11,461 matches
-
principal valea Siretului, plecând din Udești spre Liteni, Pașcani, Roman și ajungând în ziua de 6 noiembrie 1784 la Bacău. întrebând de unul și de altul, au aflat că pe moșiile din stânga Siretului ar putea găsi loc de așezare pe moșii boierești. în ziua de 7 noiembrie 1784 au trecut Siretul, urmând drumul prin satul de astăzi numit Traian și prin vechiul sat Secuieni (sat colonizat de locuitori veniți din actualele județe Covasna și Harghita, între ei fiind și mulți români
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
altul duce pe valea Dunavățului, prin Mărăști, Brad, Fruntești și Filipeni. Sus, pe dealul Glodișoare, era loc de popas, era acolo și o cârciumă cu han, numită „Crâșma lui Scridon”, proprietatea postelnicului Scridonică. Herțanu care stăpânea și o parte din moșia Mărăști, restul fiind a răzeșilor mărășteni. Hanul și crâșma, așezate între păduri, erau deseori prădate de hoți. Veniturile aduse proprietarului erau nesemnificative, fapt care a făcut ca afacerea să fie lichidată, deși pentru popasul călătorilor era un loc cu priință
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apropiat de ei, venind de la Bacău, un călăreț, locuitor din satul Fruntești, pe nume Ion Ciuchi. Acesta s-a apropiat cu precauție de bejenari și, după ce a aflat cine sunt și ce caută, le-a propus să meargă la proprietarul moșiei Filipeni care avea nevoie de oameni pe moșie. Despre toate întâmplările bejenarilor, până sau stabilit în lunca pârâului Dunavăț, din iarna anilor 1784-1785, a lăsat însemnări pe un ceaslov de la biserica din Fruntești, chiar răzeșul Ion Ciuchi, nume de familie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locuitor din satul Fruntești, pe nume Ion Ciuchi. Acesta s-a apropiat cu precauție de bejenari și, după ce a aflat cine sunt și ce caută, le-a propus să meargă la proprietarul moșiei Filipeni care avea nevoie de oameni pe moșie. Despre toate întâmplările bejenarilor, până sau stabilit în lunca pârâului Dunavăț, din iarna anilor 1784-1785, a lăsat însemnări pe un ceaslov de la biserica din Fruntești, chiar răzeșul Ion Ciuchi, nume de familie care se regăsește între bejenarii ardeleni veniți în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un document valoros sub raport istoric și lingvistic. Iată textul așa cum se află în „Momografia școlii Lunca”: „în seara de 7 noiembrie 1784 veneam din Bacău pe drumul ce trece prin Secuieni, Câmpeni și Mărăști. La hotarul satului Mărăști, pe moșia poslușnicului Herțanu, am găsit tabără de căruțe și corturi și focuri și lătrat de câine, încât calul, făcându-și nălucă, a gonit o bucată de vreme înapoi spre Secuieni. M-am întors înapoi după goana calului din nălucă și am
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unde meri? > Eu i-am răspuns atunci cine sunt și unde merg. Acel ce mă întreba era vornicul Furcaru. Mi-au povestit și ei pilda bejeniei lor și mau întrebat dacă nu s-ar găsi un boier pe a cărui moșie să se poată hrăni și știind de la boierul Ștefan Roset că el are nevoie de muncitori pe moșie și gândindu-mă că aceștia ar fi oameni cuminți, leam spus că poate la el ar găsi aciuială, liniște și hrană. Și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Furcaru. Mi-au povestit și ei pilda bejeniei lor și mau întrebat dacă nu s-ar găsi un boier pe a cărui moșie să se poată hrăni și știind de la boierul Ștefan Roset că el are nevoie de muncitori pe moșie și gândindu-mă că aceștia ar fi oameni cuminți, leam spus că poate la el ar găsi aciuială, liniște și hrană. Și s-au pornit oamenii chiar atunci noaptea cu mine și au trecut prin Mărăști și apoi prin Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sat și să li dăm cele trebuincioase până s-or așeza.” Cunoștințele noastre despre bejenarii ajunși la Fruntești în iarna anilor 1784-1785, se lărgesc cu însemnările pisarului Ion Dumitru Corniță, care arată condițiile grele în care s-au așezat pe moșia Filipeni a boierului Ștefan Roset: „în leat 1784, luna noiembrie, în 8 zile, fiind hramul Sfinților Voievozi, au tăbărât la noi mare bejenie de 72 de oameni venind din Bucovina. Și s-au împăcat cu boierul Tescanu (Roset) a lucra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a boierului Ștefan Roset: „în leat 1784, luna noiembrie, în 8 zile, fiind hramul Sfinților Voievozi, au tăbărât la noi mare bejenie de 72 de oameni venind din Bucovina. Și s-au împăcat cu boierul Tescanu (Roset) a lucra pe moșia lui, pentru a se adăposti viața lor, tăbărând la noi în sat. Și tăbărând au stat cele cinci familii la casa lui Ion Ciuchi, Filip Oprișan, postelnicul Chiriac Oprișan, căpitanul de rol Costache Ciută și la mine; au stat toată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru mame care-și vedeau feciorii tunși „chilug”, ceea ce constituia o rușine, o înjosire, de unde și zicala: „Nu mi-i ciudă că l-au dus / Cum mi-i ciudă că l-au tuns.” Mulți părhănceni și-au găsit locă pe moșia lui Ștefan Roset, alături de cei veniți din Cașvana, Chetroasa (Todirești), Bălăceana și Udești. Toți bejenarii bucovineni au format satul Lunca, dar între ei, multă vreme, se numeau dup numele satului de unde au plecat: cășvănari, părhăușeni, chetroșeni, mai ales că erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și s-a scris mult, locuitorii din Pârhăuți au plecat la părhăucenii din satul Lunca de au adus de acolo „păpușoi” (porumb). Nu este de mirare, deoarece an de an locuitorii români și neromâni din Bucovina plecau în Moldova, pe moșiile boierești și mănăstirești, la „agoniseală”, muncind toată vara, iar toamna își aduceau acas partea ce le revenea din recoltă. Sunt mai multe mărturii despre legăturile de rudenie și vizitele reciproce făcute atât de către cei plecați în Moldova, cât și de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
între Mărăști și Fruntești. Atunci lunca și dealurile care o flancau erau împădurite, în principal cu lozii și sălcii. Potrivit practicii feudale românești, oricine se putea așeza în orice locă rămas necultivat și nelucrat, chiar dacă de facto și de iure, moșia era dată unui boier de către domnitorul țării „pentru dreaptă și credincioasă slujbă”. Atunci când proprietarul pământului avea nevoie de mână de lucru, oferea și unele avantaje celor care vor lucra moșia. Așa că boierul Ștefan Rossetti nu a făcut un act de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rămas necultivat și nelucrat, chiar dacă de facto și de iure, moșia era dată unui boier de către domnitorul țării „pentru dreaptă și credincioasă slujbă”. Atunci când proprietarul pământului avea nevoie de mână de lucru, oferea și unele avantaje celor care vor lucra moșia. Așa că boierul Ștefan Rossetti nu a făcut un act de caritate; se supunea și el necesității, dar și obiceiului pământului, dar mai ales reglementărilor scrise, date de domnitorii Constantin Mavrocordat (1746 și 1749), Grigore al II-lea Ghica în 1766
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Lazăr și Gheorghe Asachi. Nicolae Boca și-a dat la școală toți băieții (fetele, potrivit concepției vremii rămâneau acasă, în gospodărie, să muncească și să crească copii): Vasile Boca a rămas cu 4 clase, a fost luat fecior boierescă la moșia lui Sterian, apoi a fost factor poștal; Gheorghe Boca a urmat cursurile Școlii agricole de la Roman, devenind agronom pe moșia unui colonel din județul Gorj, dar și-a continuat studiile în particular, urcând treaptă cu treaptă în ierarhia socială; Constantin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gospodărie, să muncească și să crească copii): Vasile Boca a rămas cu 4 clase, a fost luat fecior boierescă la moșia lui Sterian, apoi a fost factor poștal; Gheorghe Boca a urmat cursurile Școlii agricole de la Roman, devenind agronom pe moșia unui colonel din județul Gorj, dar și-a continuat studiile în particular, urcând treaptă cu treaptă în ierarhia socială; Constantin Boca a fost învățător și revizor școlar, iar Ion Boca, fratele cel mai mic, a urmat politehnica în Germania, devenind
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un fiu de-al lui, Gheorghe, s-a căsătorit în satul Slobozia, în familia Curteanu care era și în Lunca-Filipeni. Primul din familia tirbu-Dura și-a întemeiat gospodăria la locul numit „Fântâna Durii”, situat la liziera dintre izlazul comunal și moșia „Submargine”, avea stână pe moșia boierilor Rossetti. Mai sus de Știrbeni s-au stabilit familia Pâțu, venită din Cașvana și familia Prențu - Prințu și spre apus de familia Pâțu, pe deal, se găsea familia Munteanu și Călinescu (zis „Poamă Albă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gheorghe, s-a căsătorit în satul Slobozia, în familia Curteanu care era și în Lunca-Filipeni. Primul din familia tirbu-Dura și-a întemeiat gospodăria la locul numit „Fântâna Durii”, situat la liziera dintre izlazul comunal și moșia „Submargine”, avea stână pe moșia boierilor Rossetti. Mai sus de Știrbeni s-au stabilit familia Pâțu, venită din Cașvana și familia Prențu - Prințu și spre apus de familia Pâțu, pe deal, se găsea familia Munteanu și Călinescu (zis „Poamă Albă) și Fieraru (practica fierăria!) precum și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
clăcași, încât la împroprietărirea din 1864 erau în categoria fruntașilor, cu 4 boi. Urmașii acestei familii, Gheorghe Boca și Andrei Boca au fost primari în comuna Filipeni, Andrei Boca a fost și președintele obștei sătești „Sfânta Treime”, care a cumpărat moșia boierului Sterian. Vecini cu Boculeștii erau cei din familia Pușcuță (Hortolomei Pușcuță a fost felcerul satului) care au locuit și pe partea stângă a pârâului Dunavăț, fiind vecini cu familia Iacobescu, care s-a remarcat prin creșterea oilor. Tot din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sat să vină familia Bucșa. în comuna Filipeni, familia Bucșa este cunoscută prin „Huciul lui Bucșa” și „Fântâna lui Bucșa”, pe drumul care ducea spre Parincea. 3.2 De ce luncașii sunt „dorneni”? Bejenarii bucovineni așezați în lunca pârâului Dunavăț, pe moșia boierului Rosetti, nu au fost priviți cu ochi buni de răzeșii din jur, din satele Fruntești, Mărăști și Oțelești. Lipsiți de pământ, în situație de clăcași, luncașii erau desconsiderați, nebăgați în seamă, buni doar pentru a-i sluji pe cei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se bucurau de privilegii date pe acte privilegiate de domnii Moldovei: - dreptul de liberă folosință a lemnului - dreptul de lăzuire - dreptul de morărit - dreptul de cârciumărit - dreptul de vânat și pescuitdreptul de a pășuna liber oile și vitele mari pe moșiile boierești, mănăstirești sau răzășești, duse în transhumanță, de la Sfântul Dumitru la Sfântul Gheorghe. Aceste drepturi le-au fost luate treptat de administrația austriacă a Domeniului Câmpulung, fiind impuși la taxe și prestații, confiscări de terenuri, amenzi, interzicerea portului armelor etc.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
celelalte animale precum și grădina, amândouă fiind cca. ha teren. La câmp, din partea tatii aveau tot cam ha pământ arabil, iar din partea mamii vreo 30 de prăjini. Au mai cumpărat cam 3 ha. pământ arabil și vreun pogon de pădure din moșia Gh. Sterian prin Obștea Sf. Treime. Pe lângă cultivarea pământului, părinții mei sau ocupat cu creșterea vitelor: vaci, cai și îndeosebi oi, etc. Copiii: Gavril, Catrina, Tasia, Gheorghe, Costică, Vasile (înfiat de Vasile Boca) și Rusanda. Eu sunt căsătorit cu Galafira
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
7 copii: Ileana, Domnica, Maria, Ecaterina, Toader, Frăsina și Rusanda. Pe lângă agricultură și creșterea animalelor, bunicul mai făcea și cărăușie. - după mamă: - bunicul Nicolai Ștefan Boca și bunica Maria Boca născută Știrbu. Amândoi au fost agricultori, muncind mai mult pe moșia boierului Rosetti. Au avut 8 copii: Ileana, Vasile, Gheorghe, Floarea, Dumitru, Costică, Zamfirița și Ion. Au fost știutori de carte: Gheorghe care a urmat școala agricolă din Bârlad și a devenit agronom; Costică a urmat școala normală ajungând învățător; Vasile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Au fost știutori de carte: Gheorghe care a urmat școala agricolă din Bârlad și a devenit agronom; Costică a urmat școala normală ajungând învățător; Vasile a urmat școala primară din sat și a lucrat un timp ca fecior boierescă la moșia Rosetti (atenție: a fost mobilizat în anul 1907 în legătură cu răscoalele țărănești) și apoi a fost factor poștal până la vârsta pensiei. Ion a urmat liceul teoretică și apoi cursurile facultății de mine (trebuie adăugat când, unde etc. Despre formarea și dezvoltarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să nu fie urmăriți. Primul grup de oameni fugiți din Bucovina, despre care am auzit eu ar fi fost format din vreo 10 familii și s-au îndreptat spre comuna Băcești din județul Roman și s-au așezat pe o moșie. Nu țin minte numele boierului acelei moșii. Au lucrat pe acea moșie vreo 2 ani, timp în care numărul lor a crescut la vreo 40 de familii, deoarece au mai venit și alți fugiți din Bucovina de prin satele Părhăuți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oameni fugiți din Bucovina, despre care am auzit eu ar fi fost format din vreo 10 familii și s-au îndreptat spre comuna Băcești din județul Roman și s-au așezat pe o moșie. Nu țin minte numele boierului acelei moșii. Au lucrat pe acea moșie vreo 2 ani, timp în care numărul lor a crescut la vreo 40 de familii, deoarece au mai venit și alți fugiți din Bucovina de prin satele Părhăuți, Botușana, Cașvana, arbore, Costâna, Ilișești și altele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]