1,659 matches
-
toate dimprejurul său. Deși cartea este un mix reușit de impresii lăsate de o parte din locurile vizitate și de oamenii lor, după opinia mea, accentul cade, poate chiar voit, asupra unei realități, absolut firesc și profund analizate, aparținătoare «spațiului mioritic» în care autoarea revine periodic și, inevitabil, descoperă și redescoperă clișee de viață și caractere care-i ridică nenumărate semne de întrebare pe care, în sufletul ei le-ar dori inexistente... Și asta se întâmplă după ce se stinge iluzia creată
CUM M-AM ÎNSENINAT CITIND O CARTE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343777_a_345106]
-
Am numărat în ziua de 27 august a.c., în emisiunea reluată la ora dată, peste 30 de știri. Care de care mai oripilantă și prezentată cu un sadism nedisimulat. Niciun cuvânt despre vreo faptă bună sau realizare pe plaiurile noastre mioritice. Cu o zi înainte, România obținuse mai multe medalii, dintre care două de aur la olimpiada de geografie! Nimic. Celălalt post, TVR 1, a rămas la fel de prăfuit și desuet că și în anii anteriori. Cu voci de cavernă. Am văzut
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343739_a_345068]
-
și educative...” este o monografie de excepție privind publicistica actuală ne subvenționată deloc sau insuficient. Ion N. Oprea nu face un dicționar tern al jurnalisticii actuale. Scriitorul preia în carte, cu imagini și text, revistele culturale apărute pe „meleagurile noastre mioritice” incluzând și mostrele de înaltă încărcătură profesională găsite în ele. Este remarcabil acest fapt constatând că jurnalismul cultural românesc s-a de-profesionalizat iar cultura este departe de a sta printre știrile cu prioritate în mass-media. Dacă posturile de televiziune
SCRIITORUL ION N. OPREA ŞI PROIECTUL SĂU SISIFIC de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343940_a_345269]
-
pentru posteritate, un act de curaj nebun în fața unei dictaturi represive care devenea din ce în ce mai greu de suportat și luminița de la capătul tunelului(democrației) era într-o eclipsă totală. Ziua de 15 noiembrie 1987, o zi de duminică în care plebea mioritică era chemată să-și dea votul unicului candidat comunist, o mascaradă regizată, o simplă formalitate și un gest civic lipsit de importantă, jocurile politice fiind deja făcute, câștigătorul cursei electorale (sic!) fiind cunoscut înainte că stampila să legifereze candidatul la
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342802_a_344131]
-
procesiune la o troiță din sat, unde aveam să descopăr fără echivoc că suntem urmașii dacilor, de vreme ce pe o poartă tradițională tronează încă stindardul lor imemorial. Ca să descopăr la întoacere sculptați pe o alta Craii de la Răsărit, ca niște ciobani mioritici, rostind moroșenește, cu mândrie: "Am fo și o si". La cumpăna serii am ascultat colindele copilelor din sat în pragul bisericii și în șatra unei case de peste o sută de ani, pentru ca seara, înainte de plecare spre orașul meu din sud
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]
-
luptă cu fiara întunericului rece, iar Iubirea încearcă să pună capăt urii nefirești. Peste toată această piesă tragică a destinului cristic însă, figuri luminoase și înțelepte de sfinți, monahi, monahii și înalți ierarhi s-au născut dintotdeauna în templul creștinătății mioritice - un veritabil izvor, până la urmă, de identități continuu nevoitoare întru desăvârșirea trării intense a credinței în Dumnezeul-Treime -, tocmai pentru că poporul român e unul creștin în afara dogmei, am putea zice, e unul creștin de la sine, din lăuntricitate, din fibră, din lumina
CHIPUL LUI IISUS RĂSTIGNIT PRINTRE FLĂCĂRI... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342841_a_344170]
-
în caruselul cu călușei al sorții. Fiecare are ceva să -mi spună pentru perseverența cu care, aidoma paznicului în lanul de secară („The Catcher in the Rye”), insist să apăr, cu patimă adolescentină, ca un alt Holden Caulfield pe plaiuri mioritice, tărâmul poeziei, al idealului, adevărului, iubirii, valorilor morale de la care nu concep să abdic înspre compromisuri balcanice de conjunctură. Nu e o fugă de realitate, ci o hrană cultivată ca să întărească spiritul în fața vicisitudinilor din lumea ființării politice în cetate
CONSUELA STOICESCU SCRIE SI TRADUCE VERSURI PE MUZICA DE VIVALDI SI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343193_a_344522]
-
același număr Părintele Dumitru Stăniloae publică eseul „Ortodoxie și națiune”, ca două numere mai încolo Nichifor Crainic să facă apologia „Romei universale” a lui Mussolini și să elogieze în George Coșbuc „poetul rasei noastre”. În anul 1935 Gândirea publică „Spațiul mioritic” al lui Lucian Blaga (cum în anul 1931 a publicat Eonul dogmatic) și începe o polemică prelungită cu Românismul lui Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957), în care Nichifor Crainic, secondat fidel de Părintele Dumitru Stăniloae, opune naturalismului filozofului necesitatea spiritualității și Ortodoxiei
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Mongolia, cercetate de NASA... încercă o intervenție științifică și Patriarhul, dar fu redus la tăcere brutal de Papa: -Uite cu cine m-am adunat! O ceată de nostalgici comuniști! V-au împuiat ăia capul din copilărie până la bătrânețe cu plaiurile mioritice și cu poporul ales ce-am fi! Hai, de la voi, ăștia care-ați viețuit în România, mai treacă-meargă, asta ați văzut și auzit, asta spuneți, dar nu accept inepții de la Babacul! Speram să se mai fi luminat de la mersul prin
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
-n bezna vulgară. Azi, mâine, poimâine... Setea slovei potente mă prăpădește Și mă conduce spre zări necunoscute - Tainice portrete ale muzelor de odinioară, Unde stau nestingherit ca-n brațelele Tatii. Carpații urnitu-s-au din locul lor cel de veci Și plaiurile mioritice se cutremură degrabă; Struna Dunării zburdă-n doine și balade populare - Orchestre diafane care se aud în lume. Pâlcuri de brazi vechi și noi se adună de nicăieri... În templul artelor se ivește duhul cunoașterii - Line unde, cosmice înălțări ale
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
curs de masterat, plus c-a avut prilejul conceperii programei-cadru a cursului de ''Stilistică vocală''. Are zeci de studenți care au obținut premii la concursurile naționale și internaționale de lied, acum soliști de frunte ai instituțiilor de profil de pe plaiurile mioritice. Pe lângă activitatea didactică, a fost și membru ARACIS, dar și maestru de cor la copiii din ''Angelli'' și la corul ''Gavriil Musicescu'' al Filarmonicii ''Moldova'' din Iași, susținând și cursuri de interpretare și tehnică vocală la Conservatorul grecesc din Larisa
UNEORI ÎNGERII IAU CHIP DE OM DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343091_a_344420]
-
egalitate în drepturi (pe care nu știm cum să o obținem!). Plecând în străinătate uităm limba română și ne mândrim cu faptul că tinerii noștri vorbesc numai limba țării de emigrație, iar noi facem pe ,,niznaiu” când revenim pe plaiurile mioritice că nu mai înțelegem limba strămoșilor folosind cuvinte alogene și accente ilare în vorbire. Râd și curcile de noi! Grecul, turcul, ungurul, filipinezul, și alte popoare mai mititele ca faimă și ca număr, vorbesc acasă în limba strămoșilor, desigur învățând
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
a remarcat printr-un repertoriu variat, de pe întreg cuprinsul țării, predominante fiind cântecele și dansurile inspirate din viața păstărilor, din care nu a lipsit capodopera creației populare românești „Miorița” interpretată cu mare măiestrie de Maria Costin Murgoci venită de pe plaiuri mioritice. Membrii ansamblului „Țara Vrancei” au adus în cântecele lor și obiceiuri specifice altor zone ale țării, precum jucatul găinii. Din rândurile ansamblului „Junii Voineștilor”, s-au auzit nelipsitele strigături de la petrecerile satului: „Foaie verde bob de linte Mânioasa înainte” „Foaie
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
haina lui lungă culcat în sicriu Privesc la surâsu-ți rămas încă viu. ,, Reconectarea cu pământul prin moarte, anunță totdeauna repausul absolut, dar nu neutru atâta vreme cât atomii păstrează sentimentul iubirii. Compunându-și mitul sentimental, Eminescu se situează psihologic într-un țărm mioritic plin de seninătăți cosmice.Pământul ca spațiu intim cu natura atașată alături, eroticul pădurii, teiul sfânt, stânca, lacul și ochiul iubitei care-i în adânc de stele, tinde spre incorporarea lui în cosmos. Adâncirea în pământ, în materie, implică condensare
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
mondial”, reprezentând ultimul răcnet - de disperare, probabil - al artei culinare românești, fiind corolarul unei munci de o viață, consacrată științei. S-ar putea scrie multe despre „alimentația rațională” a poporului român din acea perioadă, despre „tradiția milenară a locuitorilor meleagurilor mioritice, de a consuma melci și pui de baltă”, care - într-un limbaj arhaic - sunt cunoscuți sub numele de broaște. De altfel, mă miră faptul că în manualele de istorie ale epocii, nu a fost consemnată vreo legendă, potrivit căreai Dromichaites
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
boierești, a curții cneazo-voievodale, a mânăstirilor și a bisericilor parohiale. Întotdeauna raportul folclorului getodac cu creștinismul ortodox s-a întrepătruns întru comuniune, întru înțelegere, întru împlinire și întru definirea identității naționaliste. Cultura populară este veșmântul regal al întregului nostru spațiu mioritic și totodată Actul de naștere al spiritualității creștine românești, dar și Cupola unității și diversității ortodoxe-ca Autoritate a culturii și civilizației milenare prin care trece axa Miracolului românesc. Bucuria Cerului și-a Pământului-Crăciunul, Puritatea sărbătorilor poftește alături de cei de azi
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > ”JUST FOR YOU, JAPAN” �' O PUNTE CULTURALĂ ÎNTRE ȚARA SOARELUI RĂSARE ȘI CARPAȚII MIORITICI Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Antologia bilingvă englezo-română ”Just for you, Japan” (Doar pentru tine, Japonia), coordonator scriitoarea si publicista Floarea Cărbune din Constanța, constituie o adevărată punte de legătură
”JUST FOR YOU, JAPAN” �' O PUNTE CULTURALĂ ÎNTRE ȚARA SOARELUI RĂSARE ȘI CARPAȚII MIORITICI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379420_a_380749]
-
copiii români cât și de artiști consacrați. Articolele, bilingve, sunt însoțite de fotografiile color ale autorilor prezenți în paginile acestei antologii, imagini din Japonia și România, imagini cu obiceiuri și tradiții românești de pe întreg cuprinsul țării, peisaje mirifice ale plaiurilor mioritice, imagini ale unor personaje de legendă, dar și grafică și lucrări ale unor artiști plastici. Prezenta antologie este o lucrare complexă coordonată de doamna Floarea Cărbune la care au participat scriitori români din țară și diaspora. Una dintre contribuțiile esențiale
”JUST FOR YOU, JAPAN” �' O PUNTE CULTURALĂ ÎNTRE ȚARA SOARELUI RĂSARE ȘI CARPAȚII MIORITICI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379420_a_380749]
-
literar THE INTERNATIONAL CONTEST ”Art & Life” JAPAN, cât și prin prezenta antologie, ” Just for you, Japan”! ION NĂLBITORU - membru al L.S.R. și al U.S.E.M Referință Bibliografică: ”Just for you, Japan” �' o punte culturală între Țara Soarelui Răsare și Carpații mioritici / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2312, Anul VII, 30 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
”JUST FOR YOU, JAPAN” �' O PUNTE CULTURALĂ ÎNTRE ȚARA SOARELUI RĂSARE ȘI CARPAȚII MIORITICI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379420_a_380749]
-
pricepe! O vom lua din nou de la-nceput. Spiritul său în veci de veci n-a piere, E Eminescu sprijinul ceresc, E universul său de poezie, Trăind în orice suflet românesc. Oriunde-am fi, oriunde ne vom duce, Pe plaiuri mioritice, târzii, El, Demiurgul poeziei noastre, Ne însoțește-n fiecare zi. Să îl iubiți, să-l recitiți, prieteni, Noi, fără el, am deveni un mit.. El e izvorul lacrimilor noastre, Al începutului... Fără sfârșit... ( vol. " CATARGE PESTE TIMP ", ed. NICO, dec
EMINESCULUI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379439_a_380768]
-
doresc să te-aud:/ Urechea o pun la pământ/ să-ți cheme pasul/ sub clopotul îndepărtării surd.” (Freamăt) Un alt capitol important în econimia cărții îl constituie familia sacră, părinții și copii. Meditând la extincția inevitabilă, poeta găsește acea seninătate mioritică pe care o transmite și fiicei sale: „Să nu mă plângi, fetița mea/ Când voi pleca în depărtări/ Chemată într-o stea/ Din necuprinse zări// Să nu mă plângi, fetița mea,/ Că las în urmă manuscrise/ Și cu speranțe și
EDITURA ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379527_a_380856]
-
picioare.” (Primăvara poetului) Cu toate aceastea, poeta este convinsă că poezia va rămâne și constituie singura mângâiere a sufletului în lumea efemeră. Stilul autoarei este limpede, melodios, uneori pigmentat cu tonuri eminescene ori folclorice. Viziunea asupra lumii este tradiționalistă, senină, mioritică. Îndemnând cititoii să acorde atenție volumului, începând lectura cu vastul poem "Seară de iarnă" care sintetizează sufletul romantic al Elisabetei Preda. Lecrută plăcută. Lucian Gruia critic literar, scriitor, membru Uniunea Scriitorilor din România Referință Bibliografică: ILUZII DE ELISABETA PREDA - EDITURA
EDITURA ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379527_a_380856]
-
bine, la Ion Nălbitoru, revigorarea elementului mitologic are o substanță motivaționala aparte: recuperarea valorii mitologiei naționale, a regândirii simbolurilor și a restabilirii sensului mitului în contemporaneitate.... V. ”JUST FOR YOU, JAPAN” �' O PUNTE CULTURALĂ ÎNTRE ȚARĂ SOARELUI RĂSARE ȘI CARPAȚII MIORITICI, de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017. Antologia bilingva englezo-română ”Just for you, Japan” (Doar pentru tine, Japonia), coordonator scriitoarea și publicista Floarea Cărbune din Constantă, constituie o adevarată punte de legătură culturală între națiuni
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
au izbutit să-i lase cu gurile căscate deopotrivă pe liderii PSD pentru scorul nevisat (niciodată în cei 26 de ani de făcătură postdecembristă ei nu reușiseră să refacă mariajul secerei cu ciocanul în întregul București!) și pe străini pentru mioritica performanță de-a pune autoritatea publică locală în labele unor megarăufăcători, unul dintre aceștia (Cătălin Cherecheș) pușcăriaș sadea, alții (și nu puțini) aflați foarte aproape de mititica (bunăoară, „faimoșii” primari realeși ai Craiovei, Brașovului și Devei, ori Horia Scubli, proaspătul ales
CÂND VOTUL LA TÂLHARI E DAT, DIN LAC ÎN PUŢ AI AVANSAT ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381032_a_382361]
-
poeme - rugi - șoapte line înspre cosmos unde se află hieroglifele eternitații care îl așteapta, în șirul străbunilor deveniți praf stelar. Magia poeziei calmează angoase, cheamă clapele melancoliei, pentru ca treptele să fie cât mai line, când va veni clipa, în fond "mioritică" de contopire cu cerul. Acest exercițiu cere o concentrare, o meditație si o disciplină de creație apreciabile. (*Nache Mamier Angela, scriitor, Franța) *când simplitatea expresiei, naturalețea transmiterii fac sinusoide existențiale, este poezie. mulțumesc, Teodor Dume! (*Cristina Ștefan, Lira21) * Poezia dumiană
TEODOR DUME, (CARTE) VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT de TEODOR DUME în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381177_a_382506]