KorAP: Find »[drukola/base=monoparental & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...47 >

1,152 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303

în îngrijire, 109 207 cu doi copii în îngrijire, 23 323 cu trei copii în îngrijire,10 050 cu 4 sau mai mulți copii. Ponderea cea mai mare o reprezintă mamele singure, 84,9%, respectiv în 421 107 din familiile monoparentale, iar numărul total de copii în îngrijire până la vârsta de douăzeci și cinci ani este de 687 58617. În lucrarea Tendințe sociale, apărută în 2002, datele furnizate de Institutul Național de Statistică menționează, sub titlul „Tipuri de nuclee familiale și structura acestora

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
s-au înregistrat în România 6 393,1 mii de nuclee familiale, dintre care peste 30% reprezentau cupluri conjugale fără copii, aproape 11% erau cupluri incomplete, formate dintr-unul dintre părinți cu copii 18. Conform cu datele recensământului din 2002, familiile monoparentale reprezintă 11,72% din totalul familiilor 19. Nu pot să nu remarc o discrepanță a datelor statistice privind familia monoparentală: în timp ce Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei 20 menționează doar 6,8% din numărul total de familii, Institutul Național de Statistică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
copii, aproape 11% erau cupluri incomplete, formate dintr-unul dintre părinți cu copii 18. Conform cu datele recensământului din 2002, familiile monoparentale reprezintă 11,72% din totalul familiilor 19. Nu pot să nu remarc o discrepanță a datelor statistice privind familia monoparentală: în timp ce Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei 20 menționează doar 6,8% din numărul total de familii, Institutul Național de Statistică arată că acestea reprezintă 11,72%. Această diferență poate fi interpretată ca o modalitate de a trasa prin minimizare datele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
acestea reprezintă 11,72%. Această diferență poate fi interpretată ca o modalitate de a trasa prin minimizare datele problemei în parametrii unei rezolvări facile. Denotă, de asemenea, o disponibilitate redusă a decidenților din structurile de putere de a aborda familia monoparentală din perspectiva egalității de șanse. Mă întreb dacă abordarea ar fi fost aceeași în cazul în care cele mai multe familii monoparentale s-ar fi aflat în grija tatălui părinte singur 21. Conform datelor oferite de M.M.S.S.F., ca tendințe generale privind situația

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
parametrii unei rezolvări facile. Denotă, de asemenea, o disponibilitate redusă a decidenților din structurile de putere de a aborda familia monoparentală din perspectiva egalității de șanse. Mă întreb dacă abordarea ar fi fost aceeași în cazul în care cele mai multe familii monoparentale s-ar fi aflat în grija tatălui părinte singur 21. Conform datelor oferite de M.M.S.S.F., ca tendințe generale privind situația familiilor, în România, se remarcă o scădere a numărului de căsătorii și o creștere a numărului de divorțuri. Din conjugarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
21. Conform datelor oferite de M.M.S.S.F., ca tendințe generale privind situația familiilor, în România, se remarcă o scădere a numărului de căsătorii și o creștere a numărului de divorțuri. Din conjugarea celor două tendințe se configurează creșterea numărului de familii monoparentale, creșterea numărului de copii care nu au o familie legalizată. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică arată că nupțialitatea înregistrează o tendință de scădere, rata acesteia ajungând la 6,1 căsătorii la 1 000 de locuitori - de la 7,7

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
1990-2000, au fost aproape duble față de divorțurile cuplurilor cu doi copii și de nouă ori mai multe față de divorțurile cuplurilor cu trei copii, menționează Institutul Național de Statistică, 2002, p. 18)22. Iată, deci, cum starea de fapt a familiei monoparentale, în pofida punctului de vedere al ministerului responsabil cu protecția acesteia, nu se datorează ratei înalte a divorțurilor, ci altor factori, printre care se remarcă nașterea unui număr mare de copii în afara căsătoriei legalizate. Pentru România, numărul copiilor născuți în afara căsătoriei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
surprins în studiile sociologice este separarea, situație în care, în fapt, cuplul se destramă, iar relațiile părinților cu copii sunt marcate de conflictele dintre adulți. Pe lângă constatările de ordin cantitativ, pot fi invocate drept bune argumente pentru analiza problematicii familiei monoparentale consecințele privind calitatea vieții membrilor acesteia. Familiile cu copii sunt predispuse, în momentul de față, în România, unui risc accentuat de sărăcie 23. Explicațiile sunt legate fie de creșterea cheltuielilor de întreținere pentru fiecare copil în parte (copiii nu sunt

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
în stare de sărăcie este mult mai mare decât al adulților aflați în aceeași situație, numărul femeilor aflate în sărăcie este mai mare decât al bărbaților (E. Zamfir, C. Zamfir, M. Pop, 1994, p. 12). Cum nouă din zece familii monoparentale sunt conduse de către femei, putem trage o concluzie în privința sărăciei acestora. Situația de sărăcie a familiilor monoparentale este un caz de discriminare negativă a femeilor prin mecanisme socioculturale, consacrate de stat. Această stare de lucruri nu decurge din analiza legislației

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
aflate în sărăcie este mai mare decât al bărbaților (E. Zamfir, C. Zamfir, M. Pop, 1994, p. 12). Cum nouă din zece familii monoparentale sunt conduse de către femei, putem trage o concluzie în privința sărăciei acestora. Situația de sărăcie a familiilor monoparentale este un caz de discriminare negativă a femeilor prin mecanisme socioculturale, consacrate de stat. Această stare de lucruri nu decurge din analiza legislației, ci din observarea practicilor curente de viață 25. Femeile sunt responsabilizate pentru copiii lor în mai mare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
stare de lucruri nu decurge din analiza legislației, ci din observarea practicilor curente de viață 25. Femeile sunt responsabilizate pentru copiii lor în mai mare măsură decât bărbații și au șanse mai mici pe piața muncii atunci când devin mame. Familia monoparentală întâmpină deci, în primul rând, dificultăți de ordin material, apoi disfuncționalități de factură biologică (probleme legate de sexualitate și restrângerea descendenței) și nu în ultimul rând deficiențe afective, implicate de absența partenerului adult, a dragostei conjugale și de apariția unor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
de rolurile extinse în neconcordanță cu resursele, inclusiv cele sufletești (M. Voinea, 1996, p. 79). Specificitatea dificultăților diferă de la o familie la alta, întrucât fiecare - părinți și copii - reprezintă personalități unice, iar relațiile dintre ei au configurații particulare. 3. Familia monoparentală - delimitări conceptuale 26tc "3. Familia monoparentală - delimitări conceptuale26" Familia monoparentală este un tip de familie format dintr-un părinte și copilul sau copiii săi, un grup de persoane aflate în relație de rudenie, rezultată prin filiație directă sau adopție. Adesea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
resursele, inclusiv cele sufletești (M. Voinea, 1996, p. 79). Specificitatea dificultăților diferă de la o familie la alta, întrucât fiecare - părinți și copii - reprezintă personalități unice, iar relațiile dintre ei au configurații particulare. 3. Familia monoparentală - delimitări conceptuale 26tc "3. Familia monoparentală - delimitări conceptuale26" Familia monoparentală este un tip de familie format dintr-un părinte și copilul sau copiii săi, un grup de persoane aflate în relație de rudenie, rezultată prin filiație directă sau adopție. Adesea, este abordată ca o abatere de la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
M. Voinea, 1996, p. 79). Specificitatea dificultăților diferă de la o familie la alta, întrucât fiecare - părinți și copii - reprezintă personalități unice, iar relațiile dintre ei au configurații particulare. 3. Familia monoparentală - delimitări conceptuale 26tc "3. Familia monoparentală - delimitări conceptuale26" Familia monoparentală este un tip de familie format dintr-un părinte și copilul sau copiii săi, un grup de persoane aflate în relație de rudenie, rezultată prin filiație directă sau adopție. Adesea, este abordată ca o abatere de la familia nucleară, formată din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
o abatere de la familia nucleară, formată din soț, soție și copiii lor minori. Căsătoria nu mai reprezintă modalitatea de constituire legală a familiei, ci doar un prim element dintr-un conglomerat cauzal: căsătoria urmată de divorț, separare sau deces. Familia monoparentală poate rezulta și din asumarea copiilor în afara căsătoriei. Din punct de vedere sociologic, familia monoparentală poate fi definită ca un grup social constituit pe baza relațiilor de rudenie între unul dintre părinți (părintele singur) și copilul sau copiii săi, grup

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
mai reprezintă modalitatea de constituire legală a familiei, ci doar un prim element dintr-un conglomerat cauzal: căsătoria urmată de divorț, separare sau deces. Familia monoparentală poate rezulta și din asumarea copiilor în afara căsătoriei. Din punct de vedere sociologic, familia monoparentală poate fi definită ca un grup social constituit pe baza relațiilor de rudenie între unul dintre părinți (părintele singur) și copilul sau copiii săi, grup caracterizat prin stări afective, aspirații și valori comune. În abordarea sociologică, familia monoparentală este un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
sociologic, familia monoparentală poate fi definită ca un grup social constituit pe baza relațiilor de rudenie între unul dintre părinți (părintele singur) și copilul sau copiii săi, grup caracterizat prin stări afective, aspirații și valori comune. În abordarea sociologică, familia monoparentală este un grup primar, iar membrii săi întrețin relații directe, informale. Dintr-o perspectivă juridică, familia monoparentală apare ca un grup de persoane între care s-au stabilit drepturi și obligații, reglementate prin norme legale 27. Față de accepțiunea juridică a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
unul dintre părinți (părintele singur) și copilul sau copiii săi, grup caracterizat prin stări afective, aspirații și valori comune. În abordarea sociologică, familia monoparentală este un grup primar, iar membrii săi întrețin relații directe, informale. Dintr-o perspectivă juridică, familia monoparentală apare ca un grup de persoane între care s-au stabilit drepturi și obligații, reglementate prin norme legale 27. Față de accepțiunea juridică a familiei nucleare, clasice, familia monoparentală tinde să constituie o abatere, în sensul producerii efectelor juridice nu în urma

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
iar membrii săi întrețin relații directe, informale. Dintr-o perspectivă juridică, familia monoparentală apare ca un grup de persoane între care s-au stabilit drepturi și obligații, reglementate prin norme legale 27. Față de accepțiunea juridică a familiei nucleare, clasice, familia monoparentală tinde să constituie o abatere, în sensul producerii efectelor juridice nu în urma încheierii unor contracte, cum ar fi în cazul căsătoriei legale, ci preponderent ca urmare a unor relații de descendență sau adopție 28. În comparație cu familia tradițională, care îndeplinea mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
de reproducere, de socializare a copiilor, de îngrijire, de protecție, de asigurare a unui mediu securizant și a unui climat afectiv suportiv, de conferire a unui status și de reglementare a comportamentelor sexuale (I. Mihăilescu, 1993, p. 242)29 -, familia monoparentală este un efect al funcției reproductive, se regăsește în socializarea copiilor, oferă îngrijire și protecție membrilor ei, dezvoltă un climat de strânsă afectivitate. În cadrul acesteia, nu sunt reglementate comportamentele sexuale, părintele singur (fără partener în cadrul familiei) putând avea relații afective

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
socializarea copiilor, oferă îngrijire și protecție membrilor ei, dezvoltă un climat de strânsă afectivitate. În cadrul acesteia, nu sunt reglementate comportamentele sexuale, părintele singur (fără partener în cadrul familiei) putând avea relații afective și sexuale în afara familiei. În analizele referitoare la familia monoparentală, un accent deosebit este pus pe consecințele asupra evoluției copiilor: stare de sănătate, succes, eșec sau abandon școlar, devianță, stabilitate în familiile pe care le formează. Mult mai puțin au fost studiate efectele asupra adulților, puși în situația de a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
În modul de manifestare a autorității, față de maniera tradițională, în care autoritatea putea fi deținută de bărbatul cel mai în vârstă sau de soț (în patriarhat), de femeia cea mai în vârstă sau de soție (în matriarhat), în cazul familiei monoparentale, autoritatea este exercitată de părintele unic, susținător al familiei. Din acest punct de vedere, familia monoparentală se apropie de modelul de autoritate specific pentru secolul XX, când aceasta era deținută de persoana care aducea venit. Autoritatea se dobândea diferențiat pentru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
bărbatul cel mai în vârstă sau de soț (în patriarhat), de femeia cea mai în vârstă sau de soție (în matriarhat), în cazul familiei monoparentale, autoritatea este exercitată de părintele unic, susținător al familiei. Din acest punct de vedere, familia monoparentală se apropie de modelul de autoritate specific pentru secolul XX, când aceasta era deținută de persoana care aducea venit. Autoritatea se dobândea diferențiat pentru sfera publică, unde majoritatea deciziilor se luau de aducătorul de venit, și pentru sfera privată, unde

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
se dobândea diferențiat pentru sfera publică, unde majoritatea deciziilor se luau de aducătorul de venit, și pentru sfera privată, unde hotărârile erau luate de cel/cea care desfășura preponderent munca domestică, se ocupa de creșterea și educarea copiilor. În cadrul familiei monoparentale, autoritatea comportă tendințe contradictorii: o supralicitare a părintelui singur, dar și momente de criză atunci când acesta nu mai face față solicitărilor. Familia poate fi abordată ca o instituție socială care se află în legături cu alte instituții, inclusiv cu instituțiile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
acest tip sunt satisfăcute preponderent de părintele singur. O altă perspectivă prezintă familia ca o unitate socioafectivă (I. Mihăilescu, 1993, p. 240), dar și un grup în care au loc tensiuni și conflicte. Violența familială se manifestă, în cazul familiei monoparentale, ca un abuz fizic sau psihic la care este supus un membru al familiei de către un altul; cel mai frecvent, abuzul vine din partea părintelui față de copil. Părinții violenți își proiectează asupra copiilor propriile frustrări și tensiuni, răspund cu agresivitate unui

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]