2,085 matches
-
vom realiza și un album audio-video. Este vorba de păstrarea tradițiilor și a specificului național", a mai spus Neculai Nastase. TRADIȚIA FANFAREI DIN COZMEȘTI De-a lungul anilor, pădurile din împrejurimile Cozmeștiului au reprezentat un loc ideal de vânătoare a mistreților, pe care l-a apreciat și fostul președinte Nicolae Ceaușescu. Acesta participa pe plaiurile comunei la asemenea acțiuni și, adesea, vroia să asculte "Sârba de la Cozmești", "Bătuta de la Cozmești", "Hora de la Cozmești". în plus, în repetate rânduri, membrii Fanfarei din
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
pedagog. Cunoscând toate instrumentele de suflat, el crește noi generații de instrumentiști din comună. Trei ani, cât a mers la vânătoare în Cozmești, Ceaușescu dorea să asculte fanfara. Pădurile din împrejurimile satului Cozmești erau un loc ideal de vânătoare de mistreți, pe care-l aprecia Ceaușescu. După vânătoare, el vroia să asculte, și o făcea cu multă plăcere, fanfara. Ce să vă cântăm?", îl întreba dirijorul. "Cântați cântece de-ale voastre", le răspundea Ceaușescu și, bineînțeles că, fanfara cânta "Sârba de la
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
în publicul ascultător. Am fost chemați la o petrecere vânătorească, pentru a doua seară de program. Am cântat noi vreo două-trei piese, cele mai tari din repertoriu și...nimic. Vânătorii erau plictisiți, obosiți și ne-au privit ca pe niște mistreți împușcați. A fost cel mai scurt și cel mai amărât spectacol din viața mea. 9. De la cine ați moștenit dragostea pentru cântecul de fanfară? Tatăl meu cânta la clarinet, de asemeni unchiul, moș Ion Bradu. La noi în casă se
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
apar: iarba moale, păiușul de pădure, firuța de pădure, vinarița. Fauna pădurilor de foioase este diversă, fiind distribuită în toate cele trei straturi, cât și în mediul subteran. Cuprinde: mamifere: cerbul (Cervus elephus), căprioara (Capreolus capreolus), lupul, vulpea, ursul brun, mistrețul (Sus scrofa), jderul (Martes martes), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris); păsări: mierla, privighetoarea, sturzul mare, grangurul, ciocănitoarea verde, pupăza, ciuhurezul de pădure; reptile, amfibieni etc. Solurile caracteristice pădurilor cu frunze căzătoare sunt cele din clasa cambisolurilor (soluri cenușii
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Balta uscata - peste podetul de lemn niciun trecator Uneori, printr-un joc de cuvinte și prin exploatarea unei situații se face doar o remarcă ironică. Pe mal o broască În ciocul unei berze - și niciun sunet De sfîntul Ignat - niciun mistreț nu are colții de argint Niciun trecător nu-și deschide umbrela - prima ninsoare culminînd cu deșertăciunea deșertăciunii, poetul fără epitaf: Pe vechi mormântul poetului niciun vers - pustiu de iarnă Tehnică, alegorie și metaforă Tehnica scrierii haiku-ului poate fi observată
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
147. Alteori, viziunea crepusculară împrumută nuanțele unui lirism pictural, plasticizând în mod simbolic ideea abrutizării: "O sută de instincte vechi care trezesc imaginea flămândă a bestiilor carnivore cresc deodată în sufletul mulțimii, și umbra ei în fugă, ia forme de mistreți furioși, de zimbri cu nările umflate, de hiene pleșuve"148. În sfârșit, imaginea torturii infernale este "derulată" cu o nedisimulată apetență pentru detaliile șocante. Povestind, "chipurile"149, pentru un cititor avid de senzațional, condamnarea la moarte a unui deținut de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de cioplire rezultate în urma debitării cornului, iar la extremitatea proximală prezintă o perforație axială. Cea mai probabilă utilitate a acestui tip de unealtă o constituia cea de plantator/scormonitor (MARINESCU-BÎLCU, BELDIMAN 1997). Tip 6 Vârfurile pe fragmente de canini de mistreț (36/5-6) constituie cel de al șaselea tip, reprezentat prin două astfel de piese. Acestea sunt caracterizate printr-o parte utilă ascuțită, cu secțiune triunghiulară rezultată în urma prelucrării prin șlefuire, păstrând în rest morfologia anatomică, modificată doar de acțiunea de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de resturi provenite de la mamiferele sălbatice este relativ mare, acestea reprezentând 40,78% din totalul resturilor identificate specific, ceea ce ne face să credem că vânătoarea, alături de creșterea animalelor, constituia o ocupație de bază a locuitorilor acestei așezări. În cadrul mamiferelor sălbatice, mistrețul este cel care deține un procent majoritar, cu 21,07% din totalul resturilor identificate, acestea provenind de la 12 indivizi. Pentru cerb s-a estimat un număr de 3 indivizi, pe baza a 158 fragmente osoase identificate pentru această specie, situația
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
totalul resturilor de Bos taurus, 61% aparțin scheletului apendicular; pentru Sus domesticus proporția celor două categorii de resturi este mai apropiată, numai 56% aparținând scheletului apendicular; la ovicaprine proporția este, de asemenea, mai mare pentru scheletul apendicular (65%), iar la mistreț aceste resturi au o pondere de 69%. În cazul cerbului, datorită numărului ridicat de fragmente de corn identificate, resturile scheletului axial ar fi mai numeroase față de cele din scheletul apendicular; trebuie să ținem însă cont de faptul că este vorba
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cosmică se concentrează undeva și se dezlănțuie, ca în război. Unele dintre manifestările forței sunt năvalnice și orb nimicitoare, ca vijeliile, incendiile, puhoaiele, 51 furtunile mării. În unele fiare, ea este forță lacomă de pradă: în lei, în lupi, în mistreți, în marile păsări rapace. Iar pe oameni îi împinge, cu însuși prețul vieții ca putere de viață, să ia înapoi ce este al lor sau să prade ce este al altora. Într-adevăr, până la un punct, războiul este o înfruntare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
țipând amarnic, în vârful unei stânci. Iar când luptă cu Hector, vedem întâi cum se înfruntă sălbatic, tot undeva sus, în piscul unui munte, doi lei flămânzi bătându-se pentru un leș de căprioară, și apoi un leu și un mistreț care se bat pentru apa unui izvor, iar mistrețul (Patrocles) e răpus și moare, răsuflând din greu. Însă, cât mai trăia, Patrocles era atât de îndurerat de soarta aheilor, încât lacrimile lui curgeau așa cum curg, întunecate, apele unui izvor pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
cu Hector, vedem întâi cum se înfruntă sălbatic, tot undeva sus, în piscul unui munte, doi lei flămânzi bătându-se pentru un leș de căprioară, și apoi un leu și un mistreț care se bat pentru apa unui izvor, iar mistrețul (Patrocles) e răpus și moare, răsuflând din greu. Însă, cât mai trăia, Patrocles era atât de îndurerat de soarta aheilor, încât lacrimile lui curgeau așa cum curg, întunecate, apele unui izvor pe piatra neagră a unei stânci înalte și abrupte. Poate
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
forța cosmică se concentrează undeva și se dezlănțuie, ca în război. Unele dintre manifestările forței sunt năvalnice și orb nimicitoare, ca vijeliile, incendiile, puhoaiele, furtunile mării. În unele fiare, ea este forță lacomă de pradă: în lei, în lupi, în mistreți, în marile păsări rapace. Iar pe oameni îi împinge, cu însuși prețul vieții ca putere de viață, să ia înapoi ce este al lor sau să prade ce este al altora. Într-adevăr, până la un punct, războiul este o înfruntare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
țipând amarnic, în vârful unei stânci. Iar când luptă cu Hector, vedem întâi cum se înfruntă sălbatic, tot undeva sus, în piscul unui munte, doi lei flămânzi bătându-se pentru un leș de căprioară, și apoi un leu și un mistreț care se bat pentru apa unui izvor, iar mistrețul (Patrocles) e răpus și moare, răsuflând din greu. Însă, cât mai trăia, Patrocles era atât de îndurerat de soarta aheilor, încât lacrimile lui curgeau așa cum curg, întunecate, apele unui izvor pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
cu Hector, vedem întâi cum se înfruntă sălbatic, tot undeva sus, în piscul unui munte, doi lei flămânzi bătându-se pentru un leș de căprioară, și apoi un leu și un mistreț care se bat pentru apa unui izvor, iar mistrețul (Patrocles) e răpus și moare, răsuflând din greu. Însă, cât mai trăia, Patrocles era atât de îndurerat de soarta aheilor, încât lacrimile lui curgeau așa cum curg, întunecate, apele unui izvor pe piatra neagră a unei stânci înalte și abrupte. Poate
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Asterix și gândul lui Obelix despre cotlet sunt identice, căci dețin exact aceeași formă. Or, cine a citit măcar una dintre aventurile celor doi gali știe că Asterix și Obelix nu au cum să dețină aceeași formă a cotletului de mistreț. Totuși, pentru cei care nu sunt familiarizați cu lumea celor doi gali, să vedem ce anume spune Toma, care infirmă această lectură: (ÎI.6.3.) [...] și hoc est homo et illud homo, quod eadem sit humanitas numero utriusque, sicut în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acest motiv, [proprietatea] de a fi inteligibile în act. Ceea ce spune Toma aici este că formele, speciile inteligibile în acest caz, diferă în cunoscători diferiți, chiar dacă sunt despre același lucru. Referitor la exemplul nostru, gândul lui Asterix despre cotletul de mistreț va fi diferit de gândul lui Obelix despre același cotlet de mistreț, deci este imposibil ca numeric aceeași specie inteligibila a aceluiași cotlet să fie în mințile ambilor cunoscători. După cum se poate observa, în lectură Susanei Brower-Toland și a lui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aici este că formele, speciile inteligibile în acest caz, diferă în cunoscători diferiți, chiar dacă sunt despre același lucru. Referitor la exemplul nostru, gândul lui Asterix despre cotletul de mistreț va fi diferit de gândul lui Obelix despre același cotlet de mistreț, deci este imposibil ca numeric aceeași specie inteligibila a aceluiași cotlet să fie în mințile ambilor cunoscători. După cum se poate observa, în lectură Susanei Brower-Toland și a lui Jeffrey E. Brower, Tim Crane pare a ignora textele tomiste. Pasajele citate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aer liber. Acest tip de gătire în cuptorul oferit de natură, adică în pământ, este răspândit pe mai toată planeta: meșui-ul arăbesc (berbec făcut într-un cuptor improvizat din argilă, în aer liber) este un exemplu. În Sardinia, porcul sau mistrețul este pregătit tot într-o groapă și este acoperit cu jar făcut din lemn de mirt, care aromatizează carnea. Am pomenit mai sus vechimea neolitică a rețetei; în realitate, ea descinde direct din paleoliticul superior, acest tip de gătire fiind
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în Occident (tot bizantinii vor readuce în Italia tradiția culinară antică, creând astfel premisele Renașterii gastronomice italiene, aflate și la originea bucătăriei franceze clasice), iar nobilimea francă ori cea ungară se înfrupta cam din aceleași feluri de mâncare: vânatul mare (mistreț, cerb) era la mare preț, păsări precum fazanul, lebăda, păunul fiind și ele la modă; gătirea se făcea la proțap, dar deseori carnea era mai 102 întâi fiartă (gătirea prin mai multe tehnici, succesive, era o trăsătură caracteristică a acestei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
totdeauna feluri gătite italienește și ținea în acest scop servitori italieni și francezi foarte iscusiți.“ Șapte decenii mai târziu, Paul de Alep (aflat în Muntenia între anii 1653 și 1656), pomenește ospețele domnești la care se servea mai ales vânat: mistreți, iepuri, cocori. Prezența din belșug a cărnii sălbatice la asemenea mese, mai ales până în vremea lui Brâncoveanu („Manuscrisul brâncovenesc“, care nu poate ocoli o influență orientală, nu cuprinde decât câteva rețete pentru iepure, iar păsările sălbatice sunt menționate doar la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
chiar înfricoșător. Îți trebuia tărie să-l vezi, cum ochiul acela adânc și cenușiu, care nu se mai închide, te țintuiește cu privirea... și gura i se lățește mult, înspăimântător de mult... cum scapără și troznește ca ghinda în fălcile mistreților flămânzi. Și zăpada în jurul lui arde... parcă ar scoate limbi de flăcări și fum!.. Primăvara și vara era mai liniștit. Și așa, cumplitul supliciu a ținut zile, luni și ani... până ce bietul om a sfârșit înghețat și sfâșiat de fiare
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mângâie pe păr, șoptindu-i... - Să trăiești și să fii sănătoasă... acu‟ lasă, Axinia. Lăcrimile îi curgeau șiroaie pe obraz. Cine ar fi recunoscut în omul codrilor, puternic, cu nervii tari, stăpâniți, care cu o lovitură de cuțit spinteca un mistreț, fără ca un nerv din făptura lui să tresară, ori, fără să clipească, ucidea un cerb... Cine ar fi crezut că în inima lui ascunde o floare atât de fragilă... atât de gingașă...! Clopotele de la Schitul din deal se auziră, ca
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Di az‟ dimineață, din zori, am tot împarțât „bucurii“ de‟aestea în toată comuna, da‟ mai am distuli, ioti aici! și-i arătă tașca plină. Dar Anton nu-l mai asculta... El se gândea, că întâlnirea cu lupul rapace, ori mistrețul feroce, o cunoștea... știa la ce să se aștepte, și, era prea sigur pe mâna și pe ochiul lui; dar, întâlnirea cu turcu era altă treabă... - Apăi, măi Antoane, eu m-oi duci, că mai am mult di umblat!... Sănătati
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
întunecos. Un urlet de lup se auzi în apropiere. Poate că era un lup de-al lui, ori, de-al tatălui său, pentru că în viața lor de pădurari, prinseseră din pădure și crescuseră multe jivine; căpriori, vulpi, bursuci, pui de mistreți, pui de lupi și chiar o bufniță... și, pe care după ce-i vindeca de răni, și după ce îi învăța gustul domestic, le dădea drumul în pădure... îi lăsa liberi. Îl mai vizitau, când și când; vietățile se mai întorceau și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]