4,393 matches
-
coapsei pe bazin. Același excitant nociceptiv produce uneori: reflexul de triplă flexie încrucișat; reflexul de extensie ipsilateral, reflexul de masă. La ciupirea tegumentelor membrului inferior, apare: o triplă flexie a membrelor, micțiune, defecație, transpirație. Se datorează difuziunii excitației la centrii motori, sfincterieni și vegetativi (Constantinovici, Adam, 1997). REFLEXELE COPILULUI MIC - După Așgian și Gașpar (1993), principalele reflexe tranzitorii specifice nou-născutului, sugarului și copilului mic sunt: a) reflexul Moro, numit și reflex de îmbrățișare, prezent încă de la naștere și fiind evident în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
asociind și o ușoară extensie a trunchiului. Legănarea cu capul în jos, plasarea în poziția fetală și tapotamentul pe tălpi sunt căi prin intermediul cărora se asigură relaxarea copilului spastic. Mobilizarea pasivă, executată cu scop relaxator, contribuie la formarea unor engrame motoare de calitate superioară. REPETIȚIE (< fr. répétition; engl. repetition) - Repetiția este un factor al învățării și al memorării; ea se poate referi, după caz, la comportamentul însuși sau chiar la conjuncția unui comportament și a condițiilor sale sau pur și simplu
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Indianapolis (SUA) în anul 1940. Deși se realizează în mod selectiv prin inhibarea și activarea unui singur mușchi, ea nu este considerată analitică, întrucât stimulii sunt gândiți în modele de postură globală și mișcări complexe. În paralel cu dezvoltarea funcției motoare, se pune un accent deosebit pe dezvoltarea funcțiilor vitale și senzoriale. Funcției motoare i se recunoaște o componentă mobilizatoare (fazică) și una stabilizatorie (tonică). Caracterul distinctiv al acestei metode îl constituie folosirea excesivă a stimulării cutanate, în scopul controlării tonusului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sportive. SCALĂ (< ngr. skala, cf. it. scala, germ. Skala) - În psihometrie - după Larousse (2006) -, scala este o baterie de teste care permite clasarea subiecților examinați pe diferite niveluri. Ceea ce face obiectul unei evaluări poate fi constituit din niveluri de dezvoltare motoare, din niveluri de dezvoltare intelectuală, dar și dintr-un clasament al trăsăturilor de personalitate sau al atitudinilor. În psihofizică, o scală constă în punerea în corespondență a nivelurilor de stimulare cu niveluri de răspuns, luând în considerare nivelurile de senzație
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
reducerii curburilor și a gibozității; menținerea postúrilor împotriva unei rezistențe; dezvoltarea reacțiilor de echilibru; menținerea atitudinii corijate în cursul deplasărilor; transferul acestui sistem de reeducare în viața de toate zilele. SCOPURILE KINETOTERAPIEI - Principalele scopuri ale kinetoterapiei, cu aplicații la deficienții motori, pot fi reduse, după Baciu et al. (1981) -, la următoarele aspecte: a) ameliorarea capacității generale de mișcare și a marilor funcțiuni; b) ameliorarea funcției segmentului sau segmentelor interesate direct în afecțiune; c) prevenirea instalării deprinderilor compensatorii defectuoase; d) stimularea stării
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cele mai elementare până la cele mai complexe. Formele de manifestare sunt: tactilă, termică, vizuală, auditivă, vibratoare, proprioceptivă, ortostatică și de echilibru, gustativă, olfactivă, introceptivă, dureroasă. În afecțiunile sistemului nervos central sau periferic, ce pot fi însoțite sau nu de deficit motor, se instalează frecvent tulburări de sensibilitate. Recuperarea pe plan motor impune: organizarea, efectuarea și observarea efectelor reeducării deficitului senzitiv. După Pendefunda et al. (1978), tulburările de sensibilitate cuprind două categorii fundamentale. a) Tulburările subiective de sensibilitate cuprind: paresteziile, senzații anormale
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sunt: tactilă, termică, vizuală, auditivă, vibratoare, proprioceptivă, ortostatică și de echilibru, gustativă, olfactivă, introceptivă, dureroasă. În afecțiunile sistemului nervos central sau periferic, ce pot fi însoțite sau nu de deficit motor, se instalează frecvent tulburări de sensibilitate. Recuperarea pe plan motor impune: organizarea, efectuarea și observarea efectelor reeducării deficitului senzitiv. După Pendefunda et al. (1978), tulburările de sensibilitate cuprind două categorii fundamentale. a) Tulburările subiective de sensibilitate cuprind: paresteziile, senzații anormale, neplăcute, descrise de bolnav ca fiind amorțeli, furnicături, senzații de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și de stimulare a acțiunilor de îndepărtare a surselor nocive, dar și de ameliorare a durerii. SENZORIO-MOTOARE (DEZVOLTARE) (fr. sensorimoteur șdéveloppementț; engl. sensorimotor development) - Denumirea, susținută și de J. Piaget (apud Larousse, 2006), exprimă dezvoltarea combinată a activităților senzoriale și motoare la copil. Se referă la mișcări și postúri, dar și la ceea ce relevează acestea despre percepțiile ce rezumă viața mintală de relație cu lumea exterioară la copilul mic. Acordul între percepție și acțiune, care se concretizează în coordonările senzorio-motoare, nu
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
copilul mic. Acordul între percepție și acțiune, care se concretizează în coordonările senzorio-motoare, nu este imediat, ci se construiește progresiv. Dezvoltarea senzorio-motoare a fost descrisă ca o generalizare progresivă a unor coordonări locale și parțiale ale ansamblului sistemelor perceptive și motoare. Cele dintâi, elaborate în primele două luni de viață, vizează doar regiunea bucală, iar apoi se armonizează cu percepțiile vizuale; pe la 4 luni se instaurează coordonarea vederii și a prehensiunii. Astfel, din aproape în aproape, se construiește o coordonare generală
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se instaurează coordonarea vederii și a prehensiunii. Astfel, din aproape în aproape, se construiește o coordonare generală, așa cum ea este ilustrată de mersul autonom. Inteligența senzorio-motoare - după J. Piaget (1965) - este legată de ideea că progresele cunoașterii provin din activitatea motoare exersată de bebeluș asupra mediului său înconjurător și de informațiile senzoriale pe care le extrage din modificările astfel produse. Coordonarea vedere-prehensiune este, prin urmare, o etapă prealabilă unei adevărate inteligențe. Învățarea senzorio-motoare este o ameliorare a coordonării între deplasările segmentelor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
corpului și informațiile provenite de la un mediu înconjurător static sau dinamic ori o îmbunătățire a coordonării interne între patternurile motoare simultane sau succesive constitutive ale unei activități. SENZORIO-MOTRICITATE (fr. sensorimotricité) - Domeniu definit de ansamblul conexiunilor dintre sistemele senzoriale și sistemele motoare (Larousse, 2006). Legăturile dintre sistemele receptoare și sistemele efectoare nu se limitează la un nivel anatomic și nu caracterizează un nivel de funcționare, ci sunt prezente la toate nivelurile de organizare neurofiziologică. Aceste legături determină o serie de funcționări numite
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mâinilor care, deși nu sunt comandate voluntar, îndeplinesc rolul de echilibrare a corpului). Mișcări involuntare ce apar la membrele hipertonice în timp ce se execută unele mișcări voluntare sau pot însoți unele mișcări automate. Sunt cunoscute și sincinezii patologice, care afectează coordonarea motoare, manifestate sub formă de tremurături și spasme, ceea ce determină parazitarea anumitor acte motrice. După Pendefunda et al. (1978), sincineziile se manifestă sub trei aspecte: a) globale - constau în mișcări de flexie a membrului superior și de extensie a membrului inferior
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
posterioare ale substanței albe medulare constă în tulburări de echilibru și mers necoordonat, hipotonie musculară, tulburări de sensibilitate; c) sindromul cornului anterior al substanței cenușii medulare (sindrom de neuron periferic) se caracterizează prin paralizii parțiale, asimetrice și disociate în raport cu unitățile motoare interesate în procesul lezional. Paralizia este flască, cu areflexie osteotendinoasă și atrofii musculare; d) sindromul cornului posterior al substanței cenușii medulare constă în tulburări de sensibilitate ce se pot asocia cu hipotonie musculară. Sindromul Klippel-Feil - constă în scurtarea gâtului prin
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
vertebrelor toracice superioare. Pe brațul afectat apar: pierderea sensibilității, hipotrofie musculară, simptome vasculare și, uneori, dureri (Martin, 2005). Sindromul Millard-Gubler (protuberanțial inferior) - constă în hemiplegie pe partea opusă leziunii cu paralizie facială de tip periferic de aceeași parte. Sindromul neuronului motor central - constă în leziuni ale fasciculului piramidal. Indiferent de nivelul leziunii, sindromul de neuron motor central prezintă următoarele caracteristici: deficit motor întins (pe un membru sau mai multe membre), predominând pe musculatura cu acțiune voluntară mai fină și diferențiată, vizând
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
dureri (Martin, 2005). Sindromul Millard-Gubler (protuberanțial inferior) - constă în hemiplegie pe partea opusă leziunii cu paralizie facială de tip periferic de aceeași parte. Sindromul neuronului motor central - constă în leziuni ale fasciculului piramidal. Indiferent de nivelul leziunii, sindromul de neuron motor central prezintă următoarele caracteristici: deficit motor întins (pe un membru sau mai multe membre), predominând pe musculatura cu acțiune voluntară mai fină și diferențiată, vizând mai ales mușchii flexori de la nivelul membrului inferior și extensorii de la membrul superior (în perioada
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
general compromise); tulburările de tonus muscular se caracterizează printr-o hipertonie cu caracter piramidal, spasticitatea predominând la membrul superior pe flexori și la membrul inferior pe extensori, troficitatea musculară fiind în general păstrată, iar reflexele osteotendinoase fiind exagerate. Sindromul neuronului motor periferic - se caracterizează prin deficit motor parțial (limitat la un grup muscular) cu aspect poliomielitic, radicular, plexular sau nevritic, paralizia este flască, hipotonă, implicând același sector muscular ca și paralizia, troficitatea musculară este compromisă, reflexele osteotendinoase sunt diminuate sau abolite
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se caracterizează printr-o hipertonie cu caracter piramidal, spasticitatea predominând la membrul superior pe flexori și la membrul inferior pe extensori, troficitatea musculară fiind în general păstrată, iar reflexele osteotendinoase fiind exagerate. Sindromul neuronului motor periferic - se caracterizează prin deficit motor parțial (limitat la un grup muscular) cu aspect poliomielitic, radicular, plexular sau nevritic, paralizia este flască, hipotonă, implicând același sector muscular ca și paralizia, troficitatea musculară este compromisă, reflexele osteotendinoase sunt diminuate sau abolite (contracția idiomusculară este păstrată atât timp cât există
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Sindromul secțiunii medulare totale lombare (L5-S2) - se prezintă ca o paraplegie limitată a membrelor inferioare, de tip flasc, cu atrofii. SINDROAME NEUROLOGICE ÎN PEDIATRIE - Ansamblu de semne și/sau simptome neurologice care se manifestă în copilărie. Exemple: Sindromul de neuron motor central - constă în lezarea căilor piramidale de la scoarța cerebrală până la nivelul măduvei spinării, manifestată prin: paralizii, tulburări de tonus muscular și modificări ale reflexelor (Meilă, Milea, 1988). Paraliziile sau parezele interesează segmente mari ale membrelor și mai ales ale corpului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și mai ales ale corpului. Se prezintă sub formă de hemiplegie (hemipareză), atunci când procesul patologic este situat unilateral la nivelul encefalului, sau sub formă de paraplegie (pareză), întâlnită în leziunile medulare. Tulburarea de tonus muscular - caracteristică în cazul lezării neuronului motor central este spasticitatea, cu dispoziția pentru anumite grupe musculare. Reflexele osteotendinoase sunt de obicei exagerate, vii, în prezența contracturii musculare, deoarece, prin întreruperea căii piramidale, arcul reflex spinal este lipsit de controlul scoarței cerebrale. Reflexele cutanate sunt abolite sau diminuate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
hematom subdural sau epidural, anevrismul cerebral rupt, emboliile microbiene (septicemiile), embolia cerebrală în maladii congenitale de cord, colagenozele, encefalitele acute virale. Hemiplegia instalată lent apare în caz de fractură, tumoare, abces cerebral etc. Paraplegia apare în două sindroame, de neuron motor central și de neuron periferic, și poate fi flască sau spastică. Sindromul de neuron motor periferic - corpul neuronului motor periferic se află situat în cornul anterior al măduvei și în celulele nucleilor motori ai nervilor cranieni (Popoviciu, 1993). Axonii acestor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de cord, colagenozele, encefalitele acute virale. Hemiplegia instalată lent apare în caz de fractură, tumoare, abces cerebral etc. Paraplegia apare în două sindroame, de neuron motor central și de neuron periferic, și poate fi flască sau spastică. Sindromul de neuron motor periferic - corpul neuronului motor periferic se află situat în cornul anterior al măduvei și în celulele nucleilor motori ai nervilor cranieni (Popoviciu, 1993). Axonii acestor celule formează nervii rahidieni și cranieni, având rol în transmiterea impulsurilor motoare la mușchi. Apariția
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
acute virale. Hemiplegia instalată lent apare în caz de fractură, tumoare, abces cerebral etc. Paraplegia apare în două sindroame, de neuron motor central și de neuron periferic, și poate fi flască sau spastică. Sindromul de neuron motor periferic - corpul neuronului motor periferic se află situat în cornul anterior al măduvei și în celulele nucleilor motori ai nervilor cranieni (Popoviciu, 1993). Axonii acestor celule formează nervii rahidieni și cranieni, având rol în transmiterea impulsurilor motoare la mușchi. Apariția unei leziuni la nivelul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Paraplegia apare în două sindroame, de neuron motor central și de neuron periferic, și poate fi flască sau spastică. Sindromul de neuron motor periferic - corpul neuronului motor periferic se află situat în cornul anterior al măduvei și în celulele nucleilor motori ai nervilor cranieni (Popoviciu, 1993). Axonii acestor celule formează nervii rahidieni și cranieni, având rol în transmiterea impulsurilor motoare la mușchi. Apariția unei leziuni la nivelul cornului anterior medular sau al axonului determină sindromul de neuron motor periferic, caracterizat prin
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Sindromul de neuron motor periferic - corpul neuronului motor periferic se află situat în cornul anterior al măduvei și în celulele nucleilor motori ai nervilor cranieni (Popoviciu, 1993). Axonii acestor celule formează nervii rahidieni și cranieni, având rol în transmiterea impulsurilor motoare la mușchi. Apariția unei leziuni la nivelul cornului anterior medular sau al axonului determină sindromul de neuron motor periferic, caracterizat prin paralizie flască, hipotonie musculară, atrofie musculară, abolirea reflexelor, fasciculații și modificări ale excitabilității neuromusculare. Paralizia este globală și cuprinde
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în celulele nucleilor motori ai nervilor cranieni (Popoviciu, 1993). Axonii acestor celule formează nervii rahidieni și cranieni, având rol în transmiterea impulsurilor motoare la mușchi. Apariția unei leziuni la nivelul cornului anterior medular sau al axonului determină sindromul de neuron motor periferic, caracterizat prin paralizie flască, hipotonie musculară, atrofie musculară, abolirea reflexelor, fasciculații și modificări ale excitabilității neuromusculare. Paralizia este globală și cuprinde un teritoriu corespunzător zonei de acțiune a nervului lezat, segmentului medular sau rădăcinii anterioare a nervului spinal afectat
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]