1,180 matches
-
de ioni ș21-23ț precum și ca materiale de umplutură pentru coloanele cromatografice ș24-28ț. Utilizările practice și studiile teoretice, atestă că cei mai cunoscuți polimerii reticulați sub formă de perle sunt cei pe bază de stiren-divinilbenzen ș29-31ț precum și cei pe bază de monomeri acrilici [32-40]. În ultimul timp, în literatura de specialitate au apărut studii privind comportarea specifică a polimerizării reticulante radicalice a monomerilor alilici ș41ț precum și referiri la proprietățile microstructurale ale rețelelor sintetizate (branșări, reticulări, gelifieri) [42, 43]. În scopul obținerii de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
cunoscuți polimerii reticulați sub formă de perle sunt cei pe bază de stiren-divinilbenzen ș29-31ț precum și cei pe bază de monomeri acrilici [32-40]. În ultimul timp, în literatura de specialitate au apărut studii privind comportarea specifică a polimerizării reticulante radicalice a monomerilor alilici ș41ț precum și referiri la proprietățile microstructurale ale rețelelor sintetizate (branșări, reticulări, gelifieri) [42, 43]. În scopul obținerii de adsorbanți pentru un număr mare de aplicații și răspunzând dorinței de diversificare a structurilor reticulate poroase sub formă de perle, în
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
aplicații și răspunzând dorinței de diversificare a structurilor reticulate poroase sub formă de perle, în cele ce urmează se va face referire la sinteza si caracterizarea de particule pe bază de poli(dialilmaleat) (poli(DAM)). Astfel, a fost investigat efectul monomerului trifuncțional, dialilmaleatul asupra proprietăților structurale ale polimerului obținut prin tehnica polimerizării în suspensie. Sinteza perlelor cu porozitate permanenta pe baza de dialilmaleat S-au utilizat următoarele materiale: Dialilmaleatul, C10H12O4 , având puritate de 97,0% cu pf=160C, și densitate = 1
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
pf=160C, și densitate = 1,073g/cm3 a fost distilat înainte de utilizare. Ciclohexanolul (Cy) și acetatul de n-butil, (nBA) au fost folosiți ca atare, în calitate de medii porogene. Cantitatea de porogen, utilizată în 120 sinteze a fost calculată în urma diluției monomerului cu mediul porogen, utilizând relația (1) : pm m gg g gf += (1) unde: gm= greutatea monomerilor, g gp= greutatea agentului porogen, g Instalația de polimerizare în suspensie utilizată pentru prepararea perlelor este prezentată în figura 1 Faza apoasă introdusă în
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
de n-butil, (nBA) au fost folosiți ca atare, în calitate de medii porogene. Cantitatea de porogen, utilizată în 120 sinteze a fost calculată în urma diluției monomerului cu mediul porogen, utilizând relația (1) : pm m gg g gf += (1) unde: gm= greutatea monomerilor, g gp= greutatea agentului porogen, g Instalația de polimerizare în suspensie utilizată pentru prepararea perlelor este prezentată în figura 1 Faza apoasă introdusă în instalație conține sistemul de stabilizare alcătuit din 0,70% sare de amoniu a copolimerului stiren-anhidrida maleică
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
0,315 — 1,0 mm, randamentul reacției fiind de 80%. În general, formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a catenelor include reacții de ciclizare, propagare si reticulare, așa cum se prezintă în Schema 3. Schema 3 Formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a monomerilor polifuncționali;reacțiile posibile ale macroradicalului crescător: c-ciclizare; r reticulare; p-propagare În cazul polimerilor obținuți prin reacția de polimerizare reticulantă a DAM există două feluri de legături duble : alilică (A) și maleică (M). Cinetica polimerizării include un număr mare
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
si grupări maleat (M) Complexitatea reacțiilor este pusă in evidență prin metode specifice de analiză și caracterizare a compușilor reticulați, ținând cont de faptul că sunt insolubili. Diferențele dintre parametrul de solubilitate al mediului porogen utilizat în sinteza perlelor și monomer (DAM) determină gradul de solvatare al polimerului /62/, așa cum este prezentat în tabelul 3 Parametrul de solubilitate al poli(DAM) a fost calculat cu ajutorul constantelor de atracție molară ale lui Small / 57/, aplicând relația (6): δ â d ∑Fi / M
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
determină o scădere a energiei de activare si are semnificația creșterii complexității mecanismului reacției de degradare [54]. Spectrul FT IR al poli(DAM) preparat prin tehnica polimerizării în suspensie pune în evidență faptul că nu există mari diferențe între spectrul monomerului și cel al polimerului. Caracteristică este banda de la 1648 cm 1 specifică vibrației legăturii vinilice, indicând, așa cum era de așteptat, că în timpul polimerizării reticulante are loc o conversie incompletă a dublelor legături prezente în monomer. Același lucru se poate observa
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
există mari diferențe între spectrul monomerului și cel al polimerului. Caracteristică este banda de la 1648 cm 1 specifică vibrației legăturii vinilice, indicând, așa cum era de așteptat, că în timpul polimerizării reticulante are loc o conversie incompletă a dublelor legături prezente în monomer. Același lucru se poate observa și în cazul benzilor de absorbție de la 987 și 934 cm-1 [55,56]. De asemenea, o comparație între spectrul polimerului preparat în prezența și în absența agentului porogen (Figura 4a, respectiv 4b) , arată că nu
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
preparat în prezența și în absența agentului porogen (Figura 4a, respectiv 4b) , arată că nu există deosebiri structurale între produșii reticulați obținuți. Sintezele efectuate în prezența mediilor porogene duc la obținerea de polimeri cu structură poroasă care variază în funcție de concentrația monomerului și calitatea mediului porogen. În scopul studierii influenței diluției monomerului funcțional, s-au preparat două serii de polimeri sub formă de perle, utilizând drept medii porogene diferite cantități de ciclohexanol și acetatul de nbutil. Din Figura 5 se observă că
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
respectiv 4b) , arată că nu există deosebiri structurale între produșii reticulați obținuți. Sintezele efectuate în prezența mediilor porogene duc la obținerea de polimeri cu structură poroasă care variază în funcție de concentrația monomerului și calitatea mediului porogen. În scopul studierii influenței diluției monomerului funcțional, s-au preparat două serii de polimeri sub formă de perle, utilizând drept medii porogene diferite cantități de ciclohexanol și acetatul de nbutil. Din Figura 5 se observă că densitatea aparentă a poli(DAM) depinde de cantitatea de porogen
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
Structura poroasă se schimbă în funcție de calitatea termodinamică a porogenului, parametrul de solubilitate, δ, fiind definitoriu. Amestecul inițial de reacție este caracterizat printr-o valoare a parametrului de solubilitate, δam care se modifică pe parcursul avansării reacției de polimerizare, prin schimbarea raportului monomer/porogen și deci prin valoarea parametrilor termodinamici din sistem. În acest fel, porozitatea va depinde de valoarea momentană a parametrului solvent-polimer . Parametrul de solubilitate al amestecului inițial de polimerizare a fost calculat cu ajutorul relației (7):(7) unde indexul 1 se
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
deci prin valoarea parametrilor termodinamici din sistem. În acest fel, porozitatea va depinde de valoarea momentană a parametrului solvent-polimer . Parametrul de solubilitate al amestecului inițial de polimerizare a fost calculat cu ajutorul relației (7):(7) unde indexul 1 se referă la monomer și indexul 2 se referă la mediul porogen utilizat în procesul de sinteză ( δ â parametrul de solubilitate; M â masa moleculară ; X â fracția molară utilizată în sinteză) ș58-60ț Astfel calculate, valorile δam ale amestecurilor inițiale sunt reprezentate in
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
coeficienți de reținere a ciclohexanului mari, a căror valori scad însă odată cu creșterea fracției gravimetrice a momonerului în amestecul de reacție (fg). Așa cum rezultă din relația (1) odată cu scăderea cantității de porogen are loc o creștere a fracției gravimetrice a monomerului . În schimb, polimerii preparați în prezența nBA, indiferent de cantitatea de porogen utilizată, rețin cantități nesemnificative de ciclohexan. Acest comportament este de așteptat, deoarece porozitatea polimerilor obținuți în prezența ciclohexanolului este cuprinsă între 14 și 32 % spre deosebire de polimerii preparați cu
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
specie moleculară încărcată electric. Aquaporinele sunt alcătuite din șase α helixuri transmebranare, cu ambele capete, atât C-terminale cât și Nterminale pe fața citoplasmică a membranei. Aspectul general al unui astfel de canal este de „clepsidră”. Aquaporinele formează tetrameri, fiecare monomer acționând ca un canal de apă. Mecanismul prin care sunt excluse alte molecule de la pasaj este filtrul de selectivitate ar/R (aromatic/arginină). Acesta este o tetradă formată din reziduuri de arginină de pe helixurile și ansele moleculei. Această îngustare slăbește
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cuplează HS formează homodimeri. După cuplarea cu ligandul și translocarea către nucleu, complexul hormon-receptor se leagă de regiuni specifice al ADN-ului numite Elemente Responsive Hormonal (HRE). Fiecare HRE este alcătuit din două jumătăți de situri care fiecare leagă un monomer al dimerului steroid receptor (SHR). Pe lângă cuplarea cu HRE, complexele hormon-receptor își mai pot exercita efectele și prin legarea directă pe alți factori transcripționali. De exemplu, receptorul estrogenic se poate lega direct de fos/jun, și astfel regla transcripția genei
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
excitabile. RyR reprezintă canalele reticulare ce asigură în miocitul scheletic creșterea de calciu citosolic declanșată de potențialul de acțiune. La om există 3 tipuri (~5000 aminoacizi, ~560 KDa). In receptorul-canal homotetrameric porul central este delimitat de domeniile C-t ale monomerilor și de domenii transmembranare. Canalul RyR este cationic, cu conductanță mare, selectivitate redusă și funcționare complexă, ce ar putea implica 4 bariere și 3 situsuri de legare. RyR sunt baza moleculară a CICR în diverse celulule, iar cei din RE
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de actină se suprapun). Din punct de vedere chimic, miofilamentele care alcatuiesc aparatul contractil miofibrilar sunt alcatuite din proteine contractile fundamentale (actina și miozina) și reglatoare (troponina, tropomiozina, α și β actinina). Miozina ca filament este un polimer; 200 de monomeri alcătuiți fiecare din 6 lanțuri polipeptidice, 2 grele (200 kDa) și 4 ușoare (20 kDa), cu o configurație caracteristică de “crosă de golf”. Cele două lanțuri grele longitudinale răsucite în dublu helix formează mânerul sau corpul. Extremitățile au forma de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
în structura membranei eritrocitare: banda 5 este reprezentată de actina eritrocitară; banda 6 este reprezentată de enzima numită gliceralaldehida 3 fosfat dehidrogenaza (G3PD), benzile 1 si 2 sunt reprezentate de două lanțuri de spectrină. De asemeni, se mai vizualizează și monomeri sau dimeri a două glicoproteine numite glicoforina A și B (proteine integrale majore). Inafară de G3PD, la nivelul membranei eritrocitare se mai găsesc și alte enzime: ATP aza Na+-K+ (care menține concentrații mari de K+ intracelular și concentrații mici
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
conduce la molecule de imunoglobuline cu specificitate antigenică. Moleculele de imunoglobuline sunt constituite dintr-o unitate de bază, compusă din două lanțuri polipeptidice ușoare identice și două lanțuri polipeptidice grele identice legate prin legături disulfidice. Majoritatea moleculelor de Ig sunt monomeri ai acestei unități de bază; unele Ig sunt polimeri cu 2-5 unități de bază. Ig polimerizate sunt alcătuite din unități de bază identice la care se adaugă un singur lanț suplimentar (J), care menține polimerii uniți. Lanțurile J sunt sintetizate
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
imunoglobuline plus un lanț J la care se adaugă o altă proteină, numită componenta secretorie. Componenta secretorie este sintetizată de către epiteliul mucoasei și ajută la transportul moleculelor de IgA prin celulele epiteliale în secreții. In plasmă IgA există atât ca monomer cât și ca polimer conținând un lanț J, dar nu și componenta secretorie. IgD și IgE se găsesc în cantități reduse în plasmă. IgD de pe suprafața celulelor B servesc ca loc de recunoaștere a antigenului. IgE este secretată în cantități
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
parcurge trei stadii: agregare provizorie (val primar de trombocite), faza de remisiune, agregare definitivă (metamorfoză vâscoasă). 13.2. Coagularea sângelui Procesul esențial în coagularea sângelui este activarea protrombinei de către un complex enzimatic, urmată de acțiunea trombinei asupra fibrinogenului; astfel rezultă monomerii ce vor constiuti rețeaua de fibrină, Factorii coagulării poartă diverse denumiri care provin de la numele pacienților în a căror plasmă lipsea factorul respectiv (Christmas, Stuart etc.) sau denumiri care reflectă funcția lor (de exemplu, activatorul plasminogenului tisular). Pentru a nu
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
unite între ele prin punți disulfidice. Transformarea fibrinogenului în fibrină se desfășoară în trei etape; prima etapă constă în proteoliza limitată a fibrinogenului de către trombină, fenomen care are loc precoce în cursul procesului de coagulare. In urma acestui proces rezultă monomerii de fibrină, alături de fragmente polipeptidice mici, denumite fibrinopeptid A (obținut din fragmentul amino-terminal al fiecărui lanț Aα) și fibrinopeptid B (eliberat ca urmare a scindării fragmentului amino-terminal Bβ). Odată formați monomerii de fibrină, se declanșează cea de-a doua etapă
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cursul procesului de coagulare. In urma acestui proces rezultă monomerii de fibrină, alături de fragmente polipeptidice mici, denumite fibrinopeptid A (obținut din fragmentul amino-terminal al fiecărui lanț Aα) și fibrinopeptid B (eliberat ca urmare a scindării fragmentului amino-terminal Bβ). Odată formați monomerii de fibrină, se declanșează cea de-a doua etapă, în care aceștia împreună cu fibrinogenul încă nescindat, formează complexe libere. Când se acumulează mai mulți monomeri de fibrină, echilibrul se schimbă către formarea de monomeri de fibrină care vor polimeriza. In
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
lanț Aα) și fibrinopeptid B (eliberat ca urmare a scindării fragmentului amino-terminal Bβ). Odată formați monomerii de fibrină, se declanșează cea de-a doua etapă, în care aceștia împreună cu fibrinogenul încă nescindat, formează complexe libere. Când se acumulează mai mulți monomeri de fibrină, echilibrul se schimbă către formarea de monomeri de fibrină care vor polimeriza. In același timp complexele de fibrinogen disociază în continuare formând mai mulți monomeri de fibrină disponibili polimerizării. In final, monomerii de fibrină se leagă covalent rezultând
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]