2,132 matches
-
voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu aveam voie să rămânem în urmă, chiar dacă nu ne mai ajutau puterile sau neputințele. Milițienii, în jurul nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună și mai îndestulătoare decât la celulă. După o oră, în care intra masa și puțină odihnă, mergeam iarăși la sapă
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
de obicei câte un preot. Se rugau. Se țineau un fel de predici ori cuvinte de folos și de îmbărbătare. Aceste grupuri erau ca niște mici bisericuțe, cu preoți și enoriași. Între timp aveau loc faimoasele percheziții. O droaie de milițieni, goleau dormitorul, și în timp ce toți deținuții erau scoși afară, în curte, erau controlate toate păturile, saltelele și micile boccele ale deținuților. De obicei nu găseau nimic interzis, totuși detinuții intrau în panică. Am lucrat, pe rând, la toate muncile agricole
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
eu, care scriu acestea. Ceilalți vinovați erau duși prin alte colonii, la muncile de primăvară. A doua zi, dimineața, încolonați câte cinci, cu sapele în spate, ne-au scos la prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu aveam voie
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu aveam voie să rămânem în urmă, chiar dacă nu ne mai ajutau puterile sau neputințele. Milițienii, în jurul nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună și mai îndestulătoare decât la celulă. După o oră, în care intra masa și puțină odihnă, mergeam iarăși la sapă
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
de obicei câte un preot. Se rugau. Se țineau un fel de predici ori cuvinte de folos și de îmbărbătare. Aceste grupuri erau ca niște mici bisericuțe, cu preoți și enoriași. Între timp aveau loc faimoasele percheziții. O droaie de milițieni, goleau dormitorul, și în timp ce toți deținuții erau scoși afară, în curte, erau controlate toate păturile, saltelele și micile boccele ale deținuților. De obicei nu găseau nimic interzis, totuși detinuții intrau în panică. Am lucrat, pe rând, la toate muncile agricole
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
acolo, deoarece șeful discotecii era un verișor și aveam intrarea asigurată, iar programul era până la ora patru dimineața, nu ca la restaurante, unde se închidea la miezul nopții. O conduceam apoi la camping, unde, uneori, era dificil să treci de milițianul de la poartă, care dacă sesiza că ești român, te oprea la poartă și trebuia să-ți iei “La revedere” de față cu el. Se știe că în acel timp, nu prea erau văzuți bine tinerii care intrau în contact cu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
râsul pe amândoi după ce au părăsit camera tânărului. Răducanu nu știa cine a făcut șotia, dar o cam bănuia pe autoare. Același lucru îl bănuiau și mătușa Floarea cu moș Constantin și cum pățitul era hotărât să facă reclamație la milițian, dimineața prima grijă a tușei Floarea a fost să ajungă la vecina Semilia și să-i povestească necazul chiriașului său. Auzind moș Dumitru de năzbâtiile fiicei sale cea mare, a luat biciul și după ea prin toată ograda, s-o
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
povestească necazul chiriașului său. Auzind moș Dumitru de năzbâtiile fiicei sale cea mare, a luat biciul și după ea prin toată ograda, s-o învețe minte să mai șuguiască cu omul primăriei. Îi era frică să nu fie chemat de milițian la post și făcut de râs în toată comuna. Năzdrăvana de fată a stat mai toată ziua ascunsă prin vecini, la Victoria lui Cânciu, poate - poate, uită bătrânul de tărășenia cu putineiul. Familia Cânciu avea casa la șosea pe unde
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am aflat mult mai târziu. Îl forțau atât cei de la primărie, cât mai ales politicienii veniți special de la raionul Negru Vodă, să intre obligatoriu în colectiv. Foca, milițianul din comună, un plutonier major, îl chema mereu la post și cu cererea în față îl forța să semneze intrarea în ceapeu. El refuza ca mai mulți cetățeni din comună și din această cauză stătea acum mai mult plecat, ziua
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
reținut la post pentru sfidarea “autorităților” și trei zile nu l-am mai văzut pe la noi la vie și nici mama pe acasă. În cea de a treia zi l-au scos din beci și cum tușiera era pe biroul milițianului lângă cererea de intrare în „ceape”, Foca milițianul, i-a luat degetul, la lipit cu forța pe tușieră și apoi pe adeziune și așa a devenit tata membru al ceape-ului ca analfabet, el absolvent a cinci clase, cu un scris
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
zile nu l-am mai văzut pe la noi la vie și nici mama pe acasă. În cea de a treia zi l-au scos din beci și cum tușiera era pe biroul milițianului lângă cererea de intrare în „ceape”, Foca milițianul, i-a luat degetul, la lipit cu forța pe tușieră și apoi pe adeziune și așa a devenit tata membru al ceape-ului ca analfabet, el absolvent a cinci clase, cu un scris mai frumos ca al multor angajați ai primăriei
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
Saragosa - 66 de zile”, după Jan Potocki, regia Alexandru Dabija; Blondul, în „Avea două pistoale cu ochi albi și negri”, de Dario Fo, regia Grigore Gonța; Gongul, în „Astă seară se joacă fără piesă”, de Luigi Pirandello, regia Alexa Visarion; Milițianul, în „Ivan cel Groaznic” de Bulgakov, regia Beatrice Bleonț; Prince, în „Uppercut stânga”, de Joel Jouanneau, regia Dragoș Galgoțiu; Smerdeakov, în „Frații Karamazov” după F.M. Dostoievski, regia Sandu Vasilache; Jimmy Doyle, în „Opera de trei parale”, de Bertolt Brecht, regia
IOAN BATINAŞ. BOLTA TEATRULUI, STREAŞINĂ NU PIEDESTAL... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372843_a_374172]
-
într-un ritm, de parcă se mișca orașul. Simțeam cum treptat adorm pasiunile, gândurile lor și Duhul lui Dumnezeu plutește peste toate. Mă gândeam și la bolnavul care-și dă duhul la spital, și la doctorul de la căpătâiul lui, și la milițianul care stă la colțul străzii, și la brutarul care pregătea pâinea pe mâine, și la cel ce stătea în beciurile securității, și la cei ce erau în cercetări, mă transpuneam în situația fiecăruia. Se spune ca în timpul sfintei slujbe, dimineața
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
de partid. Urmau zile grele pentru el și pentru activitatea din fermă. Dacă-l lăsau naibii în pace să-și vadă de animale, n-aveau decât să lingă hârtiile până dădeau în icter negru. În a treia zi, apăru un milițian alături de cei trei activiști. Nu era semn bun. - Aveți probleme, domnule director? Raluca Radu - anul trei, își băga nasul unde nu-i fierbea oala. Dădu să o repeadă, dar lumina îngrijorată din privirea ei verde îl reținu. Dădu din umeri
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
ancheta cu bine. Zâmbea când puse la dispoziția anchetatorilor copia proiectului. - Ne apropiam de finalul investigațiilor, am primit toate documentele de la contabilitate, dădu din cap reticent cel care conducea întregul grup. - Trebuie să luăm în considerare toate probele, se întinse milițianul după pachetul întins de Man. Urma să le lase o zi-două să analizeze și să compare, gândi directorul, după care avea să atace. Trebuia să afle cine formulase sesizarea și care fusese motivul pentru care Galiț nu îl chemase ca să
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
de rezolvat cu ameliorarea rasei și selectarea atentă a materialului seminal. Preda îi era dator, tehnicianul era mai mult plecat pe câmp să supravegheze culturile... chiar nu putea raționa corect din acest punct de vedere. Rămase surprins văzându-l pe milițian așteptându-l la poartă după ce angajații plecaseră iar paznicii își împărțeau sectoarele de supraveghere. I se strânse inima ghem și îi coborî în stomac, cu toate că omul părea destul de pașnic. Opri mașina în dreptul lui și îi făcu semn să urce. Milițianul
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
milițian așteptându-l la poartă după ce angajații plecaseră iar paznicii își împărțeau sectoarele de supraveghere. I se strânse inima ghem și îi coborî în stomac, cu toate că omul părea destul de pașnic. Opri mașina în dreptul lui și îi făcu semn să urce. Milițianul părea că tocmai acest lucru îl aștepta. Se așeză comod în dreapta. - Ancheta aceasta nu-și avea rostul, începu brusc. Urăsc să-mi pierd timpul cu astfel de cazuri. Man nu răspunse. Anticipa importanța informațiilor pe care milițianul avea să i
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
semn să urce. Milițianul părea că tocmai acest lucru îl aștepta. Se așeză comod în dreapta. - Ancheta aceasta nu-și avea rostul, începu brusc. Urăsc să-mi pierd timpul cu astfel de cazuri. Man nu răspunse. Anticipa importanța informațiilor pe care milițianul avea să i le ofere. - Sesizarea a fost făcută de Ilie Preda, contabilul șef. Având o astfel de vechime în fermă și o asemenea legătură cu secretarul de partid, i s-a acordat credit. Nejustificat. Cred că e potrivit să
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
cu cele două copile în brațe, el, care își dorea neapărat un băiat, după cele două fete apărute înainte? Spera să nu-i fi făcut vreun rău lăuzei și așa slăbită după cele două nașteri. Oricum el îl avertizase pe milițian de această posibilitate și că trebuie să anunțe maternitatea de faptul că Fana a născut la domiciliu și a dat viață celor două fetițe sănătoase la naștere, pentru a li se acorda asistența medicală necesară obligatoriu în astfel de situații
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
se petrec în jurul său doctorul G îl deslușește nu după multă vreme: „apendicita de Tecuci“ - în fond, legarea trompelor uterine femeilor fertile - i-a adus doctorului-cârtiță Ion Gheorghiu o putere incredibilă înaintea potentaților zilei. Operând soțiile mai-marilor de la partid, ale milițienilor, ale procurorilor etc. - sprijinit temeinic și competent de asistentele care efectuau proceduri inaccesibile lui din pricina infirmității -, ajutându-le să evite, într-o Românie în care avorturile erau ilegale, sarcini nedorite, șefului chirurgilor din urbe i s-a conferit puterea de
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
-O fată care lucra la tata la Canton știa de mine că vânez căprioare...Au găsit petece de sac mânjite de sânge la poartă la învățător...Și mama a recunoscut sacul...Ea era bolnavă în pat. Când i-au adus milițienii sacul să-l recunoască, a crezut că s-a întâmplat ceva cu tata prin pădure...< Ăsta e sacul vostru?>- au întrebat-o milițienii. < Da, al nostru, îl cunosc pentru că l-am cârpit eu, astea-s petece puse de mine...> Toată
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
poartă la învățător...Și mama a recunoscut sacul...Ea era bolnavă în pat. Când i-au adus milițienii sacul să-l recunoască, a crezut că s-a întâmplat ceva cu tata prin pădure...< Ăsta e sacul vostru?>- au întrebat-o milițienii. < Da, al nostru, îl cunosc pentru că l-am cârpit eu, astea-s petece puse de mine...> Toată povestea s-a descoperit după trei zile, adică după ce a stat viscolul. Celor doi învățători le aducea o femeie lapte la două zile
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
STAT Unii au început revoluția fără teamă c-or să moară, Au continuat-o alții, mulți murind nevinovați Privind fie stradă sau din balcoane: bătrâni, Studenți, elevi, mame cu copiii de mână dar... Beneficiari au fost cei de dinainte: torționarii, Milițienii, securiștii, instructorii, primii-secretari. Au confiscat televiziunea, radioul; au preluat comanda la armată, Dădeau comunicate, apeluri către țară și către instituții, C-au năucit poporul și l-au prostit fără de rușinare; I-au învrăjbit pe oameni, încât s-au omorât călcându
O LOVITURĂ DE STAT de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347480_a_348809]
-
bani pentru cărți și caiete, astfel că a hotărât să plece în lumea largă. După peregrinări prin Fălticeni și prin gara din Dolhasca, avea să ajungă în Ploiești și mai apoi în București ca cerșetor supravegheat. După evenimentul cu bătaia, milițianul Măcelaru l-a chemat pe Suman la postul de miliție. Suman îi era frică să meargă singur, căci se știa că acest milițian cu nume real, avea obiceiul să bată pe vinovați, dar și pe nevinovați. Asta l-a făcut
AUTENTIFICAREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348798_a_350127]
-
avea să ajungă în Ploiești și mai apoi în București ca cerșetor supravegheat. După evenimentul cu bătaia, milițianul Măcelaru l-a chemat pe Suman la postul de miliție. Suman îi era frică să meargă singur, căci se știa că acest milițian cu nume real, avea obiceiul să bată pe vinovați, dar și pe nevinovați. Asta l-a făcut pe Suman să solicite ajutorul brigadierului, arătându-i invitația trimisă de miliție, unde se solicita clar prezența sa cu buletinul de identitate. Nea
AUTENTIFICAREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348798_a_350127]