11,487 matches
-
diversificarea resurselor economice pe care le avea la îndemână și prin care făcea față sarcinilor domnești , dar și celor de întărire a autonomiei economice și sociale a familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Întocmirea, Catalogului boierilor olteni din Epoca Brâncoveanu (prezentat
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Întocmirea, Catalogului boierilor olteni din Epoca Brâncoveanu (prezentat în anexele I-II- din lucrarea cit. la nota 35) permite o analiză preliminară asupra structurii acestei elite și clase
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
întărite, de zid erau rare. Marii dregători rezidau provizoriu la Târgoviște sau București, la fel cei aferenți Băniei Craiovei ( în frunte cu marele ban și dregătorii provinciali. Cea mai mare parte a anului boierii, inclusiv cei mari o petreceau la moșie, ocupânduse de buna ei gospodărire și de oamenii de pe aceasta, ocrotindu-i și stimulându-i spre o viață și muncă cu folos. Este de notorietate insistența boierilor olteni din această perioadă pentru introducerea pe moșiile lor a noii culturi a
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
cei mari o petreceau la moșie, ocupânduse de buna ei gospodărire și de oamenii de pe aceasta, ocrotindu-i și stimulându-i spre o viață și muncă cu folos. Este de notorietate insistența boierilor olteni din această perioadă pentru introducerea pe moșiile lor a noii culturi a porumbului, pentru ameliorarea raselor de animale și înmulțirea acestora, precum și pentru păstrarea tradițiilor și a modului de viață moral-creștină a locuitorilor celor 282 de sate aflate în stăpânirea lor. Constituite în acest fel și supuse
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
periculoase, inclusiv întâmpinarea sultanului în trecerea lui dinspre Belgrad către Adrianopole . O latură importantă a vieții publice a boierilor olteni o constituia ctitorirea de lăcașe de cult și susținerea mânăstirilor și schiturilor înălțate de strămoșii lor. Acestea erau înzestrate cu moșii și alte venituri, cu cărți și odoare, iar în unele dintre cele 282 de sate de pe moșiile lor au ridicat biserici noi, unele chiar de zid , aspecte abordate și în recenta noastră lucrare consacrată evoluției Olteniei moderne, incluzând și anexele
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
a boierilor olteni o constituia ctitorirea de lăcașe de cult și susținerea mânăstirilor și schiturilor înălțate de strămoșii lor. Acestea erau înzestrate cu moșii și alte venituri, cu cărți și odoare, iar în unele dintre cele 282 de sate de pe moșiile lor au ridicat biserici noi, unele chiar de zid , aspecte abordate și în recenta noastră lucrare consacrată evoluției Olteniei moderne, incluzând și anexele cu boierii mari, mijlocii și mici din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu precum și ai primei jumătăți a
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
Ioniță povestise prin sat întâmplarea cu bijuteriile și, după declarația dată de el la post, șeful de post, care era pe urmele lor, , i-a arestat, deoarece aveau legături cu o bandă de hoți din pădurea țandăra care spărsese conacul moșiei de la Mozăceni și furaseră toate bijuteriile. După ce au plecat toți, a rămas numai Frida singură. Și-a făcut bagajul și a doua zi s-a dus la gară la tren. Cineva o văzuse pe o bancă la umbra unor castani
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Printesa_si_patefonul_ion_ionescu_bucovu_1345109174.html [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
Bogdan în țara Modovei. Acesta cunoștea foarte bine instituția domeniilor voievodale din Maramureș și, drept urmare, a înființat aici domenii domnești pentru el și pentru urmașii săi în domnie. Așa se face că Ocolul, despre care fac vorbire, a fost o moșie domnească administrată în folosul cămării domnului țării și nu al visteriei acestei țări. Fiind supusă nemijlocit domnitorului, această regiune avea o autonomie largă și se mărginea cu Transilvania și Maramureș. Ca atare, locuitorii ținutului au jucat, în istoria Moldovei, rolul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
casă, fânețe și poieni. În acest fel au devenit stăpâni, proprietari, ai pământurilor amenajate de ei, putându-le vinde ori cumpăra după plac, fără îngrădiri. Pe de altă parte, acești oameni erau scutiți de bir față de domnul țării, adică stăpânul moșiei, aveau dreptul gratuit să se folosească de lemnul din pădure, să pescuiască și să vâneze în pădurile domnești, fără restricții de vreun fel. În același timp, aveau libertatea să-și pască turmele de oi pe moșiile mănăstirești și boierești, fără
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
domnul țării, adică stăpânul moșiei, aveau dreptul gratuit să se folosească de lemnul din pădure, să pescuiască și să vâneze în pădurile domnești, fără restricții de vreun fel. În același timp, aveau libertatea să-și pască turmele de oi pe moșiile mănăstirești și boierești, fără plată. Aceste privilegii au fost extinse, în baza obiceiului pământului, astfel că locuitorii câmpulungeni erau scutiți de taxele vamale pentru comerț și de taxele de mortasipie, atunci când vindeau și cumpărau vite, ca și de contribuția în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
denumirile: comuna Peceneaga (jud. Tulcea), Pecineaga (jud. Constanța), pădurea Peceneaga (jud. Brăila) și muntele Picineagul (în fostul județMuscel). Comuna, într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940), deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători, aparținând ca administrație comunei Pecineaga. Prin 1882 -1883 a urmat în Dobrogea, migrația mocanilor oieri din zona Sibiului și al Brașovului, urmată la puțin timp de cei din partea Brăilei prin 1884, când vreo 30 de noi
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401173670.html [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
și până azi, este “Marșul Basarabiei. Toți cei prezenți, oameni de diverse vârste, în sala încăpătoare a Centrului Cultural se ridică în picioare ca să intoneze: “Az-noapte la Prut Războiu-a-nceput, Românii trec dincolo iară, Să ia înapoi Prin arme și scut Moșia pierdută astă-vară...” Unii dintre cei prezenți - bătrânul George Bălașu ș.a. - îl cântă cu lacrimi în ochi.” După cum scrie ziarista de la presă bucureșteana Maria Muguraș - Petrescu, invitată de onoare la Sărbătoarea Internațională SĂPTĂMÂNA CULTURALĂ A ROMÂNILOR , EDIȚIA 2015 : ” La bisericuța ridicată
AMINTIRI FRUMOASE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1442246032.html [Corola-blog/BlogPost/347136_a_348465]
-
sa, să mai vadă odată picturile acelea dar și pe tânărul chipeș și priceput care le-a făcut. Îi plăcu nespus de mult de el. Frumoasa fată se numea Mona și era unica nepoată a unui bogătaș care avea o moșie mare la marginea satului. Era renumit pentru casele sale bogate, pentru turmele nenumărate de animale și pentru caleașca sa arătoasă. Se zicea că avea mulți bani, de nu le mai știa numărul. Dar, de! Așa cum se știe! De ce are bogatul
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1413789351.html [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
Ochii-mi plânși ursiți să poarte Doliul maicilor, purtam Doliul blestematei soarte. Nu am țară câtă frică Pentru țară am și neam, Pentru România mică Fără Dumnezeu și hram, Pentru gloata ei calică... Nu am țară nici la țară, Nici moșia ce-o săpam: Mi-o vândură, mi-o furară, Și cui, Doamne să reclam Când cu ea mă-nstrăinară?
NU AM ŢARĂ CÂTĂ ŢARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nu_am_tara_cata_tara_romeo_tarhon_1373718765.html [Corola-blog/BlogPost/364152_a_365481]
-
întemeiata de cei retrași de la Severin, după distrugerile repetate din perioada 1482-1524, este greu de documentat, deși la 1804 polcovnicul Iordache Severineanu, îmbogățit din activități comerciale la Cerneți, călător la Ierusalim de unde s-a întors hagiu, ridică tocmai aici pe moșia să de la Banovița, o biserică de zid, probabil pe ruinele uneia mai vechi din lemn, o înzestrează cu moșii și venituri, îi stabilește menire de școală și de “ajutorința “săracilor 149. O situatie oarecum asemănătoare întâlnim și în cazul altei
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1399545057.html [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
polcovnicul Iordache Severineanu, îmbogățit din activități comerciale la Cerneți, călător la Ierusalim de unde s-a întors hagiu, ridică tocmai aici pe moșia să de la Banovița, o biserică de zid, probabil pe ruinele uneia mai vechi din lemn, o înzestrează cu moșii și venituri, îi stabilește menire de școală și de “ajutorința “săracilor 149. O situatie oarecum asemănătoare întâlnim și în cazul altei biserici din zona Cernețiului, cea de la Piatră Albă, refăcuta din zid în secolul XIX 150, dar cu o poziție
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1399545057.html [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
veche biserică a Cernețiului, existentă și astăzi, este Sfântă Troița (Treime), care a și fost recent restaurată de Comisia Națională a Monumentelor Istorice, însă numai biserică, nu și chiliile și zidurile înconjurătoare.151. După cum am menționat și în subcapitolul consacrat moșiei Cerneți, Biserica -mănăstirea Sfântă Troița, începută de efemerul domn Gheorghe Ghica în 1660 a fost de fapt teminată în 1662 de domnitorul Grigore Ghica III, după întoarcerea să de la asediul cetății Uyvar și din campania antihabsburgică. În documentul din 9
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1399545057.html [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
biserică pantru orășeni, iar în timpul Revoluției din 1821 ca punct întărit (clopotnița se preta foarte bine la această ) alături de Cula lui Tudor Vladimirescu de pe dealul Curila (“Poiana Hoțeasca“ )154, la Piatră Albă. A fost înzestrata cu o parte din vechea moșie a Buzeștilor de la Cerneți (altă parte a fost donata Mănăstirii Govora ), cumpărată de domn în acest scop. Este situată în partea de sud a Cernețiului, cu plan în formă de cruce, cu zidărie groasă de cărămidă și piatră. Are un
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1399545057.html [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
icoane, cruci, policandre, clopote, vesminte, cărți ș.a.158 În 141 privința evoluției acestei biserici -mănăstire o pisanie târzie și tabloul ctitorilor sunt lămuritoare 159. După cum am mai arătat, mănăstirea Sfântă Troița a fost înzestrata de domnitorul ctitor cu jumătate din moșia Cernețiului (cumpărată în acest scop de la descendenții Buzeștilor )moșie care împreună cu “ cu movila “a fost confirmată Tismanei în 1714160. De asemenea, mai beneficia de o cotă parte din vama târgului și din vinărici și din veniturile unei mori (dărâmată de
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1399545057.html [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
141 privința evoluției acestei biserici -mănăstire o pisanie târzie și tabloul ctitorilor sunt lămuritoare 159. După cum am mai arătat, mănăstirea Sfântă Troița a fost înzestrata de domnitorul ctitor cu jumătate din moșia Cernețiului (cumpărată în acest scop de la descendenții Buzeștilor )moșie care împreună cu “ cu movila “a fost confirmată Tismanei în 1714160. De asemenea, mai beneficia de o cotă parte din vama târgului și din vinărici și din veniturile unei mori (dărâmată de iereul Ghenadie )161. Mai avea vie în dealul Poroinei
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1399545057.html [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
p.578-579. 157.D.Buzatu,op.cit.,p.579 158.Ibidem.p.579-581. 159.Vezi D.Buzatu,p.581 160. Al Ștefulescu,op.cit.,p.407. 161.Această moară pare a fi fost pe apă Bistriței, făcută de căpitanul Constantin Greeceanu, pe moșia Tismanei cu care acesta se învoia în 1707, că el să păstreze venitul morii cît va sta căpitan la Cerneți,iat “după ce mă voi ridica eu de aici din Cerneți să fie Sf.Mânăstiri, ca să fie hrană părinților din Sf.
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1399545057.html [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
său natal și urmează școala la Suceava. La început intră cu bruma sa de cunoștințe pe care o acumulase în școală în slujba unor proprietari din Țara de Sus și se deprinde a fi ,,vechil”, un fel de administrator de moșie. Un spirit cult, plin de vervă, vorbește nemțește, rutenește, românește și idiș. Stă mai mult ca vechil în slujba boierului Balș, ale cărui moșii erau întinse în Dumbrăveni. Socotindu-se un bun administrator, îi cere boierului să-și cumpere toate
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Viata_lui_mihai_eminescu_intre_mistifi_ion_ionescu_bucovu_1355472177.html [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]