202,454 matches
-
toți sfinții și dumnezeii, printre alte bip-uri" (dbrom.ro). Succesul cuvîntului se reflectă și în derivare: de la bip s-a format verbul familiar, de conjugarea a IV-a, a bipăi (e drept că a putut beneficia și de un model din engleză - verbul to beep -, dar este perfect normală și derivarea independentă). Verbul apare destul de frecvent cu sensul general de producere a unor semnale sonore: "limita e marcată de un post de control care-ți bipăie bagajul" (22, 42, 1997
Bip by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12211_a_13536]
-
amară. Prima baie "umană", odată intrați în mâinile a două rusoaice energice, îi relevă fostului deținut "dorința inconștientă din partea noii autorități (...) de a îndepărta urmele vieții noastre de până atunci, de a face din noi oameni noi, după propriul lor model, de a ne impune amprenta lor". De fapt, foștii häftlinge nu au niciodată senzația libertății ( nici măcar în noile lagăre care le vor deveni cămine temporare în lungul drum către casă). Prima "casă" din calea sinuoasă este Auschwitz. E, ironic, locul
Despre lagăre și supraviețuitori by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/12221_a_13546]
-
Însă acest discurs cu (și despre) obiecte salvate nu este decît o capcană. Pictura lui Dumitriu nu are nimic documentarist și denotativ. Ea nu invocă nici contexte, nici lumi dispărute și cu atît mai puțin realități sociologice. Obiectele alese ca modele cu o maximă atenție și cu o sensibilitate la fel de mare sînt ele însele forme cu un imens potențial expresiv. Identificîndu-le, pictorul nu face decît să le deplaseze din realitatea lor anodină, asociată unei utilități lipsite de orice ambiguitate, într-un
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
fi un pictor al obiectelor, al substanțelor și al materialității în accepțiunea ei generală, Dumitriu este, așa cum am amintit deja, un permanent hermeneut în cîmpul conceptelor și un neobosit creator de noțiuni plastice. El nu negociază cu datele imanente ale modelelor sale, ci încearcă să creeze categorii, să propună modele absolute în care să se regăsească toate variantele concrete posibile. Și, din acest punct de vedere, chiar dacă pictorul vibrează spiritual și se așază într-un ambiguu spațiu metafizic, asemenea artiștilor noștri
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
materialității în accepțiunea ei generală, Dumitriu este, așa cum am amintit deja, un permanent hermeneut în cîmpul conceptelor și un neobosit creator de noțiuni plastice. El nu negociază cu datele imanente ale modelelor sale, ci încearcă să creeze categorii, să propună modele absolute în care să se regăsească toate variantele concrete posibile. Și, din acest punct de vedere, chiar dacă pictorul vibrează spiritual și se așază într-un ambiguu spațiu metafizic, asemenea artiștilor noștri din generația �70, ca strategie a construcției formei și
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
din alegerile locale (,a trecut vremea șarlataniei electorale, poporul s-a deșteptat"), și retragerea lui Theodor Stolojan din cursa pentru Cotroceni, dar și marja de siguranță a unor întorsături de ultimă oră, Silviu Brucan riscă un pariu: ,Cohabitation este un model francez de guvernare care a luat naștere din momentul în care un președinte socialist, François Mitterrand, a fost nevoit să conviețuiască la putere cu un guvern de dreapta francez. Este posibil, chiar probabil, ca la alegerile din România, în noiembrie
Pariul lui Brucan by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12229_a_13554]
-
luat naștere din momentul în care un președinte socialist, François Mitterrand, a fost nevoit să conviețuiască la putere cu un guvern de dreapta francez. Este posibil, chiar probabil, ca la alegerile din România, în noiembrie votul popular să genereze un model similar celui francez" (p. 132). Ca orice profeție care se respectă și aceasta are ceva sibilinic. Nu știm dacă președinte va fi Năstase sau Băsescu, cert este că guvernul (în viziunea lui Silviu Brucan) va avea altă culoare politică decît
Pariul lui Brucan by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12229_a_13554]
-
de la Eminescu, pînă la Șerban Foarță. Cristian Bădiliță nu este, așa cum s-ar putea crede un simplu parodist care scrie ŕ la maničre de... Chiar dacă folosește ingredientele altora, poezia sa este pe deplin originală dezvoltarea ei ulterioară desprinzîndu-se decisiv de modelul inițial. În mod paradoxal, poemele lui Cristian Bădiliță se umplu de seva creațiilor poetice la care fac trimitere în mod implicit sau explicit. Lecturînd un poem precum Dansul materiei, cititorul nu-și poate scoate nici o clipă din minte prototipul bacovian
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
Dacă jurnalul e un caiet cu note, el devine inutil după ce notele au fost folosite; dacă este o culegere de observațiuni inutilizabile, asta dovedește sterilitatea" (p. 45). Demonstrația e ca și făcută. După Stendhal, Edmond de Goncourt compromite un alt model al genului, fiind preocupat excesiv de succesul propriu, într-un ton emfatic (p. 257). Lui G. Călinescu nu-i place nici "tipul jurnalului care umflă activitatea vitală și gesticulația zilnică, insinuând o deplasare de pe plan fizic pe plan metafizic" (p. 256
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
acestuia de a mă cunoaște și a mă vizita. M-am grăbit îndată să schimb toată vesela, pentru că serviciile erau incomplete, farfuriile și ceștile ciobite, eu și prietenii beam fără complexe din pahare de muștar, furculițe aveam puține și de modele diferite, cuțite și linguri la fel. Am alergat îndată la bazarul din Choisel și le-am comandat, la care patroana s-a mirat "Domnule Tournier, cumpărați atît de multe lucruri noi de parcă v-ați pregăti să-l primiți în vizită
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
în viață, apărute la noi între 1840-1940. Cu această ocazie, mă voi opri însă asupra altor două cărți, cele mai recente, legate în bună măsură între ele. Strategii ale comportamentului european (recenzată la apariție chiar în "România literară"), construită după modelul universitar (repere bibliografice, microantologie ilustrativă, studiu de caz), este un foarte util punct de pornire pentru cei interesați de retorica comportamentului în paralel cu schimbările pe parcursul a secole din cadrul literaturii. Odată baza stabilită cu ideile unor Aristotel, Zumthor, Huizinga sau
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
realist atmosfera românească - preponderent rurală - din vremea schimbărilor radicale aduse de noul regim comunist, iarăși conștient că acest tip de literatură nu se încadrează prea bine în trend, să creezi cu talent (asta însemnând, printre altele, să și poți evita modelele puternice - Preda ar fi un exemplu), toate acestea înseamnă un volum de muncă apreciabil. Dar dincolo de acest efort evident stau punctele slabe și cele tari, calitățile și defectele. Prima impresie după lectura romanului Deșertul roșu este că titlul nu prea
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
și Stolojan; comparația Iliescu - Șevardnadze; loialitatea necondiționată a lui Adrian Năstase și Traian Băsescu față de liderii partidelor lor între 1990 și 2000; comportamentul lui Adrian Năstase, interpret prin teoria hegeliană a negării negației (Iliescu a vrut să se delimiteze de modelul Ceaușescu, iar Adrian Năstase, dorind să se delimiteze de modelul Iliescu, revine într-un fel la modelul Ceaușescu, dar pe o treaptă superioară - vezi p. 310). Cum arată ultimii patru ani din istoria României la capătul acestei foarte provocatoare lecturi
Cartea gurvernarii Năstase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12275_a_13600]
-
Năstase și Traian Băsescu față de liderii partidelor lor între 1990 și 2000; comportamentul lui Adrian Năstase, interpret prin teoria hegeliană a negării negației (Iliescu a vrut să se delimiteze de modelul Ceaușescu, iar Adrian Năstase, dorind să se delimiteze de modelul Iliescu, revine într-un fel la modelul Ceaușescu, dar pe o treaptă superioară - vezi p. 310). Cum arată ultimii patru ani din istoria României la capătul acestei foarte provocatoare lecturi pe marginea căreia s-ar putea glosa la nesfîrșit? O
Cartea gurvernarii Năstase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12275_a_13600]
-
lor între 1990 și 2000; comportamentul lui Adrian Năstase, interpret prin teoria hegeliană a negării negației (Iliescu a vrut să se delimiteze de modelul Ceaușescu, iar Adrian Năstase, dorind să se delimiteze de modelul Iliescu, revine într-un fel la modelul Ceaușescu, dar pe o treaptă superioară - vezi p. 310). Cum arată ultimii patru ani din istoria României la capătul acestei foarte provocatoare lecturi pe marginea căreia s-ar putea glosa la nesfîrșit? O spune Mircea Mihăieș la pagina 84: "... vorbesc
Cartea gurvernarii Năstase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12275_a_13600]
-
ale cărturarului, în cultura noastră, una care mă face să mă gîndesc, toute proportion gardée, la Comenius, la Didactica magna, la pansophia și, poate, la greul alegerii între a-ți construi un "sistem" și a face școală. Mă refer la modelul enciclopedic, adică la en kyklos paideia: mai multe cercuri care, în interior, lucrează toate, deși noi, la suprafață, nu vedem decît unul. La Petru Creția, vizibilă este eticheta, asumată "testamentar", de eminescolog sau, în orice caz, de om de litere
Despre alegerile bune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12626_a_13951]
-
ușor melancolic. Astăzi, i s-ar putea reproșa acestei cărți "de ieri" inactualitatea. Este, poate, datată ca stil, scriere a unui autor prea implicat în discursul lui dar, altfel, o consistentă (și valabilă!) pledoarie pentru umbratilis vita, pentru cărțile și modelele la umbra cărora viața se trăiește frumos. Mă întorc la ceea ce consideram a fi prima idee unificatoare a cărții: școala. N-aș identifica-o, în accepția pe care i-o dă Petru Creția, cu vreo realitate care a fost: școala
Despre alegerile bune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12626_a_13951]
-
universale a fost Marea Revoluție din Octombrie. Tot ce era rusesc și în special sovietic era desăvârșit. A existat un "protocronism" rus: totul fusese inventat și descoperit de către poporul constructor al comunismului (protocronismul din epoca lui Ceaușescu a avut ca model un sistem instaurat de Stalin). în asemenea condiții școala deforma grav tineretul; salvarea venea din familie și de la profesori care, cu riscuri azi de neînțeles, își făceau cu cinste datoria. îmi aduc aminte de directorul școlii germane care în prima
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
altfel de relații umane decât cele dictate de mojicie și rapacitate. Discutând cu egală dezinvoltură și cu un indicibil șarm, cu un calm aproape inimaginabil în isterica lume românească, despre subiecte de interes public sau privat, Marie-Rose Mociornița poate constitui modelul de normalitate de care avem nevoie. Ultimii ani au impus pe ecrane două tipuri feminine: fie vampa cu creier de bibilică, dar cu "craci" devastatori și silicoane magnetice, fie muierocul cu glas tunător și maniere de plutonier ce l-a
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
una fundamental nouă. Nu ar fi avut cum, dacă apreciem ediția critică Iorgu Iordan și Elisabeta Brâncuș, apărută în 1970 la Editura Minerva, ca una impecabilă filologic și științific. A fost de atunci de foarte multe ori reeditată. E un model de ediție cu adevărat critică: la 476 de pagini, câte are opera lui Creangă, se adaugă 400, de note și variante, un glosar, 300 de pagini din dosarul receptării critice, 200, de bibliografie actualizată, extrem de minuțioasă - la a căror redactare
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
ai grupării - gloria va mai face un popas de o zi. Prietenii săi iluștri - Lovinescu, Blaga și Vianu - vor pune încă o vorbă bună pentru el, pe lângă oamenii influenți ai momentului (actual!). Ambasadorul e, din off, personajul care pozează alături de modelele studenției sale - Cornel Ungureanu. Discipolii lui Victor Iancu, printre care și I. Negoițescu, G. I. Tohăneanu sau Eugen Todoran, își amintesc, fără aureola roză, a vremii care idealizează totul, de un excelent estetician de formație germană, pasionat de Schiller și
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
de praf, pe raftul unde le era locul, alături de Negoițescu, Doinaș, Balotă, Regman, Cotruș sau Stanca. Mai activi sau mai norocoși, acești "ași" ad-hoc au avut șansa celei "de-a doua nașteri", alături de generația Nichita Stănescu, ca VIP-uri și modele ale anilor '60. Numele lor sunt singurele care se identifică, azi, cu Cercul literar de la Sibiu. Scormonirea prin �rufele vechi" (și murdare!) ale istoriei literare e o treabă nu tocmai simplă, în nici un caz plăcută. Dar e singura cale de
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
Observatorul alterează, prin prezența în mijlocul scenei, obiectivitatea observațiilor. Istoria e una trăită, completată cu o documentație exhaustivă, studiată cu tenacitate și seriozitate. Talentul criticului, dublat de omul de știință migălos și rigid se integrează, de minune, aerului de familie al modelului profesorului ardelean. Fotografia în care Ovidiu Cotruș, Deliu Petroiu, Eugen Todoran sau Victor Iancu apar, ei înșiși, ca figuri paradigmatice ale acestui model e, de fapt, una incompletă - în prim-plan și dedesubtul foștilor prieteni pozează chiar Cornel Ungureanu. Iar
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
criticului, dublat de omul de știință migălos și rigid se integrează, de minune, aerului de familie al modelului profesorului ardelean. Fotografia în care Ovidiu Cotruș, Deliu Petroiu, Eugen Todoran sau Victor Iancu apar, ei înșiși, ca figuri paradigmatice ale acestui model e, de fapt, una incompletă - în prim-plan și dedesubtul foștilor prieteni pozează chiar Cornel Ungureanu. Iar "intervalul timișorean" e mai mult un pretext. Dincolo de urmărirea unei biografii a exilului, volumul (construit ciudat, ca un dosar din decupaje neînchegate, dintre
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
gândi însă la modul în care acești tineri cu sau fără educație specific muzicologică își pun problema unui stil de muzicologie radiofonică. Nu există un îndrumar, un îndreptar, un curs academic, ci doar adaptarea la o realitate și găsirea unor modele imediate printre colegii mai experimentați din redacțiile radiofonice. Poate că știm cu toții ce condiții ar putea influența selecția de tineri colaboratori, de pildă un oarecare talent literar, o cultură generală care să permită tânărului publicist de radio să scrie atractiv
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]