994 matches
-
asupra unei icoane ce i se așezase numai lui înainte. Ce răspuns mi-a dat rabinul? întrebă el, și se așeză pe un scaun, cu gust de vorbă. Mai întăi și mai întăi a venit la mine un credincios, unul mititel, cu picioarele scurte... Se legăna așa, ca o rață... M-a întrebat el ce nacaz am, și eu i-am spus îndată tot... Zice el: Bine, așteaptă aici, rabinul are să te cheme... Aștept eu, aștept, pe urmă vine credinciosul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
moșie la Văleni... cinci mii fălci pădure... și numai o duducă are... — Apoi atuncea-i cuconu Ionașcu Razu care venea în vremea când știu eu, la Avrămeni, la boierii noștri... Îl știu eu. Am văzut și pe duducuță, când era mititică... și subțirică, și balaie. E o nepoată a dumnealui. —Vra să zică știi cine-i... și tot e adevărat, murmură călugărița plecându-și ochii în pământ. Îi știu, îi știu, urmă cojocarul, da’ cuconu Ionașcu trebuie să fie bătrân tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
luare-aminte... Am înțeles, cuconașule, răspunse Faliboga. Da’ când vă-ntoarceți? — Cine? întrebă boierul. A! cuconiței nu-i prea place pe la noi... Da’ eu mă întorc cât de degrabă, cât de degrabă... — Apoi să vii sănătos, stăpâne... zise Faliboga. O mână mititică bătu-n geam. Cuconu Jorj se întoarse râzând și intră în casă. Faliboga se îndreptă înspre oameni cu sprâncenele încruntate. Puneți-vă, măi, căciulile în cap! - Și-și îndesă și el cușma pe sprâncene. - Să se ducă Andrei Broască după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în altă parte; boierii se întorseseră și Niță rămăsese la locul lui, cu căciula în mână. Faliboga venea cu pași mari spre el. Se opri rânjind: —Ei, măi Niță? ce zici?... Pune-ți, măi Niță, căciula-n cap. —Tare-i mititică și frumoasă!... zise Niță. —Cum? d-apoi ce crezi tu, măi?... Asta-i ființă curată... Nu ca noi... Mirosim a fum ș-a bordei... Asta-i carne de lapte, crescută în puf... Alt om! Lepădatu nu răspunse. Privea zâmbind înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
din picioare; ajunse la curte, se opri. Din săniuță coborî un târgovăț scurt și pântecos. Era îmbrăcat c-o blăniță de berbec; de sub căciula naltă și ascuțită, dintre palele late ale gulerului, ieși la iveală un obraz mare, stacojiu. Ochii mititei cercetară împrejuru-i. Care a băgat de samă la cal și la lăicere?... întrebă el c-o voce gâlgâită de om gras, cu gâtul scurt. Își scoase mănușile groase de lână c-un singur deget, își înălță căciula de pe sprâncenele roșcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
la toate. Mai întâi, au prins a zbârnâi telefoanele, fixe și mobile. - Alo, vecină, ai auzit? - Da, vecină, am auzit și sunt foarte speriată. Nepotul meu e la școală și tare mi-e frică să nu i se întâmple ceva mititelului. - O, și eu sunt extrem de speriată. Și nepoțica mea e la școa- lă. Și e abia în clasa a VII-a. - Ei, oricum e mai mare... nepotul meu e doar într-a VI-a. - Alo! Casa familiei Christoph? Vă rugăm
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
hotel din New York, a doua zi în unul din Paris sau din Tokyo, din Beijing sau Sydney. Pastenague e convins că, după moarte, lui Buzura i se vor ridica statui în toate orașele mai importante ale țării, iar busturi mai mititele se vor vinde peste tot în lume. Stau și-l ascult și nu pot să nu-mi pun întrebarea: dar oare de ce trebuie să așteptăm să moară? Cotidianul, 10 ianuarie 2003 Cahiers de l’Est După inevitabilele chiolhanuri prin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
tensionați, că săptămâna asta... (Are o voce bizar de bătrână. Ea vine la el și, luându-i capul În palme, Îl sărută.) ROSALIND: Nu pot, Amory. Nu mă pot lăsa zăvorâtă departe de copaci și flori, pitită Într-un apartament mititel, unde să te aștept. Într-o atmosferă sufocantă m-ai urî. Te-aș face eu să mă urăști. (Țâșnirea necontrolată a lacrimilor o orbește din nou.) AMORY: Rosalind... ROSALIND: O, scumpule, pleacă! Nu Înrăutăți lucrurile. Nu suport... AMORY (cu fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
foarte fericiți. Pe urmă și-a dat drumul din nou, Îngenunchind lângă pat, cu fața Îngropată În pernă. — Fetița mea... a mea... Ooo... A strâns din dinți, ca lacrimile să-i țâșnească din ochi și mai puternic. — O, fata mea mititică, tot ce-am avut... tot ce mi-am dorit... O, fata mea, Întoarce-te, Întoarce-te la mine! Am nevoie de tine... am nevoie... Ce vrednici de milă suntem, nu ne-am dat unul celuilalt decât nefericire... O vor Închide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ușor ostentativ cu afișele înrămate ale unor filme: titluri comuniste, bune de livrat pentru marele juriu. Trei bărbați stăteau în picioare, ținând în mâini pahare cu băutură: un tip cu o fizionomie semitică, în costum de tweed, un altul mai mititel, într-un jerseu de tenis și pantofi albi de tenis, și sosia portretului robot ce-l reprezenta pe EL - bărbat cu păr argintiu, de vreo cincizeci de ani, trecând cu cel puțin trei centimetri peste un metru optzeci și la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
sat și din casă-n casă”. Ajunși la „casa cea aleasă” (unde se colindă), care „Are d-un cocon/ Bun d-a-l pune domn”, oștenii îl cer părinților, dar mama se opune : „Noi nicicum l-om da,/ Că e mititel,/ Că e tinerel/ Și cam prosticel”. Oștenii promit însă că „cei bătrâni” îl vor iniția : Dă-ni-l, taică, dă-ni-l, Dă-ni-l, maică, dă-ni-l, Că în oastea noastră Sunt ostași bătrâni ; Pe el l-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
plăcea, C-așa Domnul va (18, p. 44). A doua poruncă a cosmocratorului se referă la trupul neînsuflețit al pustnicei : Trupul să-i luați Și să-l așezați Tot într-un mormânt, Mai sus de pământ, într-un legănel Verde, mititel, Leagăn de mătase Tot cu vița-n șase, Să se odihnească, Să se pomenească ! Sfinții îndeplinesc și această a doua poruncă : Apoi o plângea, în făși c-o-nfășea, Cu har mi-o stropea Și se pregătea Să-i facă mormânt Mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
duce precum vii, Pe bohor îl vei găsi... [Voinicul] Șapte moșii că-mi săriară, Cu bohor s-alăturară, De trei ori roată-i deteară, într-o scară se lăsară, Cu patru suliți mi-l tăiară. Zăbovi, de mi-l coji. Mititel focșor făceară, Bune bucate găteară (63, pp. 78-79). Octavian Buhociu a observat corect funcția magică a actului circumambulațiunii (echivalent cu cel al legării), care precedă (de fapt, determină) răpunerea bourului. „încercuirea «de trei ori» este gestul prin care forța, curajul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Thezeus, XIV). Sacrificiul a fost urmat de un „praznic măreț” (6, I, p. 25), un ospăț gătit, probabil, cu carnea animalului. La fel ca în colindele românești : Cu patru suliți mi-l tăiară [pe bohor]. Zăbovi, de mi-l coji. Mititel focșor făceară, Bune bucate găteară (63, pp. 78-79). Nu pot încheia acest șir de exemple fără să mai dau cel puțin unul. Este vorba de „un ritual de învestitură regală” (56, p. 425) practicat de suveranii legendarei insule Atlantida, conform
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Lumea venea în grupuri de prieteni sau pe familii, oamenii alegeau un loc pe iarbă printre tufișuri, unde erea mai mult adăpost și umbră, întindeau pe iarbă șervete sau ziare, apoi bărbații plecau după merinde. Aci se debita numai vinul, mititeii, cașcavalul, pâinea, ridichile, cât și oale nouă de capacitatea unui litru. Cumpărai mai întâi o oală nouă nesmălțuită - sau mai multe - pe preț de 10 bani una, apoi te duceai la cumpăratul vinului. Într-un gârlici de pivniță erea așezat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
un om sta în picioare și împărțea. Fiecare mușteriu întindea oala sub canà, vinarul o deschidea și lăsa să curgă vinul, după ce primea anticipat suma de 80 bani, plata litrului. O coadă nesfârșită aștepta ca să vie rândul fiecăruia. Apoi ereau mititeii. Câteva grătare în plin aer frigeau mititeii, pe care alături îi fabricau mereu bucătarii. Zecimi [zeci] de mii de mititei treceau astfel din mâinile bucătarilor în mâinile grataragiilor și de pe grătare pe hârtiuțele pe care le întindeau clienții grăbiți și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Fiecare mușteriu întindea oala sub canà, vinarul o deschidea și lăsa să curgă vinul, după ce primea anticipat suma de 80 bani, plata litrului. O coadă nesfârșită aștepta ca să vie rândul fiecăruia. Apoi ereau mititeii. Câteva grătare în plin aer frigeau mititeii, pe care alături îi fabricau mereu bucătarii. Zecimi [zeci] de mii de mititei treceau astfel din mâinile bucătarilor în mâinile grataragiilor și de pe grătare pe hârtiuțele pe care le întindeau clienții grăbiți și înfometați. în timpul acesta strigăte, împinsături, înghesuială, miros
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de mititei treceau astfel din mâinile bucătarilor în mâinile grataragiilor și de pe grătare pe hârtiuțele pe care le întindeau clienții grăbiți și înfometați. în timpul acesta strigăte, împinsături, înghesuială, miros de cârnați, înădușeală. în sfârșit, încărcați cu oalele cu vin, cu mititeii purtați în hârtii, cu pâinea, cu ridichile, cu cașcavalul, oamenii își regăseau culcușurile, se trânteau pe iarbă și începeau petrecerea. Erea pitoresc. Bărbații dezbrăcați la jiletcă or la cămașă, femeile cu tistimelele desfăcute, cu coadele resfirate, toți înviorați de băutură
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Rusiei. Prințul ajunsese repede foarte popular în cercul restrâns al aristocrației bucureștene, trebuia să devie popular și în cercurile mai largi ale celorlalte clase. Se căutau prilejurile. Și prilejul s-a găsit. (Id., ibid., p. 1) Pagina 170 * Un cârnat mititel, 10 bani. (Id., ibid., p. 2.) Pagina 195 * în Camera aceasta apare pentru întâia oară în politică Gheorghe Panu. El se distinge ca un democrat cu idei foarte înaintate și se așază în gruparea lui C.A. Rosetti ca liberal
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
soi aparte, capace, la o adică, să scrie și lung: teză doctorală, articol de specialitate, prefețe și alte notule, străbătute totuși de "horror unitatis". Și azi mai cred că "small is beautifull", cu toate că tractatele au încetat să mă dezguste. Unele, mititele & cochete, aș concocta. Numai: acelea îți sug viața ca niște lipitori diabolice. Mici și patafizice: nu degeaba îl voi fi frecventat, o vreme, pe Jarry, invalahizându-i, notulizându-i și prefațându-i chiar un roman. Iată, ai aflat acum, Adriene dragă, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
părea un Enescu de la Ambasadă la care să bat noaptea în ușă să-mi deschidă; m-am rugat să mi se dea măcar un Treplev, nu venea nimeni în compartimentul meu și atunci m-am decis: de cum trecu controlorul sovietic - mititel, grăsuț, vioi, cu ochii în patru - ca să verifice lumina veiozei mele, am desfăcut pachetul de la hotel, cu trei șnițele, pâine, plicuri de cafea, zahăr și sare - i-am oferit, tăcut, unul pe care omul îl luă cu delicatețe între degetele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
pentru onoarea familiei mele. Și, vă rog, domnule, nu mai spuneți nimănui despre acele scrisori... Fotografiile lui Sampath fură tipărite în zeci de exemplare de Atelierul Foto Kwik, fără nici o taxă, iar băiatul lor de ceai le tăie în pătrate mititele. Ce chipeș e nepotul meu, spuse Ammaji văzând fotografia lui Sampath care ședea cu picioarele încrucișate printre florile de lotus, cu umbrela pe-o parte și patul de sfoară înclinat, părând absent din cauza întregii agitații cu maimuțele și pietricelele, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
vorba de ea, Nory lasă tot deoparte. Ba chiar își neglijează dispensariul. I-am trimis niște dolofani de copii, trecuți prin mâinile mele, și aud că s-au perpelit acolo, la dumnealor. Am să mă cert zdravăn cu ea ... Bieții mititeii mamei: Doctorul Rim sughiță un râs indulgent. Lui Mini, care nu-1 mai auzise parcă râzând alteori, râsul i se păru straniu. 136 - Lina e o cloșcă! zise Rim, îngăduitor pentru întîia oară cu slăbiciunile bunei Lina. O cloșcă! Strânge sub
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
lumină proprie. Toți o strigam „Eva cea Mică“ deoarece, pe cîteva ulițe de jur Împrejur, toate Evele, nu puține la număr, erau mult mai mari decît a noastră, iar după ea, nu ne mai apăruse nici una În cale. CÎt de mititică era, de oriunde te uitai la ea, Îi remarcai privirea. Ochii Ericăi mi-i amintesc, dar nu cred că mai sînt În stare acum să le explic nuanța. Retrăiesc doar impresia ventuzei lor gravate În vreun cromozom mai Însem nat
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
se ridice și să se facă nevăzut când se Îngroașă gluma. Poți să mă crezi, dacă n-ar fi așa, aș ști... — Hm... Nu părea convins. Toată speranța și energia lui copilărească dispăruseră și s-ar fi zis că devenise mititel și fără puteri. A simțit iarăși nevoia să se apropie de el, dar de data asta a șovăit, fără să-și dea seama din ce pricină. — M-am Întrebat adesea, a continuat Adam, de ce nu s-a căsătorit niciodată. L-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]