8,023 matches
-
neștire o fesă, aproape goală, mutându-se ușor spre vagin. Fotogramele s-adună într-un montaj, camerele îi intră-n creier - adânc, undeva, o picătură de spermă sfârâie pe un asfalt fierbinte; ea îngenunchează, o miroase și-apoi o linge. Miroase cu mult diferit de rahatul cald, sau poate nu miroase deloc. E o liniște neașteptată, biologică, nici apa străbătând țevile nu se aude. Zeci de triunghiuri luminoase înaintează printre mișcările Aksinyei, țâșnind parcă dintr-un spectru. Boris își deschide șlițul
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
Fotogramele s-adună într-un montaj, camerele îi intră-n creier - adânc, undeva, o picătură de spermă sfârâie pe un asfalt fierbinte; ea îngenunchează, o miroase și-apoi o linge. Miroase cu mult diferit de rahatul cald, sau poate nu miroase deloc. E o liniște neașteptată, biologică, nici apa străbătând țevile nu se aude. Zeci de triunghiuri luminoase înaintează printre mișcările Aksinyei, țâșnind parcă dintr-un spectru. Boris își deschide șlițul - fesele i se contractă, ridicându-i pelvisul. De o parte
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
-și membrele. Încep să curăț cu unghiile un pește de solzii mărunți. Îi găuresc burta și firicele de sânge se întind sub unghii. Peștele dă din coadă și în jurul filamentului roiesc muște albăstrui și strălucitoare. Gângania cade pe burta moale, miroase sângele, clătinându-se pe coaja de pâine, și rămâne neclintită în fața celor mai cumplite animale. TCK Și, până să-mi pierd liniștea, înțeleg cum poate să stea scrâșnetul nervos al roților la numai câțiva centimetri de pietonul aruncat, abandonat. Sau
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
câmpul de catifea cu fluturii și cu albinele. Am lăsat-o să-și continue jocul și cuprinsă de vârtejul amețitor am plecat spre înțeleapta Toamnă. Plină de rodul greu își apleca fruntea gânditoare spre pământul plin de culoare. Peste tot miroase a fructe coapte și a pâine caldă. Dar popasul meu nu a fost prea lung. M-am trezit într-o lume minunată. Totul este fermecător. Boabe de mărgăritar îmi mângâie obrajii rumeni. Un val de borangic îmi acoperă fața și
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
vătămată de iubire. zile de februarie zile de februarie, rindeluite egal de ninsoare și viscol, unde vă depozitați rășinile transparente? lumina vă crește tot cu un lujer, la capăt va suna suav, a prezicere, ca un ghiocel. zile de februarie, mirosind a impudoarea cu care pământul își spală tristețile, rănile, nervii exibați în sinceritatea copacilor, în pielea lui zgâriată, murdară, de animal liber, neocrotit, expus fără milă. zile de februarie, în voi e melopeea seminței gata de încolțire. întunericul când coborâți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
câteva cuvinte din mediul rural bănățean: avliecurte la casă sau la biserică; sobă- cameră; arvuna-avans; chicita- îmbrăcată de sărbătoare; bina- scenă; bumb-nasture; duiumbelșug; aramiz- mătase ; barabule-cartofi; paradaiseroșii; apipia- a pipăi; apoteca-farmacie; coleașămămăligă; spais- camară; arbeica-cratiță; apă acrăapă minerală; amușina- a mirosi; amunca- greu, dificil; ai- usturoi; papricaș- ardei; CONTRIBUȚIA UNOR OAMENI DE CULTURĂ DIN CARAȘ SEVERIN LA DEZVOLTAREA CULTURII ROMÎNEȘTI, LA SFÎRȘITUL SECOLULUI AL XIXlea-ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-lea Constatând dimensiunile de masă ale mișcării culturale bănățene, nu trebuie să omitem
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
drepturile de rimă varianta titrat, fiindcă "un titlu academic nu mai însemnează azi mare lucru". Tinerețea, comentează malițios același, "e mai de grabă un indiciu de permanentă jenă financiară (și femeile au cam început, încă de pe vremea lui Eminescu, să miroase acest trist adevăr)". "Copilul civilizației extreme" nu lipsește nici el din foileton, cu tot conflictul lui, firește, inegal și terminat, cel mai adesea, în paguba lor, cu pietonii. Și alte conflicte urmează, de pildă acela, neostoit, cu toate suferințele de
Andrisant ubicuu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9436_a_10761]
-
punându-ne la treabă. Ascult cu multă atenție, una câte una cele douăsprezece enunțuri simple și nete, frazele unui tratat de filozofie empirică, Bacon, John Locke... Când și ultima bătaie se pierde în cerul radios, culmea, senin!, în aerul umed mirosind a larg de ocean și îndrăzneală, parfumul acestei națiuni,... mă gândesc și la orgoliu și la umor, la umorul până la insolență, ce-i face, de pildă, pe vânzătorii de ziare ai Londrei să strige în gura mare pe străzile învăluite
Orologiul Londrei (1968) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9474_a_10799]
-
El continuă la Primărie unde, funcționarii, dragii de ei, nu știu nimic, nu pot să spună nimic, să-mi dea cuvenite lămuriri, programul audiențelor la primar este cvasiaccesibil. Cu alte cuvinte, nici usturoi n-au mîncat, nici gura nu le miroase. Deja vlăguită și disperată, plec la Casa de Asigurări de sănătate ca să iau un aviz pentru obținerea, cu reducere, a unui medicament protezic pentru o prietenă de peste optzeci de ani. Tot pe lîngă Cișmigiu, unde este sediul acestei instituții, se
Zodia disprețului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9510_a_10835]
-
alcătuitoare de pajiști imagistice, servită de mecanica generatoare de ludic, într-un inspirat menaj între folclor și dada. Suprarealism incantatoriu: "Chiar pe coapsele Mariei/ Paște calul primăriei/ Priponit de geana mea,/ Căci doar eu îl văd, vidros/ Văd de parcă îi miros/ Cu trei nări de la cățea" (Vedenii). Orchestrarea e abilă, deși câteodată la suprafață, fiecare poem își are propria scenografie, iarăși câteodată doar schițată. întregul ciclu este, de altfel, energic teatral. Pe vasta scenă turnantă aceeași rămâne vocea: "Toată noaptea aruncasem
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
silă și oblomovista lehamite până la fatalismul mioritic); trăsătura specific-negativă a italianului e vorbăria (fără vorbărie totul ar deveni fad în Peninsulă); a spaniolului e grandomania (mai mult sau mai puțin antipatică); a francezului însă e cea mai urâtă: meschinăria.Totul miroase a meschinărie la ei, de la ură până la caritate, de la felul de a merge până la modulațiile vocii" (pp. 115-116). Spirit incomod, uneori irascibil peste măsură, mereu în răspăr cu locurile comune ale vremii noastre, Cristian Bădiliță nu se înclină în fața "senatorilor
Je est un autre? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9601_a_10926]
-
O ambiție la care am privit inițial cu scepticism, dar care s-a dovedit o experiență ne-cesară, posibilă și în unele privințe performantă.Pe sce-na de dimensiunile unei sufragerii modeste și în sala cu cca 5o de locuri, unde iarna miroase a lemne de foc, iar vara se aude ciripitul păsărelelor, vă asigur că Ne-nea Iancu nu se simte deloc rău.Prezentate la pa-chet criticilor cu ocazia Zilelor Teatrului Ariel aceste spectacole ne-au arătat un mod onest de a
Un experiment viu by Doina Papp () [Corola-journal/Journalistic/9616_a_10941]
-
lor căscate; saliva se prinsese de firele roșcate, unele rămâneau acolo, încrustate în saliva care forma un fel de brâu albicios în jurul buzelor... Veterinarul se ținea de nas când vorbea; ori ducea chiar batista lui roșie la nas, - probabil că miroseau, nespălați... - Cum ziceți voi... - le vorbi cu batista roșie la gură, acesta trimițând cuvintele filtrate de pânza tăiată probabil dintr-un steag vechi, tricolor... Se vedea o dungă galbenă, rămasă acolo din drapel... - înseamnă că ăla s-a ars, zise
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7735_a_9060]
-
aleasă./ Bătrânilor, dacă poate,/ Cât mai multă sănătate,/ Lumea să îi prețuiască/ Iar copiii să-i iubească". (Suzy Ghiza, Dej) * Autorul Florilegiului lui Mai și-al Paltonului șaptezecist, al Reculului talazurilor, Ars poeticei și neobrăzărilor din A pune în sus (?!), mirosind suspect, întâmplător a uitat ori a evitat să și le semneze. Semn că nu-și mai lasă la vedere identitatea. Are, anonimatul, deliciile lui de joasă speță, modul lor de a se distra, hăhăind și imaginându-și stupoarea în care
Post Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7745_a_9070]
-
Mihaelei Mâlea Stroe. Ceremonialul unei aniversări ratate face cu ochiul spre melancolia fără leac din șansonetele lui Charles Aznavour: "Un tort, cu lumânări ce ard de-aseară./ Sunt ferecate vorbele în ceară/ și se topesc încet, se sting pe rând.../ Miroase încăperea blând/ A fum și... așteptare/ Că invitații au uitat să vină./ Paharele sunt goale,/ Sticlă plină.../ Discret, pe tortul ne-nceput/ Adoarme-acum și ultima lumină.// E semn că sărbătoarea... a trecut." (p. 31) Bonne Anniversaire! este formulă delicat-cinică la
Jurnal liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8186_a_9511]
-
care lirismul nu are ce căuta. Principal atentator la ordinea familială, poemul devine inamicul public numărul unu, spărgătorul de case ce trebuie arestat. Realismul vieții cotidiene calcă în picioare sufletul unei soții aflate sub fascinația universului diafan al poeziei: "Poemul mirosind a ceapă arsă./ Tăcere. Așteptare. Nesomn./ Poemul arestat în numele sacoșei,/ Confundat, ironizat - / ŤStratosferă, femeie, lasă... bazaconiile poeziei.../ Ce avem azi la masă?ť/ Praf depus pe raftul bibliotecii conjugale./ În ciuda păianjenilor,/ poemul acela nevinovat/ Mai respiră." (p. 61) Despre experimentul
Jurnal liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8186_a_9511]
-
în acest mod: se introduce membrul/ tău erectil, melodios, într-un ecou de vioară.// La rândul tău, și tu gemi,/ străpunsă de un grif de ghitară." (În lumea de diamant aș fugi cu tine, poem încheiat cu următoarele versuri, penibile: "Mirosim fiecare cosinus al celuilalt./ Diamantul e înalt, înalt și foarte invoalt")... E inadecvat să spui despre un autor mediocru că eșuează, fiindcă eșecul presupune un anumit nivel, o ștachetă sub care scriitorii autentici mai cad. Ratarea lui Mihail Gălățanu în
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
scriu în văzduh/ și iată-le cum cad/ în băltoace festive/ stropind trecătorii și-așa murdari/ neînțelegători/ tot mai deși/ tot mai mulți/ unul într-altul în marș (spre moarte)// parfumurile frumoasei tinereți/ ale frumoaselor adolescențe/ cu sexe înmugurite abia/ miros urît acum/ vă asigur/ deschideți-vă nările/ ochii, gura, sexul/ și veți înțelege" (băltoace festive). Identitatea somatică și cea sufletească a omului se contopesc într-o metamorfoză onirică: "cum se topește carnea în suflet/ și oasele și pielea și materia
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
stăpânește partidul - de fapt nu al său decât într-o infimă părticică, nouăzeci și nouă la sută aparținând dlui Corneliu Vadim Tudor, distinsul istoric, om de știință, doctor și doctorant în țară și străinătate. Mi se ițeau perechi de analiști mirosind pe ambele părți bilețelul care a modificat raportul de forțe politice în republică. Cel gras și cel slab, mărunțelul și lunganul, imberbul și babalâcul. Isteți, volubili, neobosiți, inspirați, bărbați și femei, întoarcerea lor mă reinstala în ego-ul frustrat, îmi reda
In imago veritas by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9672_a_10997]
-
face Chirița socoteala, să-și înzestreze fetele cu ei: "Un spatar ș-un agă! Încet și răpide fetelor:) }îneți-vă mai drept și zîmbiți nurliu." Ceilalți doi, între ei: Ce zîci de fete, măi? PUNGESCU: Au zestre oare? BONDICI: Așa-mi miroasă..." Chirița, neînstare, se vede, să dibuiască nici înșelătoriile cu ochi și cu sprîncene, este răpusă de ironiile Luluței și ale mamei, văduva Afin, care-i pomenește, ei, venită să-și căpătuiască fetele, nici mai mult, nici mai puțin decît de
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
sîngeroasă, în stil rusesc, a diferendelor ideologice, de program de guvernare, face o înmormîntare Revoluției la groapa de gunoi Glina, precum Candiano Republicii de la Ploiești, în timp ce Nelu Ploieșteanu îi zice de inimă albastră: "Haida, haida de trei ori/ Să-i miroasă gura- flori". Filmul se încheie cu o cruce pe o culme, un fel de crucea mamii lor... Doamne Iartă-mă! În tot acest timp, filmul este cam așa: baronii, greii de partide și oneroși oameni de afaceri se întîlnesc la
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
nici un zgomot. Urma să plec la vulpi... da, la vulpi, chiar mă gândeam că semăna cu ele la culoare, tot castanii... și ochii, așa puțin pieziși,... Ei bine în alea trei zile se dădea pe lângă mine, de unde aș fi venit, mirosind altfel, de la treburi, de pe la cursuri... Știa precis ce am de gând să plec, - și, culmea, fără ea! Și mă lătra întruna. îmi dădea de înțeles că e la curent. - Și n-ai luat-o niciodată... - Nu numai la păsări o
Fofo a III-a by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9749_a_11074]
-
poezie a Constanței Buzea: "era o lumină/ dar nu o mâhnită lumină/ era întreg în setea lui mare/ sufletul meu/ în aer albine și cărți/ garanții tulburătoare/ miniaturi în ființă/ și vara - verb migrator -/ agresivă și plină de ghimpi viorii/ mirosind a venin/ și țigle înclinau spre grădini/ unde umbra mișca pe pământ/ sub frunzele pure/ sub ochii zadarnici/ textul ei straniu ca liniștea/ cea din nimic izvorând" (era o lumină). Versurile vibrează de contraste, mai bine zis de complementaritățile care
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
abur/ arome de clei de cireș și de var în/ septembrie când calm/ pomul cuprins de moarte se lasă tăiat/ împânzit de furnici și plânge/ înduioșarea lui umbrind un copil/ care vine revine să rupă cu gura decorul/ zeul sevei miroase la fel" (zeul sevei). Adică un soi de realism psihologic. Un mesaj al sfielii cu care poeta se apropie de cele ce ființează ca și de sine, o experiență a solitudinii mereu amestecate în demersurile deschiderii, ale dăruirii, dînd impresia
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
necioplitului de bine, că parcă "chiar așa" nu face. Capitolul X e pentru diferite alte împrejurări. Îndrumările sînt date pe "intrări", ca în dicționare. Citez, la întîmplare, cîteva fraze-titlu: "a te scărpina în public", "a nu respecta timpul altora", "a mirosi o floare", "a ceti o scrisoare", "a muta pălăria ori paltonul cuiva", "a muia degetul în gură", "a bate la ușă". Vizitele, oferirea cărții de vizită și ținuta la felurite evenimente completează acest ghid al lumii mici, dar cu atît
Onoarea unor oameni cuminți (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9761_a_11086]