21,271 matches
-
special al raportului în care intră cu mitul". Adică, fabulosul ar coincide cu o primă etapă a raportului mit-literatură, atunci cînd există o preeminenta a supranaturalului, în Iliada, de exemplu; fantasticul ar corespunde unei a două etape, în care adevărul mitului este un adevăr "obosit", ca în nuvelă lui Caragiale, "La hanul lui Mînjoală"; straniul marchează etapă a treia în care semnificația mitică e negata de cauzalitatea logică. De la "sistem" la "proces", conceptele lui Todorov devin martorii "degradării" mitului, ai "schimbării
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
care adevărul mitului este un adevăr "obosit", ca în nuvelă lui Caragiale, "La hanul lui Mînjoală"; straniul marchează etapă a treia în care semnificația mitică e negata de cauzalitatea logică. De la "sistem" la "proces", conceptele lui Todorov devin martorii "degradării" mitului, ai "schimbării de paradigmă". O astfel de schimbare, relevanță pentru trecerea de la cultura tradițională la cultura modernă, generează o serie de transferuri. Se poate realiza un transfer de substanță (conținutul baladei Meșterul Manole preluat de Blaga), un transfer de forma
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
de Blaga), un transfer de forma (dubletele culte ale basmului, legendei, baladei) sau un transfer de procedee (oralitatea care devine din cauza unui mod de creație tradițional, efectul unui anumit stil cult). Incursiunile teoretice ale studiului merg pînă la problema definirii mitului, eternă provocare a cercetătorilor în domeniu. Deși miza cărții este alta, colecția în care apare fiind destinată tinerilor, autorul introduce cîteva elemente pentru rezolvarea tensiunilor dintre diversele teorii. Astfel, readucerea în atenția a ritului, ca element complementar al oricărui mit
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
mitului, eternă provocare a cercetătorilor în domeniu. Deși miza cărții este alta, colecția în care apare fiind destinată tinerilor, autorul introduce cîteva elemente pentru rezolvarea tensiunilor dintre diversele teorii. Astfel, readucerea în atenția a ritului, ca element complementar al oricărui mit, este, în opinia lui Silviu Angelescu, un factor de clarificare. Nu este ocolita nici controversată problemă a baladei Miorița, prilej pentru cîteva adnotări interesante la teoria lui Constantin Brăiloiu, din 1946. Atât pentru Miorița, cît și pentru Meșterul Manole, Silviu
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
Constantin Brăiloiu, din 1946. Atât pentru Miorița, cît și pentru Meșterul Manole, Silviu Angelescu propune o lectură complexă care ar include lectură literară proprie lui Călinescu, si lectură etnologica a lui Mircea Eliade. Un model de analiză a relației dintre mit și literatura îl găsim într-un triptic ilustrativ în care "zburătorul" este privit succesiv că mit erotic, motiv folcloric și motiv literar. Astfel, "zburătorul" este un personaj foarte persistent, consecvent în descrieri, de la Dimitrie Cantemir până în secolul XX. Este malefic
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
lectură complexă care ar include lectură literară proprie lui Călinescu, si lectură etnologica a lui Mircea Eliade. Un model de analiză a relației dintre mit și literatura îl găsim într-un triptic ilustrativ în care "zburătorul" este privit succesiv că mit erotic, motiv folcloric și motiv literar. Astfel, "zburătorul" este un personaj foarte persistent, consecvent în descrieri, de la Dimitrie Cantemir până în secolul XX. Este malefic, nocturn, ține de "sacrul murdar" și dezvolta un complex ritualic adiacent. Motivul este foarte frecvent în
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
până în secolul XX. Este malefic, nocturn, ține de "sacrul murdar" și dezvolta un complex ritualic adiacent. Motivul este foarte frecvent în literatura populară, în descântece, colinde, balade etc. În literatura culta, I.Heliade-Rădulescu marchează "o primă incursiune reușită în lumea mitului", urmat de Alecsandri, Eminescu, Coșbuc, Arghezi. Mitul devine astfel "un factor de coerență în interiorul unei culturi", dar "simplă conectare a unei opere literare la o valoare cum este mitul nu este o garanție a faptului că aceasta va căpăta regim
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
de "sacrul murdar" și dezvolta un complex ritualic adiacent. Motivul este foarte frecvent în literatura populară, în descântece, colinde, balade etc. În literatura culta, I.Heliade-Rădulescu marchează "o primă incursiune reușită în lumea mitului", urmat de Alecsandri, Eminescu, Coșbuc, Arghezi. Mitul devine astfel "un factor de coerență în interiorul unei culturi", dar "simplă conectare a unei opere literare la o valoare cum este mitul nu este o garanție a faptului că aceasta va căpăta regim de capodoperă". Silviu Angelescu, Mitul și literatura
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
literatura culta, I.Heliade-Rădulescu marchează "o primă incursiune reușită în lumea mitului", urmat de Alecsandri, Eminescu, Coșbuc, Arghezi. Mitul devine astfel "un factor de coerență în interiorul unei culturi", dar "simplă conectare a unei opere literare la o valoare cum este mitul nu este o garanție a faptului că aceasta va căpăta regim de capodoperă". Silviu Angelescu, Mitul și literatura, Editura Univers, Colecția Excellens, București, 1999, 158 pagini, f. preț.
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
Coșbuc, Arghezi. Mitul devine astfel "un factor de coerență în interiorul unei culturi", dar "simplă conectare a unei opere literare la o valoare cum este mitul nu este o garanție a faptului că aceasta va căpăta regim de capodoperă". Silviu Angelescu, Mitul și literatura, Editura Univers, Colecția Excellens, București, 1999, 158 pagini, f. preț.
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
precaut, care știe să convertească la timp tentația narcisiaca în ironie tandra și în feerie ingenua. Dar ceea ce văd ele cu adevarat, în transparență limbajului și în opacitatea propriului chip, este o configurație misterioasă a feminității, imaginea aburita a unui mit. Prin țesătura unor tuse largi, care amintesc oarecum pensulația lui Sălisteanu, chiar dacă pictorița a fost elevă lui Vasile Grigore, Maria Lie-Steiner surprinde, în compoziții preponderent verticale, siluete feminine care se topesc în propria lor anvelopa sau se încheagă dintr-o
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
plasăm în planul strict al unei contabilități a referințelor. De fapt, toata terminologia analizelor compune o paradigmă care decurge din cea propusă de Todorov: ezitare, nehotărîre, ambiguitate, breșă, dubiu, ruptură, transgresiune, deviere a reperelor spațio-temporale. Dacă lărgim sfera termenilor utilizați (...mit, vis, impuritate, perversiune, sexualitate, irațional, monstru, bestiar), vom observa în final că Todorov a devenit deja o referință teoretică implicită. Inventarul acestor termeni, care fie încearcă să-l circumscrie, fie denumesc sau se includ în sfere adiacente fantasticului, ar fi
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
înseși fundamentele sociale, politice, morale sunt ancorate în minciună. O minciună care vine de departe, cu care am fost îndoctrinați în școli, iar după 1990 ne este inoculata, zi de zi, prin televizor, radio, presa scrisă. Am crescut cu toții în mitul unei Românii infailibile, idilice, inefabile, generoasă cu fiii săi, primitoare cu străinii, dar nemiloasa cu dușmanii, o țară bogată, a laptelui și a mierii, în care până și geografia se modula armonios, urmând behăiturile suave ale Mioriței. Am trăit într-
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
n-am văzut în jur decât mucavaua de proastă calitate a unui spectacol montat la scară națională. Îndărătul măștilor, actorii erau flămânzi, murdări, obosiți și cariați de minciună pe care o propagau în cantități insuportabile. Într-o lume în care miturile au fost înlocuite de pragmatismul vieții cotidiene, în care poveștile despre trecut provoacă, în cel mai bun caz, măceluri la scară regională (vezi tragedia iugoslavă), a face din toiagul mioritic singurul element de legitimitate națională e nu numai contraproductiv, dar
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
a numărului, sunt consacrate dezbaterilor în jurul unei cărți avându-si deja notorietatea ei - "Paradoxul român" de Sorin Alexandrescu, "citită" succesiv de Ștefan Afloroaiei, Al. Zub, Al. Călinescu și Alexandru Florin Platon. Ultimele două volume ale lui Lucian Boia, " Istorie și mit în conștiința românească" și "Jocul cu trecutul" sunt recenzate în secțiunea specializată a revistei. "Romanian Cultural Studies" revalorizează, prin apariția ei, o zonă culturală și energiile ei, putând fi preludiul unei resurecții a spiritului critic. Doar timpul poate valida un
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
Capșa (Torgny Lindgren, Miere de bondari, ed. Univers,1998, București.) Este pentru a doua oară cand un roman al lui Torgny Lindgren apare în limba română: după Batseba (1984; Editură Univers, 1995), putem citi acum Miere de bondari. Cartea reîntrupează mitul biblic al lui Cain și Abel, al imposibilului "cuplu" de frați neuniți decît prin forță distrugătoare care îi separă definitiv și care nimicește totul în jur. Deveniți Hadar și Olof, povestea lor stă sub semnul fragilității și al Lipsei de
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
de mirare că pînă la urmă să-i redea sănătatea" (p. 90). Spre aceeași puritate tinde și limbajul lindgrenian, care se vrea eliberat de convențiile pudice și de "zone interzise". Excepțional român al căutării izbăvirii, Miere de bondari, construit pe mitul clasic Cain și Abel, actualizează unul dintre posibilele răspunsuri impuse de dimensiunea mitică a existenței. Dacă fratricidul biblic întemeiază o civilizație, aici sfîrșitul celor doi frați nu își asumă gestul fondator, ci se prelungește indefinit prin incorporarea poveștii lor în
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
înaltă, pentru că "în genere te iubesc în proporții cît se poate de proprii". Prima scrisoare cunoscută a Veronicăi e din 27 octombrie 1897 și începe cu vulgara apelație "Mult iubite Titi". (În general, apelațiile ei drăgăstoase sînt vulgare: "micutule iubit", "Mitule", " Mitul meu", "Eminul meu", "Micuțul meu Eminescu"). Aici i se mărturisea: "Tu mă crezi prea ușuratica spre a-mi presupune o inimă și eu îți pot afirmă că șunt o femeie sinceră, și n-aș vrea cu nici un pret să
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
pentru că "în genere te iubesc în proporții cît se poate de proprii". Prima scrisoare cunoscută a Veronicăi e din 27 octombrie 1897 și începe cu vulgara apelație "Mult iubite Titi". (În general, apelațiile ei drăgăstoase sînt vulgare: "micutule iubit", "Mitule", " Mitul meu", "Eminul meu", "Micuțul meu Eminescu"). Aici i se mărturisea: "Tu mă crezi prea ușuratica spre a-mi presupune o inimă și eu îți pot afirmă că șunt o femeie sinceră, și n-aș vrea cu nici un pret să-ți
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
Posibilitatea există, dar cum momentul nu era prea bine ales, autorii acestui studiu de fezabilitate au decis să continue testarea pieței și sensibilizarea acesteia, în vederea lansării unui nou produs politic de tip creștin-democrat. Asta într-o perioadă în care ultimul mit intact al PNȚCD era unitatea să. Ziarele au vuit în fel și chip despre această inițiativă, în edițiile lor din 22 martie, fără a-l impresiona pe bătrînul lider țărănist, Ion Diaconescu. Acesta a vorbit, în aceeași zi despre păsări
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
cele mai complexe texte ce s-au scris vreodată (nu sînt singura care o spune) nu e un roman istoric. Lumea narativa este totuși dominată de umbrele a doua figuri istorice reale, ridicate, chiar din timpul vieții, la dimensiuni de mit. Nici Napoleon, nici Ali Tebelin, legendarul pasă din Ianina - căci, desigur, despre ei e vorba - nu apar că personaje propriu-zise în acest român, desi s-au impus în conștiința și-n destinul multor personaje și deși cîteva replici ale lor
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
Si inca și mai probabil, datorită referirilor la un contingent mult prea pregnant: comédiile lui Ionescu, Dealul Spirii, biserica Antim, Stabilimentul... Astăzi e cu totul altceva: (credem că) am luat distanță. În concluzie, literatura că "felie de viață" e un mit. Vorba lui Gîde: indiferent cum am tăia-o. Sau în fine, la rigoare, aș putea s-o și accept, cu condiția ca măcar "sosul" să fie asezonat ficțional. Ceea ce nu totdeauna se întîmplă. Q.e.d.
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
în marfă, adică. Ajunși la marfă, să observăm că acest cuvânt a înlocuit, în limbajul tinerei generații, pe vechiul mișto. Acesta din urmă, credeam noi, vine din limbajul țigănesc și, de fapt, trecuse și pe-acolo, dar venind de la nemțescul "mit stock" = cu baston. Dacă în vremea de până acum, o valoare recunoscută era elegantă - un barbat elegant, acum câteva zeci de ani, când o fi apărut expresia, trebuia musai să poarte baston - iată că, totul luând calea vânzării, marfă devine
Legături periculoase by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/18064_a_19389]
-
peste cea creștină și mozaica ("India islamică zace că un palimpsest peste fața Mamei India" - p. 299), India Asiei peste cea europeană a britanicilor, India prezentului independent peste cea a trecutului colonial și, în fine, India realității peste cea a mitului. Ceea ce orașul își dezvoltă în plus față de alte metropole ale literaturii anglo-saxone - cum ar fi, bunăoară, Londra lui Defoe, Dickens și T.S. Eliot, Dublin-ul lui Joyce sau New York-ul descris de Dos Passos - este dimensiunea fantasmagorica, ireala, rezultată parțial din
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
locuitorilor săi. Palimpstine este "un ocean de povești", în care "toți locuitorii sunt naratori" și toată lumea "vorbește odată" (p. 350), într-un iureș năucitor al ideilor și al cuvintelor imposibil de stăpânit. Poveștile dezlănțuite îneacă în lumea fantastică a vechilor mituri toate detaliile politice realiste - cum ar fi, bunăoară, relațiile Indiei cu Marea Britanie, fundamentalismul islamic, personalitățile istorice precum Jawaharlal Nehru și Indira Ghandi -, interesante mai ales pentru cei care cunosc bine istoria Indiei și pot savură baza satirica a românului. Tot
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]