873 matches
-
deschise puțin fereastra mașinii, pentru ca aerul și stropii de ploaie să-l mai învioreze, apoi schimbă direcția și se duse direct acasă. Acasă însemna Longview Apartments, pe Beverly, colț cu Mariposa: patru camere la etajul șase, orientate spre sud și mobilate cu resturi de pe platourile de filmare ale RKO. Buzz trase mașina în garaj, o lăsă acolo și luă liftul. Iar în dreptul ușii lui stătea Audrey Anders, într-o rochie aurie de lame, cu țechini sclipitori. Haina din blană de nurcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
la o prietenă de-a băiatului de care eram Îndragostită pe vremea aia... tot dansatoare Într-un night-club. Era frumușică și arăta și bine... când am ajuns la ea acasă nu mi-a venit să cred ce văd: apartamentul era mobilat luxos... era marfă... și când am Întrebat-o dacă e al ei și mi a raspuns că da... razând, am rămas mască. Mă Întrebam dacă voi avea și eu vreodată un astfel de apartament... și parcă citindu-mi gândurile nu
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
eram lihniți de foame de pe drumă, după care am mers acasă la respectiva...tot dansatoare Într-un night-club. Era frumușică și arăta și bine...când am ajuns la ea acasă nu mi-a venit să cred ce văd: apartamentul era mobilat luxos...era marfă...și când am Întrebat-o dacă e al ei și mi-a raspuns că da...razând, am rămas mască. Mă Întrebam dacă voi avea și eu vreodată un astfel de apartament...și parcă citindu-mi gândurile, nu
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
CUM MÂINILE ÎL APUCAU, DUPĂ CARE SE CUFUNDĂ ÎNTR-UN SOMN ATÂT DE PROFUND ÎNCÂT SE ASEMĂNA PRIMEJDIOS CU INCONȘTIENȚA. CĂSCĂ ȘI DESCHISE OCHII. APOI ÎȘI AMINTI TOT CE SE PETRECUSE. STĂTEA ÎNTR-UN SCAUN AFLAT ÎNTR-O ÎNCĂPERE LARGĂ, MOBILATĂ CU GUST. ÎNCHEIETURILE MÂINILOR ÎI ERAU LEGATE DE BRAȚELE SCAUNULUI. AMORȚEALA DIN MEMBRELE INFERIOARE ÎL FĂCU SĂ ÎȘI DEA SEAMA CĂ ȘI GLEZNELE ÎI ERAU LEGATE DE BRAȚELE SCAUNULUI. CAPUL ÎI ERA LIBER, AȘA CĂ SE UITĂ ÎMPREJUR, CĂUTÂND UN INDICIU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
te văd! . . . E nepoata mea, adaogă abia la urmă, și poate numai fiindcă nepoata luase un aer dârz. ,, Ce fel ele nepoată!" gândi Mini, nu încă îndestul de liniștită. Intră apoi în primul vestibul, perfect ordonat ca vestiar. Antreul ocazional, mobilat din nou, strălucea de curățenie. Uși înalte, uleiate cu roz și cu dungi aurii supărătoare, stau închise, afară de aceea a biroului unde intrară. In birou erau mobilele cunoscute de Mini, dar înstrăinate și ele de planul schimbat al camerei noi
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
rebusul de săptămâna trecută, cel de duminică. Ai lucrat la el? — Nu. — Câteodată Îl faci. — Margotte n-a adus Times acasă. Incredibil cum știi cuvinte. Timp de câteva luni Wallace chiar practicase avocatura. Tatăl lui Închiriase biroul; mama lui Îl mobilase, chemându-l pe Croze, decoratorul. Timp de șase luni Wallace se sculase punctual ca orice navetist și se dusese la birou. Dar la birou se aflase că nu lucra la nimic În afară de rebusuri, Încuind ușa, luând telefonul din furcă, Întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Adu coniacul. Beau eu dacă dânsul nu vrea. Știi unde sunt băuturile. Adu două pahare. Lăsați, profesore, o să vă treacă În curând agitația. Sufrageria era ceea ce se numea „afundată“. Trebuia să cobori. O fântână, o piscină, un bazin carpetat. Era mobilată sau decorată cu o desăvârșire profesionistă, aranjată dens. Acest lucru, dacă te lăsai În voia lui, Îți putea crea disconfort. Sammler Îl cunoscuse pe decoratorul răposatei doamne Gruner. Creatorul de ridicol. Croze. Croze era micuț, dar avea puterea unei personalități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
trandafir, nările proeminente, pieptănătura de Oscar Wilde, burtica suavă și degetele parfumate, care trimisese, după cum spusese Elya cu amărăciune În glas odată, una dintre cele mai crâncene și mai cinice facturi pe care le văzuse vreodată. Elya recunoscuse că era mobilat cum se cuvine, că era tratat pe măsură, dar nu-i plăcea să fie modernizat de domnul Croze, care se ocupa de recompense frumoase, de ducate suburbane pentru băieții de cartier care se descurcaseră! Și totuși - o inundație! Sammler nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
lovească. - Ajunge! Glasul venise din umbrele interiorului. Căpitanul nu putu distinge cu claritate chipul celui care vorbise, care se afla la peste zece pași distanță. Era un glas destul de subțire, dar extrem de autoritar. Din câte putu observa Oană, cortul era mobilat, avea multe covoare pe jos și panoplii de arme pe pereții laterali. Spre mijloc ardea o flacără măruntă, care Împrăștia un miros plăcut de mosc. Cortul avea ceva din miresmele Istanbulului. - Apropie-te, spuse vocea, iar Oană fu luat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
înainte să vină timpul iubirii noastre incipiente, părăsisem în sfârșit căminul Caritas de pe Rather Broich, fără să-mi iau cine știe ce rămas-bun. Pe Jülicher Straße am găsit o cameră de baie goală, cu o cadă neracordată la rețeaua de canalizare, dar mobilată cu o comodă și pat de campanie. Deoarece sora mea, a cărei ucenicie în clădirea administrativă a Spitalului Fecioara Maria își urma cursul, îmi aranjase acolo o masă gratuită, acum eram îngrijit de călugărițe franciscane și găseam în plus prilejul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
diploma de învățător în buzunar și atât. Am plecat la Necrasovca fiindcă era mai aproape de revizoratul școlar (Tabacu era la 60 de kilometri) și așteptam minunea numirii. În ce privește banii aceștia după ce că erau puțini nici mare valoare nu aveau. Camera era mobilată cu ce-a putut da gazda: un pat vechi dar curat, o masă și un scaun. Mai aveam și un divan din lăzi de zahăr cubic. Aceasta era toată averea. Plus că a trebuit să cheltuim și cu botezul copilului
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
minute de agitație auzise foșnetul hainelor sale care se frecau de husele moi, luxoase pe care stătea. Intre aceste zgomote - o liniște de mormânt. Camera de recepție continua să-i ofere spre admirație luxul unui apartament care fusese decorat și mobilat pentru a satisface cerințele unor oameni obișnuiți cu o bogăție nemăsurată. Dar, oricum, asta nu făcea decât să-i accentueze sentimentul că era un intrus, fără nici un fel de cunoaștere a ceea ce-l înconjura. ...Este destul de ridicol - gândi el. Incredibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
ai mei și pe ai ei să tacă. Cât timp se lucra la apartament, Matei cu părinții lui și cu ai Ceciliei treceau des pe la magazinul de mobilă să vadă ce garnituri s-au mai adus și să hotărască ce mobilă să cumpere. Matei pusese ochii pe o garnitură pentru camera de zi, alcătuită din mai multe corpuri care se puteau schimba dintr-un loc în altul, de la o perioadă la alta, dând înfățișări diferite încăperii. Cunoscându-l pe magazioner l-
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Și eu te pup. —Cum? —Moa! Moa! Nu așa, iubito! Mă pupi pur și simplu, sau întrun anumit fel. Te pup dulce, dulce, dulce. Acum te simt lângă mine. Pa! — Pa, băiatul meu din parc! După Paști, au început să mobileze apartamentul. Matei a cumpărat camera de zi pe care o reținuse și a așezat corpurile în fel și chip până a găsit poziția cea mai potrivită. Au cumpărat mobila de bucătărie după gustul Silviei Sătmăreanu și sufrageria după gustul Ștefaniei
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
un jgheab de tablă subțire. De acolo am putut vedea cum mișuna jos, în stradă, un furnicar de oameni cât unghia și m-a cuprins amețeala... Odăița noastră avea doi metri lungime și doi lățime. O găsise Zenobia. Avea și mobilă : o sofa ieșită de mult la pensie și un scaun, încă bun. Altceva n-ar mai fi încăput. Am completat mobilierul cumpărând o pernă mare și o fâșie de pânză albă, pentru cearceafuri. Am bătut câteva cuie în pereți pentru
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Max Blecher în Lumea românească, II, 287, 18 martie 1938.) ... îi auzeam vocea tristă și catifelată, eram îndrăgostită de acest bărbat cum te îndrăgostești de dumnezeu, dar știam că el nu va afla niciodată, îi eram recunoscătoare că mi-a mobilat sufletul cu un sentiment pe care altfel nu l-aș fi cunoscut niciodată. Mă simțeam obosită. Am făcut un pas în față, pe obraji îmi curgeau șiroaie de lacrimi, i-am întins mâna. Se uita uluit la mine, îmi pare
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
din alt punct de vedere. Mergeam mult în baruri, aveam niște prietene studente (râde) și niște prieteni tot așa, din facultate, și-mi plăcea să mă-mbrac frumos, cum v-am spus, căutam s-o ajut pe bunica mea, să mobilez casa. Aveam un apartament cu două camere. Ce era nevoie: scaun, scaun - luam un set de scaune, sau masă, sau o carpetă, lenjerie... ce prindeam. Aveam mereu bani la mine și, când mergeam în oraș și vedeam ceva frumos, luam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Am intrat amândoi printr-o ușă Îngustă Într-o cafenea destul de spațioasă, care nu avea la intrare nici firmă, nici lumini. Un grup de homosexuali ocupau câteva locuri și beau o băutură alcoolică transparentă. Probabil gin sau vodcă. Localul era mobilat cu câteva mese din furnir subțire și niște scaune pliante, podeaua era murdară, plină de chiștoace de țigări, sticle goale, coji de fructe și alte mizerii care nu-mi dădeam seama ce erau. Homosexualii l-au salutat pe bărbat. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
picioare la ușă. O auzi strigând în interiorul apartamentului: - Nirena, a venit. Apoi se auzi o exclamație confuză și Nirena apăru la intrare. - Ei, ce faci, zise ea direct, intri sau stai proțăpit acolo? Gosseyn rămase mut. O urmă în livingul mobilat cu gust și se așeză pe scaunul care i se oferi. Cealaltă femeie dispăruse. Constată că Nirena îl privea neutră. Ea zise necăjită: - Mă costă mult să-ți vorbesc. - Te asigur, zise Gosseyn, că nu riști nici o incorectitudine din partea prințului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
plictisitoare, existau suficiente armuri, rasteluri cu muschete și arme albe în panoplii pentru a purta un război cu regele Gustav Adolf și întreaga armată suedeză. Prin comparație, salonul, la care am ajuns pe o scară din lemn în spirală, era mobilat cu simplitate și oferea o priveliște spectaculoasă asupra luminilor de aterizare de pe o mică pistă aflată la doi kilometri depărtare. — Serviți-vă cu ceva de băut, zise locotenentul deschizând dulapul. Dacă aveți nevoie și de altceva, domnule, sunați din clopoțel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
acum apăs pe claxon, îl fac să-i sune în oasele spinării. Dar mă gândesc deja la mama. Și ea își luase carnetul de conducere târziu, își făcuse un cadou. Urca în mașinuța ei care mirosea a ceară de lustruit mobila și se ducea cine știe unde. Cu paltonul din stofă în brăduleț bine împăturit pe scaunul de lângă ea. Conducea exact ca femeia din fața mea, strângând prea tare volanul, de parcă i-ar fi fost frică să n-o înjunghie cineva în spate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
dau. Știe și ea de când ne-am luat. Imediat după noaptea nunții i-am zis: Femeie, mă duc la piață, schimb o lustră dacă este cazul, bat covoarele de le ia dracu’, dau găuri cu bormașina În toți pereții, mut mobila dintr-o cameră În alta, da’ să nu văd aspirator În fața ochilor că mi crește tensiunea... Acu’ s-a-nvățat, mă lasă-n pace... Gicu aprinde țigara. Dacă-i ziceai asta Înainte de noaptea nunții, acu’ erai burlac. Șmecherule care ești
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
mine. În mod regulat. Să știi că e genul de lucruri la care sunt foarte atentă. — Sigur. Încuviințez iar din cap, amuzată. — Să intrăm aici. Mă conduce printr-o altă încăpere uriașă și spațioasă într-o seră imensă de sticlă mobilată cu șezlonguri opulente de tek, cu plante bogate și o tavă bine garnisită cu băuturi. — Eddie ! Vino puțin ! Bate în fereastră și, când mă uit, văd un bărbat în pantaloni de golf traversând peluza bine îngrijită. E bronzat și arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
de acea ruptură diplomatică care amenința să repună În cauză misiunea americanului În ansamblul ei. Îmi ceru să intervin. M-am dus, deci, la compatriotul meu, la Palatul Atabak, o clădire de piatră albă, alcătuită din treizeci de camere mari, mobilate În parte după moda orientală, În parte după cea europeană, sufocate sub povara covoarelor și a obiectelor de artă, cu coloanele zvelte ale fațadei reflectându-se Într-un iaz. De jur-Împrejur, un parc imens era străbătut de cursuri de apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și dispare după ușa de la numărul 405. O clipă mai târziu, mai apar încă două fete, și le urmăresc dispărând și ele înăuntru. Poate că, până la urmă, chiar e adresa corectă. Deschid ușa de sticlă, intru într‑un hol sărăcăcios mobilat cu scaune de plastic și dau din cap fără stare spre recepționerul de la tejghea. — Ăă... scuzați‑mă, vă rog, zic politicoasă. Căutam... — Etajul doișpe, zice plictisit. Lifturile sunt în spate. Mă grăbesc spre capătul holului, chem unul dintre lifturile antice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]