969 matches
-
părți ale propriului corp / ale corpului unei păpuși; Intelege semnificatia pentru inchis-deschis; Nivelul de implicare este în general scăzut în cazul sarcinilor impuse; Prezintă deficit sever de atenție; capacitatea de concentrare a atenției este foarte slabă; Refuză activitățile ce solicită motricitate fizică; Manifestă interes pentru activitățile de stimulare vizuală (indicarea unei imagini când sunt numite); d) Competente și comportamente legate de: Activități sociale: Se acomodează ușor cu lipsa părinților; Imită mișcări / gesturi ale altor copii; Imită adultul în obiceiuri simple; Cooperează
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
psihice: Percepție: relativ bine dezvoltată. Atenție: capacitate slabă de concentrare. Memorie: preponderent mecanică. Nivelul dezvoltării intelectuale: gândirea se află în stadiul preoperațional, QI = 37, recunoaște imagini, numără parțial, dar nu are format conceptul de număr. Psihomotricitate: coordonarea motrică generală dezordonată, motricitatea fină deficitară, schema corporală parțial formată, lateralitatea - dreaptă, orientarea în spațiu și timp - foarte redusă. Trăsături de personalitate: apatic, docil, destul de cooperant. Nivelul maturizării psiho-sociale: are formate deprinderi minime de autonomie personală și nu are deprinderi de autonomie socială. Conduita
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
conținutul, iar sub acțiunea organizată a cuvântului reprezentările micului școlar se eliberează treptat de caracterul lor difuz devenind mai precise, mai clare, mai sistematice, mai coerente, totodată crescând și gradul de generalitate al reprezentărilor cu care operează. Dezvoltarea percepțiilor și motricității fine la școlarul mic permit însușirea scris-cititului, cea mai importantă achiziție a acestui stadiu. Limbajul se perfecționează din toate punctele de vedere: îmbogățirea vocabularului, corectitudinea structurilor de comunicare, rezolvarea tuturor problemelor de pronunție, posibilitatea comunicării verbale largi și a celei
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
unii copii am observat că ritmul evoluției normale de dezvoltare este mai lent la copii cu imaturitate se semnalează inabilități manuale traduse prin mișcări ale mâinilor intens necoordonate și precizie redusă, sincinezei mai numeroase și mai intense. Prin probe de motricitate de largă circulație mondia lă am stabilit că ei posedă o ușoară dezorganizare a funcției vizual motorie. Apar dificultăți în organizarea și percepția temporală și a relațiilor spațiale. Datorită acestor particularități elaborarea deprinderilor grafice este îngreuiată în activitățile de tip
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
trebuie introduse în permanență elemente de ritmică neverbală. Mai întâi elevii trebuie să-și însușească structura unui ritm prin intermediul unor mișcări generale făcute cu brațele, picioarele și trunchiul, și numai după ce elevii reușesc să reproducă un ritm la nivelul motricității corporale se poate trece la exerciții pentru educarea ritmului vorbirii prin care vor fi percepute modelele ritmice. O schemă terapeutică conține mai multe etape ce se succed în timp.În structura schemei terapeutice trebuie să se țină seama și de
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
optime și al repartizării sangvine. În cazul lipotimiei simple, centrul vasomotor se reface în poziție culcat în timpul cel mai scurt iar lipotimicul se trezește. În instalarea lipotimiei la pacienții vasomotori labili, un rol important îl joacă psihicul, encefalul și probabil motricitatea venoasă din zona splahnicului care se pare, posedă un anumit grad de independență. În mod special la pacienții tarați, astenici poate fi cazul unui tonus scăzut al nervilor viscerali iar centrul vasomotor este prea slab pentru ca să scoată sângele din aceste
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
atât de diverse, încât uneori este extrem de dificil de stabilit etiopatogenia lor: • confuzia psihică cu logoree, plâns, iritabilitate, agitație psihomotorie • tulburări ale tonusului muscular cu contracturi involuntare- localizate sau generalizate, ale membrelor superioare și inferioare, ale feței, hipotonie • tulburări de motricitate (tremurături ale feței, convulsii generalizate sau localizate) • alte simptome și semne - dezorientare temporo-spațială, tulburări de echilibru - vertije, tulburări de vorbire - dizartrie, afazie; tulburări de sensibilitate - anestezii, hipo sau hiperestezii, parestezii etc • pierderea conștientei (comă). Pentru a aprecia obiectiv profunzimea comei
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
influenței pe care o are jocul asupra dezvoltării fizice și psihice a copilului se pot distinge următoarele tipuri de jocuri: a) jocuri în care sunt solicitate funcțiile psihofiziologice (senzoriale, motorii, intelectuale); b) jocuri tehnice care solicită fondul de reprezentări, memoria, motricitatea și care dezvăluie mediul său de viață (agricole, industriale, meșteșugărești, școlare, medicale); c) jocuri care exersează relațiile sociale (de familie, de grup școlar); d) jocuri artistice (dramă, muzică, artă plastică); ,, Adaptarea în prima clasă presupune nu numai dezvoltarea corespunzătoare a
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
care înseamnă că adaptarea școlară a depășit o primă fază tensională, lucru care este evident și în vorbirea copilului prin folosirea frecventă a superlativului în descrierea de situații și întâmplări ca și prin manifestarea curiozității față de mediul extrașcolar. Se dezvoltă motricitatea și rapiditatea reacțiilor, astfel el dă impresia că este tot timpul grăbit, manifestă o relativă instabilitate motrică, fapt reflectat prin aranjarea neglijentă a lucrurilor, a servirii mesei în fugă. Este sensibil, se supără repede dar și uită în scurt timp
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
specializarea mișcărilor, mai ales a mâinilor a ajuns la un grad superior, asigurându-i condiția esențială, strict necesară pentru progresul său. Mișcarea este astfel elementul ce stă la baza desfășurării procesului de cântat la vioară. Această perfecționare foarte importantă a motricității mâinilor, ca și a altor segmente ale aparatului locomotor, se repercutează și asupra elementelor sistemului nervos central, a căror dezvoltare o stimulează. Sistemul nervos central intervine în toate formele de activitate musculară, începând de la tonusul muscular permanent și reflexe elementare
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
determinate cu scopul de a verifica o ipoteză. De la introducerea lui ca metodă a psihologiei și până în prezent, experimentul a cunoscut o evoluție continuă atât sub aspectul sferei de extensiune (la început, se aplica doar în studiul proceselor senzoriale și motricității, astăzi se utilizează în cercetarea tuturor proceselor și funcțiilor psihice), cât și sub cel al structurii interne și al suportului tehnic (inițial aparatura folosită era simplistă, preponderent mecanică, astăzi este una ultrasofisticată, electronică și informatică). Următoarea definiție, mai completă, a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Valențele formative ale jocului de baschet se manifestă în trei direcții: 1. Direcția recreativ-distractivă; 2. Direcția compensatorie, de refacere neuropsiho-motrică; 3. Direcția formativă asupra personalității si caracterului elevilor. Practicarea jocului de baschet în lecțiile din învățământul preuniversitar influențează si asupra motricitatii generale si specifice. Conform curriculei școlare, fiecare dintre cele trei direcții menționate ia forma si conținutul unor obiective specifice baschetului care, la rândul lor, vor determina obiective operaționale proprii. Acestea sunt: 1. Obiective recreativ - distractive; 2. Obiective compensatorii și de
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
a subiectului selectat. De asemenea, lucrările din ultimul timp atestă faptul că antrenarea ambidextriei în realizarea actului motric atrage după sine un plus de îndemânare, fiind decisivă uneori în victoria sportivă (Ifrim, M., 1986, pag. 182). 2.4. Caracteristicile motrice Motricitatea la această vârstă este debordantă, capacitatea de învățare motrică remarcabilă, dar posibilitățile de fixare a mișcărilor noi sunt reduse. În consecință, doar repetarea sistematică integrează și stabilizează structura nouă în repertoriul motric al copilului. Deprinderile motrice fundamentale se supun unui
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
erau dezvoltați normal și, în proporție de 95% au prezentat o atitudine corporală corectă, fără deficiențe fizice, cu un tonus muscular bun, și un grad de mobilitate ridicat. În ceea ce privește cea de a doua categorie de probe de evaluare, probele de motricitate generală, le-am utilizat, pe de o parte, pentru a evalua nivelul inițial al subiecților grupei experimentale, format din copii ce nu au fost selecționați pe criterii specifice pregătirii pentru aruncări și, pentru a evalua influențele procesului de învățare a
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
corectat anumite deficiențe de atitudine scoliotică. 6.2. Analiza și interpretarea rezultatelor la testele motrice Am analizat și interpretat rezultatele la această categorie de probe, de la testarea inițială la testarea finală, pentru a pune în evidență faptul că subiecții au motricitate normală, deoarece nu i-am testat prin probe specifice aruncătorilor, ci prin probe aflate la îndemâna oricărui profesor de educație fizică. În tabelele 20 și 21 sunt prezentate rezultatele grupului țintă la cele trei evaluări și indictorii statistici evaluați. 6.2
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
0,05. În proporție de 95 % (19 copii), subiecții au progresat de la o testare la alta, menținându-și aceeași capacitate de performanță. Unul singur a obținut același rezultat de la o testare la alta. La cea de a doua probă de motricitate (TM2), alergarea de viteză, observăm că media aritmetică la testarea inițială (T1) este de 4,15 sec. iar valoarea la testarea intermediară (T2) este de 4,02 sec. Rata de progres între cele două testări T1 - T2 la nivelul grupului
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
lui Fischer), ca urmare nu există diferențe semnificative între mediile celor două testări p > 0,05. Se constată că toți subiecții au progresat de la o testare la alta, iar 8 dintre ei au aruncat peste 20 m. La proba de motricitate (TM2), media aritmetică la testarea intermediară (T2) este de 4,02 sec, iar valoarea la testarea finală (T3) este de 3,93 sec. Rata de progres între cele două testări T1 - T2 este de 0,09. Gradul de împrăștiere a
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
nu există diferențe semnificative între mediile celor trei testări p > 0,05. În ceea ce privește dinamica individuală observăm din graficul nr.36 că absolut toți copiii au înregistrat progrese vizibile de la o testare la alta. La cea de a doua probă de motricitate (TM2), se observă că la testarea inițială (T1) media aritmetică este de 4,15 sec, la testarea intermediară (T2) este de 4,02 sec, iar la testarea finală este de 3,93sec. Rata de progres între T1 - T2 este de
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
evidență faptul că s-au dezvoltat/ educat echilibrul, orientarea în spațiu și coordonarea. Scopul experimentului nu a fost de a îmbunătăți calitățile motrice și psihomotrice ale copiilor, dar indirect, procesul de instruire tehnică, prin volumul activității, a determinat îmbunătățiri ale motricității și psihomotricității. 6.4. Analiza și interpretarea rezultatelor evaluării calității și eficienței instruirii 6.4.1. Modalități individuale de parcurgere a instruirii programate Subiecții grupului țintă au parcurs în mod diferit conținuturile programării ramificate elaborate și experimentate de noi pentru
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
implementat conceptul de instruire timpurie în pregătirea aruncătorilor, în ceea ce privește componenta tehnică a antrenamentului, la vârsta de 8-10 ani, dacă strategia instrucțională este adaptată particularităților vârstei, fără a perturba creșterea și dezvoltarea normală a copiilor. 3. La vârsta de 8-10 ani motricitatea este în dezvoltare, capacitatea de învățare motrică bună, dar posibilitățile de fixare a mișcărilor noi sunt reduse și, în aceste condiții, doar repetarea sistematică și evaluarea permanentă, asigurate de instruirea programată, integrează și stabilizează structura nouă, mecanismul tehnic al aruncărilor
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
interpretare, de utilizare a instrumentelor) Educarea deprinderilor de a asculta muzică Echilibrarea personalității copilului prin cultivarea unor trăsături de caracter pozitive Dezvoltarea sociabilității copilului prin participarea la activitățile organizate pe grupuri de copii Îmbunătățirea orientării spațio-temporale și coordonării motorii Îmbunătățirea motricității voluntare Educarea expresivității mimico-gesticulare Dezvoltarea sensibilității cromatice muzicale - determinarea unor stări de deconectare, bucurie, încântare etc. Etape utilizate în mișcarea pe fond muzical: ascultarea bătăilor într-o tobă, punerea în mișcare la zgomotul produs de aceasta și oprirea la încetarea
Terapia prin muzic? la copilul cu deficien?e senzoriale multiple by Carmen P?tru?escu () [Corola-publishinghouse/Science/84052_a_85377]
-
ale individului și a elementelor componente ale acestora, ca de exemplu: ¾ Gândirea - rapiditatea, ritmul, flexibilitatea, creativitatea, ¾ Atenția - stabilitatea, concentrarea, volumul, distribuția, mobilitatea, ¾ Memoria - rapiditatea întipăririi, trăinicia păstrării, exactitatea, promptitudinea si completitudinea reactualizării datelor memorate, ¾ Alte capacitați precum: imaginația, afectivitatea, aptitudinile, motricitatea, temperamentul, caracterul. Fiecare caracteristică are în final o anumită valoare. Dacă se așează toate aceste valori pe verticală iar apoi sunt unite printr-o linie, se obține o figură asemănătoare siluetei umane. Din acest motiv metoda este numită „profil psihologic
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
sarcini. Nivelul de sociabilitate este conform vârstei, fiind influențat de dificultățile în comunicarea verbală pe care le prezintă. Inițiază cu ușurință contacte sociale cu copiii și adulții, chiar dacă nu-i cunoaște. IV. Evaluare: 1. Examinarea a urmărit: examinarea lateralități, examinarea motricității generale, examinarea nivelului preachizițiilor (structurile senzorio-perceptive, schemă corporală) examinarea gradului de funcționalitate al aparatului fonoarticulator, examinarea respirației, examinarea nivelului de înțelegere a vorbirii, examinarea limbajului oral. În urmă aplicării jocurilor și probelor de lateralitate, se constată o dominantă cerebrală dreapta
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
predominant stânga. Cunoaște schemă corporală proprie și indică părțile corpului. Structurarea spațială (poziții, relații spațiale) este în curs de formare,cunoscând poziționarea proprie „sus”, „jos”, „acolo”, „aici”. Recunoaște forme prin comparare și incastrare. Predomina modalitatea vizuală de recepție a informației. Motricitatea generală, este foarte bună. Respirația neverbală: atât ritmul respirator cât și raportul inspirație/expirație sunt normale. Respirația verbală: expirația este prea scurtă și încă este prezentă încordarea. Vocea este normală, melodioasa, specifică copilului mic auzitor. Apelează la mai multe forme
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
particulare în evoluția psihică individuală a copiilor, de a utiliza cele mai eficiente metode de intervenție în vederea unei cât mai bune integrări sociale. Evaluarea psihologică se face ținând seama de cele patru domenii de comportament: motor (se referă la nivelul motricității generale și segmentare, coordonarea oculomotorie), cognitiv (are o mare pondere în ansamblul dezvoltării psihice a copilului, în ceea ce privește activitatea de memorie, percepție, reprezentări, gândire), verbal (se referă la capacitatea de interacțiune și comunicare a copilului, nivelul achizițiilor verbale și capacitatea de
Rolul echipei audiolog-psiholog-p?rinte ?n evaluarea copilului cu implant cohlear-studii de caz by Adriana Conea () [Corola-publishinghouse/Science/84050_a_85375]