1,466 matches
-
asupra problemei tipicului ca problemă fundamentală care trebuie să stea în centrul discuțiilor (...). A.E. BACONSKY a înfățișat unele aspecte ale criticii noastre literare, referindu-se la o serie de cronici și recenzii apărute în revistele literare. Vorbitorul a criticat monotonia și ariditatea acestor articole. A.E. Baconsky a susținut că timp de un an de zile n-a apărut nici un articol interesant de critică literară. S. FĂRCĂȘAN, subliniind însemnătatea discuției, a arătat că unii antevorbitori dovedesc a nu fi înțeles
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
construcției socialismului și față de creația noastră literară. Aurel MIHALE a combătut poziția lipsită de principialitate a acelor tovarăși care (...) au încercat în fel și chip să «împace» ideologia socialistă cu ideologia burgheză (...). Referindu-se la principalele scrieri a arătat că monotonia, cenușiul, amenință acele lucrări care nu reflectă din plin, ascuțit, întregul adevăr al vieții, lucrări care nu respectă principiile tipizării realiste”. În fine: Concluziile Biroului Uniunii Scriitorilor din R.P.R.13: „În încheierea dezbaterilor, tov. Traian Șelmaru, secretar al Uniunii Scriitorilor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nuvela lui Ștefan Andrei Spre șantier. Nuvela urmărește drumul pe care-l parcurge un tânăr, fost argat la chiabur, ajuns apoi muncitor pe șantier (...). Viața șantierului este prezentată foarte palid, în culori idilice; sunt pagini care abundă în platitudine și monotonie. Autorul nu a reușit să creeze o imagine realistă a dușmanului de clasă, în figura lui Petculescu, magazinerul - care e zugrăvit în mod neprecis, când doar ca un simplu birocrat, când ca un sabotor conștient (...). Autorul a prezentat în mod
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
versurile vorbesc despre multe. Iată de pildă, poezia Lângă furnale de Constanța Tudorache, publicată în Viața românească nr. 12/1952. Poezia e construită pe antiteză: Hunedoara de altădată și Hunedoara de astăzi (...). Dar ideile poetei se deapănă cu încetineală și monotonie: Ei văd orașul nou - cu biblioteca/ Și cinematograf și noi alei!/ Ei știu - prin munca lor croiesc potecă/ Și legii noastre noi îi dau temei/ Mai mare mă simt văzându-le zâmbirea (...). Pentru a reda caracterul tipic, esența fenomenelor vieții
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu voioșie, care se bucură de viață și de munca sa, care iubește cum iubește numai un tineret liber, sănătos, fericit! Tineretul așteaptă cântecele poeților despre dragoste, despre chipul fetei iubite, cântecele de dor și fericire (...). Cu câtă platitudine și monotonie este redată în unele poezii viața sufletească intimă a muncitorilor stahanoviști! Sentimentul dragostei este înfățișat ca un calcul rațional, determinat de normele pe care le depășește fata iubită, care este muncitoare fruntașă, ori în orice caz va deveni muncitoare fruntașă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
țară nu dă faliment. Dacă În ’90 vorbeam de o democrație autoritară, trebuie să recunosc că anumite elemente patogene ale perioadei ’90-’92 au dispărut. Libertatea presei există, deși e una destul de bine ținută sub control, caracterizată de o anumită monotonie. Mircea Mihăieș: Eu aș observa un lucru: Europa nu și-a schimbat absolut deloc programul. De aceea este uimitor cum guvernanții, și cei de acum, și cei de dinainte, sunt mereu luați prin surprindere. Există un document din noiembrie 2000
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pe care mi le încredințau răniții. Au urmat apoi o altă țară, un alt război și mi-am dat seama că diferențele de peisaje și de moravuri se estompau tot mai mult în cotidianul luptelor, același sub toate cerurile, cu monotonia lui de suferință și de cruzime. Etiopia, Angola, Afganistan... Paginile jurnalului meu mă dezgustau de acum prin tonul lor asemănător celui al unui turist curios, prin detașarea observatorului care pleacă a doua zi. Știam deja că nu voi pleca. Somnul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
salutar înseamnă „salvator” etc. Evitați poncifele. Limbajul jurnalistic uzează extrem de repede sensul anumitor cuvinte. Voit sau nu, se ajunge la un nedorit „limbaj de lemn”. Goana ziariștilor după adjective eclatante, dar și mimetismul lor verbal pot duce la o cumplită monotonie de limbaj: megastar, superstar, galactici, atmosferă incendiară, stare conflictuală, descoperire macabră, aleșii poporului, a demarat în trombă (oare ce înseamnă trombă?), a dat cu subsemnatul, culmea disperării etc. Clișeele, locurile comune, șabloanele sau ticurile verbale dau un aspect prăfos și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
numit decât la sfârșitul descrierii, rezolvând astfel o mare cerință jurnalistic referențială: despre cine/despre ce este vorba? Legea alternanței Acordăm o atenție aparte acestei legi, câtă vreme ea se arată a fi cheia oricărui discurs descriptiv. Pentru a evita monotonia generată de scenele descriptive, nu avem decât o singură soluție - să folosim cu dezinvoltură și curaj alternanța. Ea se realizează fie prin gestionarea lungimii frazelor (lung - scurt), fie prin alternarea observațiilor: vizual - olfactiv, vizual - auditiv, animat - inanimat, descriptiv - opinie, descriptiv
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cu zeama lui, a cărei simplă vedere îți întoarce mațele pe dos. Efectul acestei confesiuni evocatoare este remarcabil. În orice caz, descrierea fiind statică și virtual plicticoasă, bine este să o concentrăm pe spații mici și mai ales să evităm monotonia, prin îndrăzneală, prin alăturări semantice surprinzătoare, jocuri stilistice inedite: „Luna, ca o limbă de câine”, cum spune Fănuș Neagu. Chiar dacă în sine comparația pare absurdă, ea are o forță teribilă de sugestie. Creează o imagine senzitivă, cvasi-tactilă. Folosirea adjectivelor impertinente
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a depăși această cumplită dificultate. Fiecare ziarist ajunge să-și dezvolte strategii și procedee personale de rezolvare a crizei. Unii fac apel la niște începuturi deja exersate, la o anumită tăietură stilistică deja verificată. Riscul este însă foarte mare - autoplagierea, monotonia și previzibilul. Alții pornesc pur și simplu textul și abia în final revin asupra începutului. Angoasa de a scrie. Minte cine spune că nu a trăit angoasa scrisului. De regulă, ea se manifestă în două feluri: nu mai poți scrie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
individuală (în știri separate) ar fi o greșeală, câtă vreme putem, prin montajul acestor știri, să creăm un eveniment: „Zi nefastă pentru aviație”. 2) În textele medii și lungi, paragraful își vădește dubla calitate: să marcheze vizual un text, micșorând monotonia; și să marcheze o nouă idee. Dinamismul și alternanța paragrafelor se recomandă în textele lungi (anchetă, reportaj, editorial). Paragraful este ca o respirație. El impune un anume ton și un ritm subsumat exigențelor de fluență ale textului. Important, în acest
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ca pe niște citate: de la trimisul nostru special”. (M. Mouillaud, J.-F. Tetu, 2003, p. 140) Virtuțile citatului se arată cu precădere în textele lungi. Folosit cu abilitate, el oferă reportajului acea brumă inspirată de autenticitate și, în plus, sparge monotonia secvențelor discursive, sincopându-le. Maica stareță a depășit de mult îndoielile și ironiile celor din sat, care o întrebau de departe: «Măicuță, ce păcate ai mai făcut la Agapia de te-au pedepsit să vii aici, la Agafton?»” (Formula AS, nr.
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
declară, șoptește) și referirile la locul în care se vorbește. Citatul și dialogul au calitatea de a oferi textului un plus de dinamism și credibilitate, de prospețime și realism. Folosit inabil sau în exces, stilul direct duce la artificiu, la monotonie și la o nedorită teatralizare a relatării, obligând ziaristul la precizări greoaie (a precizat, ne-a spus, ne-a declarat etc.), la găsirea unor elemente de legătură mai mult sau mai puțin standardizate între citat și restul frazei: „«Și totuși
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
înviorează o pagină sau un text mai arid. La rigoare, imaginea vrea din capul locului să amuze. Este cazul caricaturilor sau a fotografiilor umoristice. Decorativ. Se întâmplă ca un text să nu aibă, din diferite motive, ilustrație. Pentru a rupe monotonia paginii, putem găsi un desen, o fotografie decorativă, fără nici o pretenție informativă (vezi De Broucker, 1995, p. 88). (5) text scurt (cel mult o filă), care îmbogățește articolul principal, fără să îngreuneze lectura. El poate oferi: portretul persoanei citate în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sau de comportament. Un bun portret va surprinde toate aceste ezitări, fără a neglija trăsătura principală. Câteva sfaturi pentru realizarea unui bun portret: Nu introduceți în portret prea multe elemente de opinie, dar nici nu le evitați. Constatările noastre sparg monotonia descriptivă și, peste toate, subliniază accentele necesare înțelegerii persoanei descrise. Evitați elementele sancționatorii puternice. Altfel, portretul cade în caricatură sau, și mai grav, în pamflet (gen militant, excesiv de subiectiv, gen pe cale de dispariție și din cauza exigențelor legislative tot mai constrângătoare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
unele competențe de accesare sau de semnificare a informațiilor. Tehnologiile de informare și comunicare, translate judicios și complet în dispozitivul formativ (nu doar ca adjuvante ce facilitează comunicarea, ci drept instrumente ce generează, întrețin și potențează cunoașterea), vor sparge linearismul, monotonia, monodeterminarea actului educațional, dinamitând pedagogia „magistro-centristă” de tip frontal, materializată totuși în destule formule de educație așa-zise moderne, activ-participative. Facilitând schimburile egale (cel puțin principial), sincronice sau asincronice, noile tehnologii de informare și comunicare oferă posibilitatea structurării comunităților virtuale
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
iertare în genunchi. Semn al vârstei imature, duiosul plonjează în „reflecții” de un pesimism definitiv. Rareori expansiv, cuprins câteodată de un arțag proletar care îl împinge să se uite urât la „bogata lume, rea și parvenită”, stihuitorul caută să compenseze monotonia plăpândei inspirații prin structura variabilă a versurilor, scurte și mereu sprințare. Unde s-ar fi cuvenit poate să insiste e în narațiunea lirică, în formă dialogată. Se întrevăd aici unele resurse pentru feeria dramatică, dacă nu chiar pentru piesa istorică
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
publicat majoritatea poeziilor în caietele colective ale acestei colecții și în două plachete: Cenușiu (1936) și Vraja anotimpurilor (1943). Obedientă față de modelele sale - G. Bacovia și Paul Verlaine, din care tradusese -, poezia lui B. are o unitate tematică la limita monotoniei. Natura „neurastenizată”, cerul de „cenușă”, asocierea frecventă toamnă-moarte, „paloarea ftiziei în frunze” compun un arsenal poetic previzibil. În noaptea „lichidă” se strecoară nota funebră a unui „timp bolnav”. Plânsul interior, mai mult enunțat decât trăit, tristețea („culoarea iubită îmi e
BARBULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
de Poezii noo, care dezvăluie un spirit occidental, cuprinde atât încercări originale, cât și traduceri sau prelucrări (din La Fontaine, Cardinalul Fr.-J. de Bernis, Metastasio, Thomas Gray, Marmontel). La confluența anacreontismului cu clasicismul și preromantismul, versurile nu suferă de monotonie tematică. Stihuitorul este un epicureu, celebrând plăcerile vinului și ale amorului. Erotica lui, pastorală sau senzuală, jubilantă sau lacrimogenă, se împletește cu poezia naturii. De o anume grație și prospețime, fragmentul din epitalamul biblic Cântarea Cântărilor, transpus prin intermediul unei versiuni
CANTACUZINO-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286068_a_287397]
-
mai sunt. În multe privințe, s-a făcut apropierea dintre atmosfera poeziilor lui B. Fundoianu și proza lui C., irigată de o poezie molcomă a ritmurilor existenței, din care răzbate din când în când un țipăt. De sub coaja groasă a monotoniei ce acoperă viața celor din jur, copilul percepe sensuri care altora le rămân ascunse, comentează cu luciditate și năduf goana după tot felul de nimicuri și lupta pentru existență, simte acut frustrările și izolarea, înregistrează schimbări implacabile care îi marchează
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
există: sufletul poetului este un „music-hall”, dar nu unul din cartierele selecte, ci dintr-o mahala; mediul sordid este trecut în revistă, făcându-se aluzie la „viața” care, ea însăși, nu-i decât o mahala (Solilocul dintâi); aceeași imagine a monotoniei triste din cartierele sărace se conturează din „ganguri mucede și reci”, „cu mirosuri grele de grăsime arsă” (Dimineți). Veneția este percepută în termeni de amară ironie, în contrast cu ceea ce sugerează, de cele mai multe ori, rostirea numelui acestui oraș: apa are „solzi de
CARAGIALE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
o imagine unitară a toamnei și a începutului iernii, percepute prin angoasa ce pune stăpânire pe existența poetului; imagini cu o ușoară tușă bacoviană stau alături de propria-i viziune asupra relației om-natură într-un târg de munte: ploaia interminabilă aduce monotonia - zilele par să se repete, durerile și bucuriile sunt mereu aceleași; poetul încearcă să întrerupă această derulare implacabilă, gândindu-se la zilele de vară, la iubirea din vară, la lumina verii care moare toamna; alături de trupul luminii, culcat în drum
CARAGIALE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
aminte/ curățam cartofi amândoi în bucătăria strâmtă/ mirosea a gaz și a ziar încins/ când becurile se ardeau lorca intra în granada” etc.), definind un „foarte înzestrat reprezentant al poeziei cotidianului” (Florin Mugur), se regăsesc în Omul de la fereastră (1982). Monotonia, carența de coerență metaforică sunt compensate de calitatea universului sufletesc sugerat. În mod reținut, nepatetic, neconvențional și antifilistin, transpare aici, cu o salutară ironie, o Weltanschauung clădită pe bunătate și omenie. Concizia și ironia sunt în și mai mare măsură
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
nivelul fatigabilității este mai scăzut la subiecții cu deficiență mintală decât la subiecții normali; la aceștia, oboseala intelectuală și cea fizică se instalează mai repede și cu efecte mai îndelungate, necesitând activități desfășurate cu mai multe pauze, evitarea plictiselii și monotoniei și găsirea permanentă a noi modalități de stimulare și antrenare a subiecților cu deficiențe mintale (prin joc, încurajare, laudă și recompensă etc.). FEBRĂ (< lat. febris, cf. it. febbre) - Creșterea peste valorile normale ale temperaturii corpului; hipertermie. Cauzele care pot produce
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]