1,599 matches
-
în 1882, peregrinările la românii din Peninsula Balcanică și Asia Mică. N. Iorga l-a numit, într-o frumoasă caracterizare, „pelerin pe toate plaiurile rătăcirilor românești”. Aceste călătorii au avut ca rezultat interesante studii cu caracter etnografic și folcloric. Concepute monografic, studiile conțin numeroase considerații de ordin geografic, istoric, etnografic, folcloric, precum și poezii, melodii populare și texte dialectale (Datinile la nunți ale poporului român din Macedonia, Poezii populare adunate în Macedonia ș.a.). Singulare erau preocupările sale pentru identificarea urmelor dacice în
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
Chihaia, Teodor Vârgolici, Al. Zub, Titus Moraru), Lecture et lectures (4/1977: Roxana Sorescu, Silvian Iosifescu, Constantin Noica, Al. Paleologu, Micaela Slăvescu). Literatura română e abordată de asemenea tematic, fie din perspectiva unor chestiuni generale sau cu caracter comparatistic, fie monografic, prin numere dedicate unor scriitori importanți. În prima categorie intră teme precum: La Littérature roumaine et la littérature européenne (3/1974: Al. Duțu, Aurel Sasu, Paul Cornea, Lidia Bote, Al. Oprea, Cornelia Ștefănescu), La Littérature roumaine actuelle (1/1974), Leș
CAHIERS ROUMAINS D’ÉTUDES LITTÉRAIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285998_a_287327]
-
noastre”. Dar „cea mai de folos zăbavă” pentru cunoașterea evoluției și emancipării ideologice a dramaturgiei și spectacolelor este citirea articolelor lui Valentin Silvestru, fără îndoială cel mai perseverent și vigilent comentator în domeniu, cu contribuții încă din 1948. Cum tratarea monografică n-a fost, în nici un domeniu, scopul prezentei cercetări, ne vom limita și de data aceasta la reproducerea fragmentară a câtorva articole, urmând să menționăm în note50 câteva aspecte din vasta activitate a lui V. Silvestru, reporter, nuvelist, comentator literar
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ale prozei sale, pe care M. Preda le mai poate încă dezvolta cu consecvență, pentru a ține făgăduințele mari ale primelor sale cărți”. Întrucât nici unul din aspectele abordate de noi până acum n-a beneficiat de o tratare cuprinzătoare, completă, monografică, urmărind cu prioritate reliefarea coordonatelor esențiale, nu ne vom abate nici acum de la acest principiu; deși, de fapt, în acest caz, cred că nu suntem departe de o imagine completă a modului în care a fost receptată în vremea sa
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Toma. Pe marginea volumului „Cântul vieții” - Mihail Novicov publică studiul „Mitrea Cocor” de Mihail Sadoveanu, 30 p. cu ilustrații, lei 9,26, tiraj 35.000 ex. Cele mai reprezentative scrieri ale timpului, în poezie și proză, își aveau deci comentarii monografice. Astfel, deși mult mai încet decât prozatorii și poeții, reușind să depășească tendința prezentării în grup, adică a publicării în colectiv, după moda sbornicelor - produs editorial foarte frecvent în vreme, fie în original, fie în traducere în toate domeniile: știință
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
iar Duiliu Zamfirescu, însemnări de călătorie străbătute de o subtilă ironie. Cu un vodevil intitulat În pragul scenei colabora I. D. Malla. Scarlat I. Ghica traduce și publică în A.r. tragedia Iuliu Cezar a lui Shakespeare. Un fragment din studiul monografic despre V. Alecsandri de N. Petrașcu apărea la rubrica „Litere”, alături de articole scrise de L. Bachelin (despre literatura populară), A. Demetriescu, T. G. Djuvara, profesorul botoșănean N. Răutu (Satira literară la români), L. Șăineanu (Din basmele românilor), Gh. Adamescu ( Viața
ATENEUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285487_a_286816]
-
un monolog sau un discurs exclusiv și orgolios al jurnalistului; o descriere de tip natură moartă; o lecție de morală ilustrată cu câteva exemple; un jurnal personal și intimist; o reunire întâmplătoare de impresii și opinii - spre exemplu, micro-trotuarul. Reportajul monografic Rar sau deloc folosit în presa cotidiană, acest tip de reportaj îl întâlnim în săptămânale generaliste, de tip magazin, în unele reviste ilustrate. Chiar dacă regulile de bază rămân aceleași pentru orice tip de reportaj, diferențele sunt impuse de vastitatea subiectului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
subiectului (de exemplu, Vaideeni, satul ultimilor ciobani de transhumanță), de mulțimea personajelor (Greci, satul ultimilor italieni români), de lipsa mărturiilor directe sau chiar istorice (istoria bisericii „Corbii de piatră” sau chiliile rupestre de la Bozioru). Aparenta lipsă de dinamism din reportajul monografic va fi compensată de o răbdătoare documentare și acolo unde nu se poate, chiar de imaginar. Iată câteva sfaturi utile într-un mare reportaj: Respectați regula „primelor minute”. Când ajungeți într-un loc pe care vreți să-l descrieți, mobilizați
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ca tensiune, secvențe punctate sincopat de intertitluri și atacuri separate. Fără a fi neapărat cronologice, aceste subcapitole oferă alternanță (4)și o necesară modificare a perspectivei narative, cu condiția să nu schimbe unghiul de atac al întregului text. Etapele reportajului monografic sunt următoarele: Totul începe cu un chapeau dinamic, expresiv, intens, de tipul acroșajului. Mult mai important în reportaj este atacul. Cum spuneam și în alt capitol, el poate fi realizat printr-o multitudine de procedee: o imagine puternică, o constatare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de portret, descrierea ambientului casnic, mici detalii autenticiste (un gest, un tic, o replică spumoasă). Prin personaj, ajungem la poveste. Dezvoltăm secvențele povestirii, lărgim cadrul, insistăm, revenim, intrăm în viața comunității prin intermediul unor întâmplări emoționante, narate de către personaj. Evitând consemnarea monografică, ne vom ocupa de momentele cele mai importante ale vieții comunitare (naștere, moarte, sărbători), reținând pe cele mai puternice. Mereu trebuie să ne întrebăm: prin ce se deosebesc acești oameni de alții? Ce au ei în plus? De ce nu seamănă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
completat cu studiul înrâuririlor folclorice (Poezia și folclorul: puncte de joncțiune, 1987) sau al unor circumstanțe istorice determinate (Prezenți în front, 1985). Autoarea plătește un anume tribut temelor oficiale bolșevice (Patosul patriotic și internaționalist al poeziei, 1979). A publicat studii monografice despre lirica lui G. Meniuc (1980) și Pavel Boțu (1987), în tentativa de a descifra coordonate stilistice și individualități poetice. SCRIERI: Poezia meditativă moldovenească, Chișinău, 1977; Teoria și metodica compunerii, Chișinău, 1978; Patosul patriotic și internaționalist al poeziei, Chișinău, 1979
BOTEZATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285838_a_287167]
-
schițe, tablete, foiletoane, portrete și reportaje literare în publicații din Transilvania și Banat, dar și de peste munți. Volumele apărute în timpul vieții au un caracter cvasiliterar, fie că este vorba de impresii și amintiri (Cântăreții noștri la București, 1907), de studii monografice (Ciprian Porumbescu, 1908) sau de însemnări pe teme diverse (Pagini răzlețe, 1910). În întregul scrisului său, de la foileton la monografie, trăsătura comună este sinteza dintre cultura variată și experiența de viață deosebit de bogată, fapt care îi permite lui B. considerații
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
de călătorie din Jurnal italian (1973) și, mai apoi, din Itinerare paralele (1981), impregnate și stilistic de măreția copleșitoare a istoriei, culturii și geologiei traseelor parcurse, indică înclinații complementare în ansamblul activității. Temperamental și intelectual, B. înclină frecvent spre cuprinderea monografică, modalitate de studiu cu largi posibilități analitico-explicative, demonstrând preferința statornică pentru imaginea unei personalități reprezentative, și numai implicit a unui aspect tematist, a unui curent sau a unei epoci. Sintezele globale însă își așteaptă un timp al marilor retrospective. Monografiile
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
în cazuri nu o dată complexe. Estetica dificilă a lui Ugo Foscolo, de pildă, este fixată dialectic între romantism și neoclasicism, revigorarea poeticilor antice înglobându-i nuanțat și pe Carducci și Pascoli, cel din urmă decadentist prin excelență. Ordonate cronologic, exegezele monografice sunt scrise într-un stil cu acuzate valențe poematice, agreând frecvent paradoxul. Fibra lirică a autorului vibrează profund la stimulii operei, dar formația clasicistă temperează expresia verbală. Expunerea avansează calm pe spațiul întins al analizelor, coagulându-se uneori în pledoarii
BALACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
sunt consacrate corifeilor literaturii absurdului: Kafka sau Universul absurd, Absurdul în aventura dadaistă, Albert Camus sau Absurdul și revolta, Eugen Ionescu sau Absurditatea absurdului, Samuel Beckett sau Apocalipsa absurdului. Cultura clasică a autorului este pusă în lucru și în studiul monografic Jakob Burckhardt - un umanist modern (1974). O altă carte, De la Ion la Ioanide (1974), al cărei subtitlu este Prozatori români ai secolului XX, ar fi o replică la Arta prozatorilor români a lui Tudor Vianu, referindu-se însă doar la
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
nu o afirmă expres, organizarea cărții, ca și textul propriu-zis dovedesc rezerva autorului față de demersul formalismului structuralist, atitudine confirmată de o întreagă orientare ulterioară, când structuralismul e supus unor atacuri și dezavuări venite din diferite direcții. Totuși, într-o lucrare monografică, Opera lui Tudor Arghezi (1979), B. acceptă, în parte, unghiul formaliștilor, mai precis al predecesorilor acestui curent și, mai clar, al lui Marcel Proust (din eseul În contra lui Sainte-Beuve), care spunea: „O carte este produsul unui alt eu decât cel
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
dovedit un critic cu egale disponibilități interpretative pentru poezie și proză. În volumul Abside (1979) desenează cu o mână sigură profile ale unor poeți precum Al. Andrițoiu, Ana Blandiana, Vasile Nicolescu, Aurel Rău, Marin Sorescu, Nichita Stănescu. O primă sinteză monografică asupra poeziei lui Nichita Stănescu realizează în eseul Poeta ludens (1979). Prozatori contemporani ca Marin Preda, Eugen Barbu, Paul Anghel, Constantin Țoiu, Francisc Păcurariu sunt prezentați în volumul Refracții (1980), pe când Geo Bogza, Laurențiu Fulga, I. Lăncrănjan ș.a., alături de clasicii
BAILESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
Anghel, Constantin Țoiu, Francisc Păcurariu sunt prezentați în volumul Refracții (1980), pe când Geo Bogza, Laurențiu Fulga, I. Lăncrănjan ș.a., alături de clasicii Liviu Rebreanu, Jean Bart, sunt comentați în paginile din volumul Aorist (1988). Revenind la poezie, B. consacră două sinteze monografice unor autori de prestigiu: Grigore Vieru (1995) și Marin Sorescu (1998). Mai multe comentarii care au un orizont deschis spre filosofia culturii și le-a reunit în volumele Eseuri (1982), Personalități culturale românești din străinătate (1999) și Fețele rostirii (2002
BAILESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
sunt Grupul Interdisciplinar de Reflecție (GIR) și Academia Română (mai târziu, formularea devine „sub egida Academiei Române”). Revista nu își schimbă radical tematica și obiectivele, însă transformări sensibile au loc totuși: dintr-o publicație pur teoretică ori orientată spre dezbateri tematice și monografice, devine (și) o revistă legată de actualitate, cu marja de laxitate proprie publicațiilor lunare (asemănătoare, sub acest raport, cu, de pildă, „Viața românească” ori „Steaua”) și, la investigarea problematicii stricte a criticii literare ori a literaturii în general, se adaugă
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
Basarabia, 1-3/1994, Literatura română postbelică, 11-12/1996, Destinul iugoslav, 10-12/1999, Literatura română în regimul libertății: perioada 1990-2000, 2-3/2000, Fenomenul nouăzecist, 9-12/2000). Cercul colaboratorilor e foarte larg și cu o componență extrem de diversă. La numerele tematice ori monografice, la anchete sau la „dosare” au fost solicitați să participe scriitori din toate generațiile și de toate orientările, critici și istorici literari, universitari și specialiști din diferite domenii umaniste, și revista este una dintre puținele în care poți găsi, alăturate
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
abia atunci când se va fi cules foarte mult, dacă nu aproape tot, în aria folclorului. Sub înrâurirea lui B. P. Hasdeu, C. a publicat în 1893 două studii consacrate descântecelor (Deochiul și Faptul), în folcloristica noastră acestea fiind primele cercetări monografice ale unor tipuri de descântec. Povestea Kipăruș Petrul Făt-Frumos, apărută în ziarul „Românul”, proverbele trimise lui Iuliu A. Zanne pentru corpusul la care acesta lucra sau colaborarea sa la colecția lui Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, cu texte adunate din
CANIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
și timpul său. În perspectiva conceptualizantă a lui C., eminescianismul devine o categorie largă de sensibilitate, care anticipează o serie dintre opțiunile culturale ale secolului al XX-lea. Dintr-un unghi acuzat perspectivist este abordat Clasicismul european, într-un volum monografic din 1971. Decupajul problematic al cărții nu scapă din vedere făgașele urmate de istoria ideilor în veacurile următoare. Autorul concentrează și dă convergență unor ipoteze asupra clasicismului, dispersate în mai toate sintezele sale. În cartea despre Eminescu, în cea despre
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
ale zonei: ”- Ce urli, fă, Leană, că doar nu dau turcii!/ - Ieși, fă, la poartă, că-ți veniră neamurile!”, dar și atmosfera spațiului geografic al Olteniei din care provine autorul, sesizându-se la acesta o intenție de a zugrăvi imaginea monografică a societății românești din zona Craiovei imediat după naționalizare, prin nararea poveștilor unor personaje din diverse categorii sociale, atât din mediul rural cât și din cel urban. Autorul nu ne ține departe nici de amintirile primilor fiori de iubire și
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
Bitoleanu, op. cit., p. 347. 330 Ibidem, p. 348. 331 Monitorul Oficial, nr. 236/1878, pp. 71617162. 332 Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p. 347. 333 Ibidem. 334 Ibidem. 335 Ibidem. 336 Romulus Seișanu, Dobrogea, Gurile Dunării și Insula Șerpilor. Schiță monografică. Studii și documente, Editura Ziarului "Universul", București, 1928, p. 181. 337 Ibidem. 338 Ibidem. 339 ***, Corespondența generalului Iancu Ghica. 2 aprilie 1877 8 aprilie 1878, editată de generalul Radu Rosseti, București, 1930, p. 166. 340 Romulus Seișanu, op. cit., p. 182
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Casa Regală, dosar nr. 51/1878, f. 2-3. 371 Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, tom II, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1909, p. 227. 372 Apud Romulus Seișanu, Dobrogea, Gurile Dunării și Insula Șerpilor. Schiță Monografică. Studii și documente, București, 1928, pp. 183-184. 373 Ibidem, p. 184. 374 Ibidem; G. D. Nicolescu, Parlamentul României, partea I-a, București, 1906, p. 326. 375 Romulus Seișanu, op. cit., p. 184. 376 Apud Petre Maravela, "1878 Reinstalarea administrației românești în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]