelul logicii formale. Devine simplu joc sau capcană întinsă celuilalt. Însă Tertulian caută să o înțeleagă altfel. „Da, a născut ceva din propriul trup și nu a născut [în chip firesc], deoarece nu a născut prin mijlocirea seminței bărbătești. [...] Totuși, nu [urmăresc să spun] că de aceea nu a născut pentru că a născut, deoarece nu [a născut] din propriul trup, sau că de aceea [este] fecioară pentru că nu este fecioară, fiindcă nu este maica [fiului ieșit] din
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
și reproducând, la scară microcosmică, Universul. Cu alte cuvinte, omul societăților tradiționale nu putea trăi decât într-un spațiu "deschis" către înalt, unde ruptura de nivel era simbolic asigurată și unde comunicarea cu lumea cealaltă, lumea "transcendentală", era posibilă prin mijlocirea ritualurilor. Firește, sanctuarul, "Centrul" prin excelență, era acolo, la îndemîna sa, în orașul său, și nu trebuia decât să pătrundă în Templu ca să comunice cu lumea zeilor. Însă homo religiosus simțea nevoia să trăiască mereu în Centru, ca australienii achilpa
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pildă timpul sărbătorilor (în cea mai mare parte periodice) și, pe de altă parte, Timpul profan, durata temporală obișnuită, în care se înscriu actele lipsite de semnificație religioasă. Între aceste două feluri de timp există, bineînțeles, o ruptură; dar, prin mijlocirea riturilor, omul religios poate "trece" cu ușurință de la durata temporală obișnuită la Timpul sacru. Distingem încă de la început o deosebire esențială între aceste două calități ale timpului: prin natura sa, Timpul sacru este reversibil, în sensul că este de fapt
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
uranian, miturile și riturile de înălțare etc. păstrează un loc preponderent în economia sacrului. Ceea ce este "sus", "înaltul" continuă să dezvăluie transcendentul în orice ansamblu religios. Îndepărtat de cult și blocat în mitologii, Cerul rămâne prezent în viața religioasă prin mijlocirea simbolismului. Iar acest simbolism ceresc impregnează și susține la rândul său un mare număr de rituri (de înălțare, de urcare, de inițiere, de regalitate etc.), de mituri (Arborele cosmic, Muntele cosmic, lanțul de săgeți care leagă Pământul de Cer etc.
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
să înțeleagă că el însuși era chemat în momentul acela - mai mult decât oricare altul, în pofida oricărei aspirații personale, chiar nobilă fiind - să se arate fidel acelei porunci de căpătâi? Pătruns până în adânc de acea revelație, care îi venea prin mijlocirea unui suflet curat și nevinovat, lăsă ochii în jos și tăcu multă vreme, făcându-și reproșuri pentru propria-i mândrie. în jurul său domnea doar tăcerea. în sfârșit, scuturând din cap, vorbi iarăși mulțimii. — Nu mila mea trebuie s-o implorați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]