2,076 matches
-
de tare, încât nu‑și mai putea suferi propria duhoare. În viață fiind, din ochii nelegiuitului ieșeau viermi foșgăitori. În zadar a înălțat spre Dumnezeu rugi și mărturisiri, n‑a dobândit vindecarea” (III, 4, 5). Cu toate acestea, în fața morții, monstruosul personaj își vine în fire și recunoaște atotputernicia lui Dumnezeu: „Deznădăjduit din pricina stării sale și revenit, de altfel, la o dreaptă vedere a lucrurilor omenești, în ceasul morții a spus acestea: Drept este să te supui lui Dumnezeu și să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
instaura pacea absolută. Oracolele sibiline, scrieri iudaice, reluate și completate mai târziu de creștini, folosesc legenda lui Nero într‑o campanie de propagandă antioccidentală. Această alegere se datorează probabil ambiguității personalității sale: respingător, pe de o parte, prin biografia sa monstruoasă - matricid, infanticid, incestuos, persecutor -, atrăgător, pe de alta, prin simpatia pe care o nutrește față de popoarele Orientului, pe toată durata domniei sale. Creștinii au integrat legenda unui scenariu cristologic. Astfel, începând cu Apocalipsa lui Ioan (cap. 13), Nero devine figura emblematică
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
masca unui conducător generos și tolerant, a unui judecător, dușman al nedreptății și a unui filozof care se remarcă prin blândețe și filantropie. Dar toate acestea nu sunt decât o fațadă în spatele căreia se ascunde, în realitate, un monstru. Caracterul monstruos al personajului se descoperă după preluarea puterii, fapt ce reprezintă îndeplinirea celei mai mari dorințe ascunse ale sale, aceea de a deveni împărat. Așadar, dobândirea puterii va opera radicala schimbare în comportamentul său față de ceilalți. Textul lui Pseudo‑Hipolit este
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
naște copii cu patru picioare, altele vor naște numai duhuri [fără trup], altele vor zămisli prunci din împreunarea cu duhurile necurate” (cap. 7). Intenția autorului este de a arăta, prin acest fragment în care este descrisă o serie de nașteri monstruoase, că însăși ideea procreației este denaturată în apropierea sfârșitului lumii: într‑adevăr, copiii se vor naște bătrâni și vor ști să vorbească, chiar să profețească, încă din pântecele mamelor lor, căci nu vor mai avea timp să își trăiască copilăria
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
orgoliul său nemăsurat. Anticristul va avea fruntea înaltă, deoarece este mândru; ochii asemenea Luceafărului (Is. 14,12‑15), ca unul care este cel dintâi în neascultarea lui Dumnezeu; nasul ca un hău, căci va fi prăpastia pierzării păcătoșilor; gura sa monstruoasă, căci va spune lucruri nemaiauzite; în fine, nu va avea genunchi deoarece este incapabil de rugăciune și supunere. 5. Apocalipsa apocrifă a lui Ioan, redactată în greacă, în secolul al V‑lea (cea mai târzie datare), relatează o descoperire petrecută
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
absurdul destinului sub iminența morții. Pelerinii către ideal, împrumutați și ei de la Minulescu, sunt descumpăniți de un miraj funest: „Și totuși ei zăresc din când în când în zare/ (În zare totul doar e gol)/ Un negru, mare, rece și monstruos simbol,/ Trimesul morții -/ Un sicriu”. Un scherzo despre trei prințese plecate în căutarea iubiților din Turnul Vieții lasă să se vadă și dispoziția ludică, etalată deplin abia în anii următori: „Și s-au dus, s-au dus, au mers/ ca
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
acest gen, consumate În anii 1859 1861, au fost singulare și chiar inoportune, mai ales că domnitorul declarase public că e dispus să-și Încheie misiunea pentru a urgenta aducerea prințului străin, din 1863, odată cu apariția construcției numită În epocă „monstruoasa coaliție”, lucrurile s-au schimbat <ref id="14"> 14 V. Russu, „Monstruoasa coaliție” și detronarea lui Al. I. Cuza, În Cuza Vodă. In memoriam, editori L. Boicu, Gh. Platon, Al. Zub, Iași, 1973, p. 503-550.</ref>. Anul 1863 consemnează și
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
inoportune, mai ales că domnitorul declarase public că e dispus să-și Încheie misiunea pentru a urgenta aducerea prințului străin, din 1863, odată cu apariția construcției numită În epocă „monstruoasa coaliție”, lucrurile s-au schimbat <ref id="14"> 14 V. Russu, „Monstruoasa coaliție” și detronarea lui Al. I. Cuza, În Cuza Vodă. In memoriam, editori L. Boicu, Gh. Platon, Al. Zub, Iași, 1973, p. 503-550.</ref>. Anul 1863 consemnează și o modificare de atitudine atât În concepția politică, cât și În modul
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
să stăruim. De altfel, reabilitarea și chiar redimensionarea semnificației momentului 1866, În conformitate cu respectul adevărului istoric, au putut să survină ca urmare a unor contribuții Încercate (Îndrăznite) mai Întâi În mediul „școlii ieșene de istorie modernă”<ref id="4">4 Idem, „Monstruoasa coaliție” și detronarea lui Al. I. Cuza, În vol. Cuza Vodă. In memoriam, coord. L. Boicu, Gh. Platon, Al. Zub, Iași, 1973, p. 503-549; Idem, 1866-1876, În vol. România În relațiile internaționale. 1699-1939, coord. L. Boicu, V. Cristian, Gh. Platon
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Destinul lui Cuza Vodă a fost serios marcat de incidențele „chestiunii prințului străin”. Rezolvarea În sens național a „chestiunii”, ca „punct al programului unionist”, a imprimat domniei lui Cuza semnificația Îndeplinirii unui „mandat imperativ” <ref id="23">23 Vasile Russu, „Monstruoasa coaliție”, În loc. cit., p. 505 și urm. </ref>. Ca urmare, domnia „alesului națiunii” s-a situat sub semnul unui provizorat, tensionat și de dificultatea accesului „pământeanului” la un statut realmente constituțional, acces ce ar fi presupus eludarea a ceea ce mai
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
cuvinte achiziționate în ora anterioară sau prezentă, din vocabularul specific istoriei, geografiei, matematicii etc. Ei se grupează după logica termenilor -cheie ai lecției. Învățătorul verifică, solitând elevii să explice criteriul de grupare. De exemplu, se dau termenii : abdică, exil, Germania, monstruoasa coaliție, Cuza. Grupa care conține aceste cuvinte, motivează asocierea astfel : Cuza a fost obligat de monstruoasa coaliție să abdice și a murit în exil, în Germania. CVINTETUL Adaptat la clasele primare, el poate lua forma unui plan de întrebări prin
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
grupează după logica termenilor -cheie ai lecției. Învățătorul verifică, solitând elevii să explice criteriul de grupare. De exemplu, se dau termenii : abdică, exil, Germania, monstruoasa coaliție, Cuza. Grupa care conține aceste cuvinte, motivează asocierea astfel : Cuza a fost obligat de monstruoasa coaliție să abdice și a murit în exil, în Germania. CVINTETUL Adaptat la clasele primare, el poate lua forma unui plan de întrebări prin care se sintetizează conținutul unui text al lecției. Ce este ?( despre cine se vorbește) Ce fel
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
Abia la sfârșitul aceluiași secol au fost descoperite numeroasele „curricula extrașcolare”, „curricula informale”, „curricula ascunse”, „curricula subliminale” etc. Știința prescriptivă a curriculumului modern s-a pomenit în fața unor tipuri de curricula care nu se supuneau regulilor, care erau „diforme”, „nonformale”, „monstruoase” chiar, pe care le-a descris de regulă în termeni negativi. Informatizarea societății din ultimele decenii ale secolului XX și gândirea postmodernă a aruncat însă asupra lor o altă lumină. Curriculumul modern a fost supus unor contestații virulente. La începutul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
religiile. Acestea din urmă au amânat mereu recâștigarea „paradisului pierdut” și nu le-au oferit oamenilor decât altare, catedrale și mănăstiri. Științele experimentale și pozitive le-au dăruit însă oamenilor tehnologii. Cu ajutorul lor s-au înălțat societățile industriale cu uzine monstruoase și mii de coșuri de fum; oamenii s-au adunat în mase, supraviețuind îngrămădiți în orașe gigantice, care nu semănau cu Edenul, dar făceau viața mai ușoară și mai sigură decât jungla... Dar știința nu s-a oprit aici. După
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Casa» ca pe ultima relicvă scumpă a familiei, șí aceasta dispărută treptat. Iar «Casa» a murit în 1984, sub buldozerele paranoicului plan al demolărilor, împreună cu «Spitalul Brâncovenesc», cu atâtea biserici și frumoase clădiri ale vechiului București, pentru a face loc monstruosului «Palat al Poporului» și celorlalte construcții care n-au mai apucat să fie terminate de Dictator, precum și unor «magistrale» (ca Bulevardul Libertății), prin care se dorea să fie evitată traversarea tradițională a Bucureștilor de către „cortegiul” temător de atentate. Dar - s-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
3-4; Sanda Cordoș, Înmulțiți și împărțiți cu doi, VTRA, 2003, 11-12; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 297-301; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, II, Pitești, 2003, 30-33, passim; Virgil Podoabă, Anatomia frigului. O analiză monstruoasă, Cluj-Napoca, 2003. M. S., R. D.
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
primejdiile și brutalitatea instaurării comunismului, condițiile din detenție, din armată sau din spitalele de psihiatrie macerează existența individului, uniformizând-o până la anulare. Personaje cu minți și suflete vitriolate simt lumea ca pe o grozăvie fără sens, văd numai oameni aproape monstruoși, comportamente bestiale, sunt atinși de răutăți, defecte, mirosuri fetide, vorbe agresive. Confuzia, dezorientarea constituie o permanentă sursă de dezordine și nenorocire. Uneori, în special în Imposibilă, pânda, ficțiunea are tendința de a se metamorfoza în parabolă, dar rezultatul e un
POPA HOMICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
ei, cu istoria, cu fricile ei, cu timpul și spațiul ei, cu propria ei modalitate de rostire. Universul poetic este o replică la lumea reală, este Anticartea din muzeul lăuntric - o proză inclusă în sumarul antologiei Podul - care, vie și monstruoasă, ar putea dărâma „muzeul” uman: istoria, moartea, limitele temporale și spațiale, limbajul din care nu se poate ieși, tot ceea ce închistează și sugrumă omul, din afara ori din lăuntrul său. Un fel de poetică a secundarului sau, folosind terminologia autorului, o
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
al satului de codru Bahuseni, cufundat în infernul sovietizării și al rusificării. Personajele sunt niște dezrădăcinați, înstrăinați în vatra strămoșească, ale cărei temeiuri morale au fost surpate. Ideea încrucișării absurde a mistreților cu scroafele este o proiecție grotescă a experimentelor monstruoase care au distrus comunitatea rurală basarabeană. P. a mai publicat volumul de proză Păsări mergând pe jos (2001; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), articole polemice și cronici literare. SCRIERI: Timpul probabil, pref. Mihai I. Ciubotaru, Chișinău, 1983; Ghid pentru cometa
POPA-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
și pe comuniștii naivi, stăpâniți încă de credința într-o idee. Frescă socială sui-generis, Vânătoarea regală este și o meditație asupra adevărului și demnității. Romanul rezistă eroziunii timpului nu prin componentele ce acreditează iluzia posibilității de a birui anormalul, absurdul, monstruosul în condițiile comunismului, ci prin dezvăluirea hidoșeniilor și strâmbătății sistemului comunist. Celelalte romane ale ciclului sunt mai puțin dense. Cu Iepurele șchiop, întâiul volum din ciclul Viața și opera lui Tiron B., literatura lui P. înscrie cele mai spectaculoase performanțe
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
ancestrale/ se furișează/ absorbindu-le priveliștilor/ fostele semnificații” (Întunecatul april). Atent de fiecare dată la „compoziție”, M. posedă o veritabilă știință a limbajului poetic ce poartă adesea conotații încifrate: „Tovarășii tăi/ cu capete de lup sau de câine/ cu urechi monstruoase și cu ochi scăpărători/ [...] în desișurile ceva mai îndepărtate/ fără a avea totuși prea mult din aspectul/ altădată atât de negrelor păduri nibelunge” (Vis cu Pan). Surprinde adoptarea livresc-halucinantă a unui limbaj tehnic, specializat, care, departe de a afecta claritatea
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
de vas își contemplă de la o fereastră proprietatea imobiliară, având vaga iluzie că se află pe o corabie ai cărei călători navighează spre un sfârșit tragic: fiica sa, nevrozată, moare după o naștere grea, nepoțica, infirmă, rămâne alături de un tată monstruos, iar fiul, întors din război mutilat sufletește, nu mai are forța sau voința din reveni la normal și se sinucide. Galer(i)a este completată de chiriași, toți atinși de morbiditate psihică sau de alte suferințe. Animalitate, boală, demență, moarte
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
niște coordonate similare - restructurarea revizionista a raportului dintre provincie și capitala, semnalarea clivajului din interiorul paradigmei optzeciste, profesarea unei „critici de identificare”, centrată pe „experiență revelatoare” a textului - se plasează și următoarea carte a lui P., Anatomia frigului. O analiză monstruoasa (2003; Premiul Asociației Scriitorilor din Mureș). Principala diferența vine din caracterul ludic mai direct asumat al textului, confirmat de incursiunile hedonist-metafizice ale criticului și de semnalarea „monstruozității” analizei, provenită din „(dis)proporția ei desantata față de scurtimea textului analizat” - nuvelă Drumul
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
Georges Bataille și Emmanuel Levinas, din această întâlnire rezultând un discurs speculativ și digresiv, cu numeroase observații pertinente, dar și cu destule momente de suprainterpretare. SCRIERI: Între extreme. Eseu despre poezia lui Aurel Pântea, Cluj-Napoca, 2002; Anatomia frigului. O analiză monstruoasa, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Ion Pop, Aurel Pântea în monografie, „Piața literară”, 2002, 13; Livius Ciocârlie, Scrisoare pe marginea unei cărți, VTRA, 2002, 5-6; Nicoleta Cliveț, Postmodernismul revelat, „Cuvântul”, 2002, 7; Al. Cistelecan, Extras dintr-un manuscris, VTRA, 2002, 8-9
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
femeie pentru a-i ademeni pe turci, unul asemănător întâlnindu-se și la sârbi. Baladele românești despre Novăcești sunt realizate cu mijloace artistice din fondul tradițional autohton. În cântecele bătrânești aparținând categoriei eroico-legendare se întâlnesc elemente din basme: fabulosul, ființe monstruoase (fata sălbatică, Dârvij, balaurul) sau procedee caracteristice basmului: formule introductive și finale, întreita repetiție a acțiunii, hiperbola descriptivă (ca în portretul fetei sălbatice: „Buzele ca clisele, / Măselele ca piuăle, / Mânele ca bârnele, / [...] Iar dinții ca lopețile”) ș.a. De asemenea, prin
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]