1,142 matches
-
vor stabiliza, datorită unei eficiente organizări cognitive și vor genera, la rândul lor, modele motrice finale, stabile, cu detalii tehnice rafinate, altfel spus, cu valoare motrică ridicată, indici performanțiali elevați, măiestrie sportivă elogios evaluată, recunoscută și validată apoi, în afara spațiului motric al antrenamentului, competiția sportivă de nivel internațional. Relațiile stabilite între aceste componente sunt de tip cauzal, în măsura în care se acceptă ideea că ele se află într-un raport de determinare reciprocă de tip diacronic - în sensul că proprietățile unei secvențe sunt
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
a exigențelor societății de mâine, direcționate configurativ pe formarea (instrucția și educația) actualului formabil, fie el elev sau student, integrat ulterior într-un viitor, care va constitui prezentul lui, și în care va urma să se manifeste social, profesional, artistic, motric etc., va trebui să determine întreaga construcție filosofică a cercetării activităților motrice de azi , pentru cerințele educaționale de mâine. După cum se poate constata, ne-am angajat la un demers deosebit de complex, dificil de analizat în detaliu, dar și în ansamblu
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
ce presupune participarea la programul de instruire, dar și competiții oficiale. Conform Conzelman, A., (2001) în “perioadele favorabile antrenamentului”, la copiii, obiectivele propuse trebuie să urmărească, antrenabilitatea/capacitatea de învățare, capacitatea de efort psiho-fizic, solicitare conform profilului disciplinei practicate. Bagajul motric (Figura 3.) este în plină evoluție, iar calitățile motrice trebuie să fie valorificate constructiv cu atenție și perseverență. Se impune o linie prioritară de pregătire la această vârstă, astfel: dezvoltarea vitezei, sub toate formele de manifestare și a capacității de
CALITĂȚILE MOTRICE NECESARE ŞI NIVELUL ACESTORA LA JUCĂTORII DE TENIS LA VÂRSTA DE 11-12 ANI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
-
este greu de realizat. Totuși, autoarea spune: „Într-o accepțiune recunoscută de marea majoritate a specialiștilor, educația fizică reprezintă o componentă a educației generale, care prin intermediul exercițiului fizic, desfășurat în mod organizat și independent, produce schimbarea comportamentului uman în plan motric, cognitiv, social, estetic și afectiv.”. Sintetizând o parte din definițiile prezentate, Dragnea A. și colaboratorii (2006) definesc educația fizică astfel: „educația fizică apare ca o componentă a educației generale,exprimată printr-un tip de activitate motrică (alături de antrenament sportiv, competiție
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
repetat în mod sistematic și conștient (deci deliberat conceput și aplicat în mod voluntar în scopul realizării obiectivelor stabilite în activitatea motrică respectivă. În Terminologia Educației fizice și sportului (Ed. Stadion, București, 1974), exercițiul fizic este definit ca fiind: „actul motric repetat sistematic care constituie mijlocul principal de realizare a sarcinilor educației fizice și sportului.” Exercițiul fizic nu trebuie înțeles numai ca o repetare stereotipă, ci ca o posibilitate de adaptare permanentă la condițiile interne și externe. În acest context, Dragnea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
exercițiul fizic nu presupune doar o repetare sistematică, ci și posibilitatea de a construi, de a asambla, pe baza mișcărilor învățate, o conduită motrică proprie subiectului care a asimilat anumite cunoștințe motrice, pe care le exteriorizează apoi sub forma comportamentului motric.”. Într-o accepțiune mai generală, Mârza Dănilă Dănuț (Teoria Educației Fizice și Sportului, 2006) spune că exercițiul fizic reprezintă: „acțiunea motrică voluntară, deliberat concepută și sistematic repetată, în cadrul unui proces educațional, organizat sau nu, în scopul realizării unor obiective specifice
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cât numărul repetărilor este mai mare, iar vârsta subiectului este mai mică. Prin exersare se ajunge la automatism când controlul scoarței cerebrale poate fi îndreptat spre rezolvarea creatoare a sarcinilor motrice. Se poate concluziona că deprinderea motrică este un act motric automatizat.”. În concluzie, deprinderile motrice sunt caracteristici ale actelor învățate, sunt componente ale activității voluntare - conștiente ale omului, care prin exersare dobândesc indici superiori de execuție, organismul obținând capacitatea de cheltuială energetică optimă pentru realizarea actelor motrice respective, obținând randament
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de forță, viteză, îndemânare și rezistență.”. Noțiunea ,,aptitudine motrică”, integrată la cap. VI Bazele pedagogice ale mișcării din Terminologia Educației fizice și sportului (1974), este definită ca fiind: „Capacitatea individului de a însuși și executa cu ușurință și eficiență actul motric”, făcând și observații că „aptitudinea se bazează pe predispoziții cultivate prin activitate specifică”. Mârza Dănilă Dănuț (Teoria Educației Fizice și Sportului, 2006) spune că: „Aptitudinile psiho motrice sunt însușiri, dispoziții naturale, înclinații, posibilități ale organismului de a efectua acte motrice
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
orice acționare pentru dezvoltarea calităților motrice, realizată prin deprinderi și/sau priceperi motrice, influențează consolidarea acestor deprinderi și/sau priceperi motrice. Deci, sunt „priorități” și „efecte secundare” pe care nu trebuie să le încurcăm. În efectuarea oricărui (cu aproximație) act motric (și mai ales exercițiu fizic) sunt implicate toate calitățile motrice de bază, cu pondere diferită. Sunt și unele exerciții fizice „pure” (numai de forță sau numai de viteză, etc.). Acționarea specială asupra educării unei calități motrice implică și efecte indirecte
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cele patru calități motrice de bază, care în practică nu pot fi separate, fiind permanent într-o strânsă interdependentă și corelație. Viteza „Viteza (în accepțiunea cea mai largă) se referă în principal la iuțeala sau rapiditatea efectuării mișcării sau actului motric în unitatea de timp.” A. Dragnea - „Antrenamentul Sportiv”, 1996. Trebuie să amintim că în cadrul literaturii de specialitate studiate am întâlnit excluderea vitezei ca termen, de către unii specialiști (puțini la număr); ei îi zic „rezistență de scurtă durată”, punct de vedere
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Bota A., folosește termenul de capacități coordinative, definindu-le ca: „un complex de calități preponderent psiho-motric care presupun capacitatea de a învăța rapid mișcări noi, adaptarea rapidă și eficientă la condiții variate, specifice diferitelor tipuri de activități, prin restructurarea fondului motric existent.”. Dragnea A. și Bota A. - „Teoria activităților motrice”,1999. Îndemânarea primește, după unii autori, și sensul de „aptitudine de învățare rapidă a unei noi mișcări” (I.P. Matveev A.D. Novikov) fiind asimilată cu „priceperea motrică simplă”. Alți autori din domeniul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
sensul de „aptitudine de învățare rapidă a unei noi mișcări” (I.P. Matveev A.D. Novikov) fiind asimilată cu „priceperea motrică simplă”. Alți autori din domeniul literaturii de specialitate apreciază îndemânarea ca și „capacitatea organismului uman de a restructura și adapta fondul motric disponibil în condiții variate”, fiind asimilată cu „priceperea motrică complexă” . În unele publicații de specialitate este desemnată și prin alți termeni: „abilitate”, „iscusință”, „coordonare a mișcărilor”, „coordonare musculară”, etc. Formele de manifestare ale îndemânării: 1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
intercepta mingea. Dacă mingea este atinsă de către unul din cei doi elevi din interiorul cercului, elevul care a lovit ultimul mingea interceptată intră în locul celui care a intrat în posesia mingii (sau doar a atins-o). Indicații metodice: În funcție de nivelul motric al elevilor, profesorul va interveni asupra mărimii cercului. 5. Atacul cetății Vârsta elevilor: 7-9 ani; Obiective instructive: dezvoltarea coordonării segmentare, educarea capacității de apreciere a distanței și dezvoltarea lovirii mingii cu piciorul. Organizarea jocului: Elevii sunt împărțiți în două echipe
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
noi recomandăm ca în alegerea jocului de mișcare să se pornească de la sarcina pedagogică ce trebuie realizată, ținând cont de faptul că, acest instrument al educației fizice poate avea în același timp mai multe valențe instructiv - educative, pe diferite planuri (motric, psihomotric, cognitiv, socio - afectiv). În folosirea jocurilor de mișcare la clasele a V a și a VI-a trebuie să respectăm precizările de ordin metodic făcute de Cârstea, Gh. (2000), și anume: pregătirea și recuperarea materialelor pentru jocuri să aparțină
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pe lângă alte activități, și terapia prin mișcare, profilată pe dezvoltarea motricității grosiere (forța musculară a marilor grupe de mușchi), a coordonării și funcțiilor mușchilor corpului, realizate prin activități fizice, incluzând exercițiile fizice. Mișcarea ajută copiii să se dezvolte, nu doar motric, ci și emoțional și social. Starea lor de bine poate fi sporită dacă sunt puse baze În toate ariile În primii ani. Aceste temelii se vor dezvolta pe masură ce ei Înșiși vor crește și vor Învăța acasă și la
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
de manifestare psiho-fizică, comportamentală și relațională, poate exercita, atunci când este riguros organizat și creativ direcționat, influențe certe în activitatea de recuperare și reintegrare socio-profesională a elevului cu dizabilitate mentală. În cele ce urmează vom prezenta date comparative privind unii parametri motrici, morfologici și funcționali la copii normali și copii cu dizabilitate mentală. Introducere Încă de la început aș vrea să subliniez faptul că, în perioada 2000 2002, am fost profesor de educație fizică și sport la Centrul Școlar „Sf. Andrei” din Gura
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
educațional, realitatea fiind cu totul alta. În ciuda bazei materiale bogate de care dispune acest Centru Școlar, rezultatele pe care le așteptam nu au apărut. Am pornit de la următoarea ipoteză: copiii cu dizabilitate mentală au afectate valorile indicilor morfologici, funcționali și motrici. În prezenta lucrare, dorim să verificăm cum și cât influențează dizabilitatea mentală dezvoltarea morfologică, funcțională și motrică a elevilor din acest eșalon al învățământului . Prezenta lucrare, are ca scop, evaluarea fenotipizării unor parametri morfo-anatomo-funcționali la copiii normali și la copiii
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
M.S), consideră îmbunătățirea calității vieții unul din scopurile majore ale medicinii moderne. În literatura de specialitate, există termeni specifici pentru persoanele care se abat de la normalitate (ca semnificație generală), privind întreaga dezvoltare psihofizică, unele aspecte rămânând în urmă, fizic, motric, senzorial sau mental. Astfel „normal” ar însemna, adaptare echilibrată la mediu și raportare la grup de aceeași vârstă și mediu cultural „anormal”, adică cu abateri peste standard, insuficiențe, retard în dezvoltare, afecțiuni fizice, de comportament, senzoriale etc. (Pásztai, 2006). În cadrul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
variază între 8 10 ms, de la cortex pe căile piramidale în periferie; timpul efector, cu o durată de aproximativ 25 - 35ms, constituit din depolarizarea plăcii neuromotorii și contracția fibrelor musculare. Acest timp este cu atât mai lung cu cât actul motric este mai complex (Ifrim, 1986). 3.2.3.5. Test 16 - Alergare de viteză 30 m Alergarea de viteză s-a desfășurat pe un teren plat cu start din picioare și plecare la semnal sonor. S-au efectuat două testări
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
dizabilitate mentală ușoară. Valorile minime, maxime, modulul și mediana la cele patru grupe pentru ridicarea trunchiului la verticală din culcat dorsal 4.3.9. Date privind extensia trunchiului din culcat facial 4.3.10. Discuții și concluzii parțiale cu privire la parametrii motrici Rezultatele obținute la testul de coordonare neuro-spațială evidențiază faptul că acestea sunt direct proporționale cu IQ - ul subiecților. Pentru forța maximă la trenul inferior cel mai bun rezultat a fost obținut de grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară. În general
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
decât al copiilor normali. Aceștia prezintă permanent o stare de agitație crescută. 9. Referitor la mobilitatea coloanei vertebrale în plan sagital, putem observa că cea mai afectată este grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă, 10,7 cm. iii.Pentru parametrii motrici: 10. La testul de coordonare cea mai mare valoare se înregistrează la copii cu dizabilitate mentală severă cu 344,15% mai mare decât valoarea copiilor normali. 11. La forța maximă pe tren superior grupele copiilor cu dizabilitate mentală înregistrează valori
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
dizabilitate mentală severă cu 860,56% mai mare decât valoarea grupei copiilor normali. 14. Deși copii cu sindrom Down au un indice de inteligență mai mare decât grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară, aceștia înregistrează valori inferioare acestora la parametrii motrici. 15. Copii cu dizabilitate mentală ușoară înregistrează, la parametrii motrici, valori apropiate de cele ale copiilor normali. CONCLUZII FINALE ȘI DE PERSPECTIVĂ: 1. Abordarea acestei teme s-a impus din necesitatea de a aduce în discuție o realitate foarte puțin
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
grupei copiilor normali. 14. Deși copii cu sindrom Down au un indice de inteligență mai mare decât grupa copiilor cu dizabilitate mentală ușoară, aceștia înregistrează valori inferioare acestora la parametrii motrici. 15. Copii cu dizabilitate mentală ușoară înregistrează, la parametrii motrici, valori apropiate de cele ale copiilor normali. CONCLUZII FINALE ȘI DE PERSPECTIVĂ: 1. Abordarea acestei teme s-a impus din necesitatea de a aduce în discuție o realitate foarte puțin prezentată în literatura de specialitate, lucrarea de față fiind un
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cu modulul respectiv. IX.3.2. Metodica predării jocului de baschet la elevii din clasele a V-a și a VI-a Subliniam anterior că jocul de baschet, constituie un mijloc excelent, chiar principal, al educației fizice școlare datorită bagajului motric, cu influențe multilaterale, gustate și apreciate de copii și adolescenți. Se apreciază faptul că jocul de baschet are mare priză la elevii din ciclul gimnazial datorită caracterului său permanent de întrecere, gradului emoțional ridicat, cât și faptului că se constituie
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
40% Pregătirea tehnica................................................................. 40% Pregătirea tactica .................................................................. 20% Obiectivele instruirii pe factorii antrenamentului a. Pregătirea fizica • Utilizarea unui număr mare de mijloace in vederea realizării obiectivelor pregătirii fizice generale; Dezvoltarea cu prioritate a îndemânării (coordonare neuromusculara, suplețe, mobilitate, ambidextrie, precizia actului motric). b. Pregătirea tehnica • Însușirea corecta a mecanismului de baza al mișcării (elemente si procedee tehnice fundamentale) precum si executarea lor sub forma de complexe (structuri); • Formarea ambidextriei. c. Pregătirea tactica • Învățarea fundamentelor de baza ale acțiunilor tactice individuale si colective in
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]