1,969 matches
-
aportul motivației la îmbunătățirea performanțelor intelectuale ale elevilor, dar să nu neglijeze și perfomanța de tip social, având în vedere rolul și statutul elevului în grupul-clasă. Managementul clasei de elevi se preocupă constant de îmbunătățirea funcționalității formelor și a structurilor motivaționale, prin intervențiile pertinente ale cadrului didactic. 5.4. Deprecierea climatului educaționaltc "5.4. Deprecierea climatului educa]ional" Managementul clasei de elevi se preocupă, din perspectiva sociointeracțională, de două aspecte fundamentale: prevenirea comportamentelor negative, intervenția și tratarea acestora. Deosebit de importantă pentru
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
face posibilă abordarea cu succes a unor obiective sausarcini de învățare” (Dan Potolea, „Curriculum”, note de curs, Universitatea din București, 1991). a. Nivelul dezvoltării biopsihosociale. b. Starea de pregătire la nivel de abilități, cunoștințe în raport cu un conținut predeterminat. c. Componenta motivațională asimilată cu atenția și interesul. • Capacitatea de învățare a elevilor, în concepția autorului Florea Voiculescu, (Aurora Toea și Anca Butucă coord., Ghidul directorului, Editura Bălgrad, Alba Iulia, 1997), prezintă următorii determinanți structurali ai capacității de învățare: 1. resurse intelectuale: informația
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
operare cu informația, strategii de gândire; 2. resurse reglatorii: trebuințe de diferite niveluri, motive de diferite intensități și forme, interese și însușiri ale voinței; 3. resurse comportamental-instrumentale: deprinderi, comportamente, conduite. 2.2.2. Fundamentele psihologice ale competențelor socio-relaționale • Structural, elementul motivațional care coagulează întreaga teorie privitoare la fundamentarea psihologică a competențelor sociorelaționale este convingerea ca element psihologic complex, cognitiv, afectiv și volițional. Pașii instrucției voluntare, propuși de Ladislav Duric în Éléments de psychologie de l’éducation (UNESCO, 1991), privesc următoarele componente
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
23. Dirijează sarcinile de învățare către niveluri superioare ale gândirii (dincolo de memorare și de înțelegere - vezi taxonomia lui Bloom). 24. Dă-le elevilor tăi un motiv pentru care să lucreze, cunoscut fiind faptul că orele de studiu cu un suport motivațional solid sunt mai bine tolerate și acceptate de către elevi. 25. Asigură-le elevilor ocazia de a se organiza și de a lucra pe grupe. 26. Dă-le posibilitatea tuturor elevilor, chiar și celor mai dificili, de a accepta roluri responsabile
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
condus pe neurobiologul Jaak Panksepp către identificarea a patru mari sisteme. Conform teoriei sale, motivația și emoția nu sunt decât două fenomene plasate pe același continuum, nediferențiindu-se decât prin intensitate: o slabă excitație a unui sistem produce o stare motivațională (de exemplu, de supraveghere), în timp ce o excitație puternică poate să producă frică sau panică; un alt exemplu este nevoia banală de a mânca sau dorința de necontrolat care poate să ducă la canibalism. Unul dintre cele patru sisteme corespunde centrului
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Șeptică .43 .36 .34 .32 .27 Loto Răzuire Sloturi Ruletă Poker Pariuri .63 .52 .52 .50 .44 .39 Concluzie Jocurile reprezintă un rezumat al activităților noastre. Cercetările arată că, în spatele imensei varietăți a activităților umane, se ascund destul de puține mecanisme motivaționale. Cele mai multe teorii pun în prim-plan două nevoi fundamentale: nevoia de apreciere (numită de alți cercetători ego sau autoeficiență) și cea de autodeterminare sau de liber arbitru. Astfel, motivația intrinsecă (curiozitatea, nevoia de descoperire sau de senzații noi) este rezultanta
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
mică (preșcolară) să se realizeze Într-un mediu bine organizat, dar În care copilul să aibă posibilitatea și libertatea de a alege o anumită activitate educativă, În concordanță cu dorințele și interesele lui, asigurându-se astfel confortul psihoafectiv și cadrul motivațional necesar proceselor de Învățare. - Ovide Decroly a propus și aplicat metoda centrelor de interes, valorificând Înclinațiile, dorințele și abilitățile elevilor În activități de muncă independentă și subliniind necesitatea eficienței sociale a școlii. - Édouard Claparède a susținut ideea unui Învățământ atractiv
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
argument În plus În favoarea promovării educației incluzive și a integrării elevilor cu cerințe speciale În școlile obișnuite este oferit de rezultatele experiențelor practice care susțin că absolvenții școlilor speciale prezintă mai multă lipsă de Încredere În forțele proprii, diminuarea nivelului motivațional, dezorientare, absența intereselor și a expectanțelor pozitive În activitățile cotidiene, obișnuința de a fi ajutați În permanență, imposibilitatea de a identifica alternative, de a opta și de a lua decizii, toate acestea conducând la ideea unei pseudoalienări În plan social-acțional
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
realului, posibilului, viitorului și tindem să producem noul, sub forma unor planuri iconice sau proiecte. Imaginația se află În strânsă legătură cu gândirea divergentă, a cărei principală caracteristică o reprezintă mobilitatea; ea interacționează cu reprezentarea și limbajul, procesele numerice, stările motivaționale, afective ale individului și cu alte laturi ale personalității, contribuind din plin la imprimarea originalității acestuia. Ca și gândirea, imaginația este și ea afectată, mai mult sau mai puțin, la copiii cu dizabilități, din cauza sărăciei și caracterului lacunar al bagajului
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
premise organice, de maturizare anatomică și neurofiziologică a individului; astfel, Învățarea umană face parte dintr-un proces de organizare și dezvoltare a Întregii sale personalități. Procesul Învățării reprezintă rezultatul unei interacțiuni de durată a proceselor psihice interne ale individului (cognitive, motivaționale și afective) și contextul extern (social și situațional). Învățarea nu se rezumă doar la acumularea În memorie a unui volum de informație, ci presupune și restructurarea lor și transformarea În moduri de operare, În structuri cognitive care să poată fi
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
complementare; - de certificare a nivelului de cunoștințe și abilități ale elevilor la sfârșitul unei perioade lungi de instruire (ciclu de Învățământ); - de selecție a elevilor pentru accesul Într-o treaptă superioară de Învățământ sau Într-un program specific de instruire; - motivațională, adică de stimulare a Învățării, având la bază rezultatele oferite de realizarea operativă și eficientă a conexiunii inverse care ajută la Îmbunătățirea demersurilor instructiv-educative; - de feedback, funcție care asigură conexiunea inversă rapidă, facilitând reglarea proceselor de Învățare și predare; - de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
apariția dificultăților de Învățare (prezența unor deficiențe, mediul familial, probleme de adaptare, tulburări de comportament, eșec școlar repetat etc.); - proiectarea unui curriculum diferențiat și personalizat, În funcție de situațiile și problemele identificate; - desfășurarea unui proces didactic activ, formativ, cu accent pe situațiile motivaționale favorabile Învățării și pe evaluarea formativă; - colaborarea cu specialiștii din cadrul serviciilor de sprijin, consiliere școlară și antrenarea familiei. Organizarea activităților didactice, inclusiv cele din domeniul terapiei educaționale, se bazează pe un proces de proiectare didactică (acțiune de anticipare și prefigurare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
În situația de a Învăța să Învețe și de a acumula noi cunoștințe și deprinderi. Dintre cele mai importante repere teoretice și argumente psihopedagogice ale educației integrate/incluzive enumerăm: a) Teorii de mediere cognitivă: În viziunea acestora, componentele emoționale și motivaționale ale procesului de Învățare sunt privite ca niște componente naturale și facilitatoare În Învățare, iar atitudinea pozitivă a profesorului constituie un factor-cheie al procesului de dezvoltare cognitivă. În această categorie putem include: - teoria experienței de Învățare mediată (MLE) a lui
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
dintre deprinderile existente pe cea care va fi actualizată” (H. Pieron, în Gheorghe Iosif, Maria Modovan-Scholz, 1996, p. 37Ă. Definitoriu pentru motivație/motivare rămâne faptul că ele declanșează acțiuni, iar acțiunea declanșată influențează prin feedback-uri pozitive sau negative dinamica motivațională propriu-zisă. Există mai multe elemente de complexitate care leagă motivația de comportamentul uman. Între acestea menționăm: o singură acțiune/un singur comportament poate exprima mai multe motive; motivele pot îmbrăca diverse forme; dar pot fi similare; stând la baza unor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
cărora nu ne vom opri în acest demers. Preocupările pentru motivație au făcut obiectul specialiștilor din diferite domenii. Au fost dezvoltate o serie de teorii care ne conduc la explicarea și înțelegerea acestui fenomen foarte complex - motivația umană. Astfel, teoriile motivaționale moderne analizează factorii și condițiile care influențează comportamentul angajaților (Johns, 1998Ă. Ele se pot clasifica în două categorii: ● teorii centrate pe studiul nevoilor, numite și de conținut: pun accentul pe factorii specifici care motivează angajații ca indivizi umani. În prima
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
acestea vizează dinamica motivării comportamentelor. În a doua categorie a teoriilor procesuale ale motivației muncii putem enunța: teoria așteptărilor - V.I.E. a lui Victor Vroom; teoria echității - J.S. Adams; teoria fixării scopurilor - Edwin Locke; teoria schimbului - E. Schein, P. Ekeh. Teoriile motivaționale precizează categoriile de nevoi pe care le au oamenii și condițiile în care ei vor fi motivați să-și satisfacă aceste nevoi într-un mod care să contribuie la performanță. Schema la bază este triada : nevoi - comportament - stimuli și scopuri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
enorme care există între indivizi, nu numai pe direcția naturii motivației, ci și pe cea a modalităților de satisfacere a ei, determină ca la stimulenți asemănători sau identici să se răspundă diferit, ceea ce atrage din nou atenția asupra complexității actelor motivaționale. Motivele se diferențiază între ele printr-o serie de parametri, cum ar fi: intensitatea, durata, gradul de conștientizare, realism, pondere, corelație. Adulții realizează o serie de comportamente ce sunt însoțite și/sau cauzate de multiple motivații. Astfel, mai întâi, este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
uită este faptul că, prin aplicarea acestor decizii, conducerea poate influența favorabil sau nefavorabil motivația și comportamentul oamenilor. Direcția poate fi de întărire, creștere a motivației sau de reducere și pierdere. Putem conchide așadar că o bună cunoaștere a fenomenelor motivaționale ale membrilor unei organizații sociale s-ar dovedi utilă pe următoarele direcții: aă a explicării și înțelegerii diverselor comportamente organizaționale ale oamenilor; bă a prevenirii și ameliorării unor comportamente datorate intrării în funcțiune a diferitelor tipuri de motivații; că a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Prin conduita sa, omul menține în mod permament o stare de echilibru, satisfăcând necesități interioare sau răspunzând solicitărilor din afară. Fiecare om își are traiectoriile sale, factorii săi dinamizanți, care-l stimulează sau frânează în acțiunile sale. Studiile privind factorii motivaționali nu trebuie însă să ignore interacțiunea variabilelor de personalitate cu variabilele cadrului socioeconomic. În afară de considerarea personalității în relație cu munca, trebuie considerată și interrelația personalității cu mediul social al profesiei. Interacțiunea cea mai importantă pentru reușita și stabilitatea profesionale o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
însă să ignore interacțiunea variabilelor de personalitate cu variabilele cadrului socioeconomic. În afară de considerarea personalității în relație cu munca, trebuie considerată și interrelația personalității cu mediul social al profesiei. Interacțiunea cea mai importantă pentru reușita și stabilitatea profesionale o prezintă factorul motivațional care direcționează întreaga activitate spre obiectiv, mobilizează efortul voluntar spre o acțiune de realizare. Ca să ne motivăm subalternii și/sau membrii echipei, uneori și pe superiori și colegii mai în vârstă, este necesar să ne motivăm pe noi înșine. Membrii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
pentruBine, Dreptate, Echitate etc. Există, altfel spus, în termeni weberieni, o „raționalitate axiologică”, rațiunea de a acționa fiind tocmai aceea de a traduce în fapte anumite valori umane. 3. Nu puțini sunt însă specialiștii care contestă valorilor caracterul de forță motivațională, în calitatea lor de date universale. Universale nu neapărat numai în sensul de valori general umane, dar chiar și în acela referitor la rolul lor de principii transsituaționale. Multe studii de teren și experimentale de sociologie și psihologie socială arată
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lor de principii transsituaționale. Multe studii de teren și experimentale de sociologie și psihologie socială arată că practicarea concretă a valorilor și normelor diferă atât de mult de la o situație la alta, încât acestea își pierd eficiența lor de operatori motivaționali universali, de raționalitate axiologică. Valori, norme și criterii morale (ca just-injust) - spun asemenea cercetări empirice - sunt construcții mentale ale actorilor sociali, în funcție departicularitățile situației, natura și scopul activității, consecințele anticipate. Construcțiile sunt așadar contextuale. R. Boudon (1995) crede că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
evaluarea, aprobarea sau dezaprobarea obiectului atitudinii noastre (componenta afectiv-apreciativă) se bazează întotdeauna pe informații, informații ce pot fi, bineînțeles, mai mult sau mai puțin ample și corecte (componenta cognitivă). Atitudinea este totodată și o predispoziție de a acționa, un vector motivațional (componenta conativă). b. Atitudinea are un caracter relativ stabil în timp, în multe definiții atitudinile fiind caracterizate ca „sisteme durabile de evaluări”. Atitudinile sunt mai rezistente la schimbări decât cunoștințele pure, tocmai pentru că în ele este prezentă dimensiunea afectiv-axiologică. c
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
relației dintre atitudini și credințe (beliefs), a dezvoltat și teorii și metodologii adecvate (vezi Iluț, 2004, pp. 43-48). e. Constituite la nivelul personalității umane într-un sistem, atitudinile nu sunt echiponderale nici ca generalitate și centralitate, și nici ca energie motivațională. Cele mai generale și centrale se schimbă mai greu decât cele periferice și specifice, pentru că implicarea eului în primele este mai profundă și pentru că schimbarea lor are consecințe mai importante asupra întregului sistem. f. Opinia este expresia verbală a atitudinii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Redăm mai jos câteva idei principale privitoare la acest raport, considerații mai largi fiind prezentate în alte volume ale noastre (Iluț, 1995; Rotariu și Iluț, 1996). Convergența dintre atitudine (opinie) și comportament se datorează faptului că atitudinea este o forță motivațională ce generează un comportament specific. În această calitate, ea apare drept cauză a comportamentului, multiplicându-se deci în actele de conduită. E foarte important de reținut însă că o concordanță ridicată între atitudine și comportament se explică și prin aceea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]