KorAP: Find »[drukola/base=mul & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 >

771 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

atunci. Noul rector legionar al Universit?? îi Bucure? ți era P.�P.�Panaitescu, reprezentant al ? colii Noi. �ntr? o manier? vindicativ? , Panaitescu a f? cut tot posibilul ca s? agraveze �n fel ? i chip situa? ia financiar? a lui Iorga. �n zilele acelea, mul? i �demnitari� ai vechiului regim erau cerceta? i pentru delapidarea banilor publici. Dat fiind c? Iorga era incoruptibil ? i nu avea sim? ul problemelor financiare, nu avea nici o �rezerv? � pus? deoparte, a? a cum aveau at�? ia al? îi! Dificult

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
termine pe Iorga�37. Vecinul (Ion Pascariu) i? a auzit l? ud�ndu? se cu aceasta, dup? care b? tr�nul l? a avertizat pe Iorga, oferindu? se s?? l ascund? la ni? te rude ale lui. Iorga i? a mul? umit, dar nu p? rea �ngrijorat. A petrecut totu? i o noapte alb? nu prea pl? cut?. A doua zi de diminea?? , v? z�ndu? l pe domnul Pascariu pe fereastr? l?a strigat, i? a f? cut din deget a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
l pe domnul Pascariu pe fereastr? l?a strigat, i? a f? cut din deget a mustrare ? i i? a zis: �Mi? ai tras o sperietur? pe cinste ieri! Dup? cum vezi, nu s? a �nt�mplat nimic, totul este �n regul?! �?i mul? umesc, totu? i�. A doua zi la amiaz? (pe 25 noiembrie 1940), doamna Liliana a venit s? s?rb? toreasc? Sf�nta Ecaterina, ziua numelui doamnei Catinca. Dac? Iorga avea un copil favorit, atunci ea era acela. Doamna Liliana voia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ți ? i r? pirea lui Iorga, a? a c? ? tirile (? în�nd cont de suprimarea total? a difuz? rîi lor) n? ar fi putut ajunge la Sinaia. Reconstituind ultima zi a vie? îi lui Iorga, se pare c? era destul de mul? umit. Primise cu po? ta de diminea?? o scrisoare de la prietenul s? u Constantin Angelescu, a? a �nc�ț era u? urat ? țiind c? nu era complet p? r? sit, iar �n scrisoare i se promitea rezolvarea problemelor sale financiare. Dar Buickul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ciuda ocupă? iei germane, Mario Roques de la Institut de France a ? inut un emo? ionant discurs de adio, urmat de Henri Focillon. Acela? i lucru l? au f? cut Henri Gr�goire �n Belgia, Oscar Halecki �n Polonia, Vittorio Lazzarini �n Italia ? i mul? i al? îi. Presă internă? ional? (din zonele necontrolate de nazi? ți) a primit ? tirea asasin? rîi cu o profund? indignare. Ziarele americane �New York Times� ? i �New York Herald Tribune�, ziarul elve? ian �Basler Nationalzeitung�, ziarul argentinian �La Prensa

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a? a cum se �nt�mpl? de multe ori dup? patruzeci de ani de via?? comun? ? i armonie �, pur ? i simplu nu putea suporta s? fie singur?. ?i? a dat discret sf�r? ițul �n noiembrie 1941. La funeraliile ei au participat mai mul? i oameni dec�ț la cele ale lui Iorga. Prin? esa Elenă a trimis o coroan? de flori cu numele gravat pe ea, un gest purt�nd amprenta regalit?? ii54. Primul părăstas public �n memoria lui Iorga a avut loc �n mai 1941

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cele ale lui Iorga. Prin? esa Elenă a trimis o coroan? de flori cu numele gravat pe ea, un gest purt�nd amprenta regalit?? ii54. Primul părăstas public �n memoria lui Iorga a avut loc �n mai 1941, la care au participat mul? i demnitari. Apoi a fost redeschis Institutul s? u de Istorie Universal? , ceremonie la care Gheorghe Br? tianu l? a omagiat pe Iorga. I?au fost aduse omagii ? i de Academia de ? tiin? e. Nicolae B? nescu, renumitul bizantinolog, a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
amestecat?. Cum s? proced? m cu ea? Aici, na? ionalismul nu este considerat drept o extrem?. Datorit? unei istorii sinuoase, el a devenit o condi? ie a supravie? uirii. Ideologii ? i birocra? îi ur? sc na? ionalismul ? i chiar ? i mul? i occidentali de bun? credin?? , v? z�nd la televizor consecin? ele conflictelor na? ionale, s�nt mai degrab? tentă? i s? �ntrebe �Cum? � dec�ț �De ce? � De c? ut? m exemple de con? tiin?? na? ional? de sine frustrat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
vest a Europei, �n locul vie? îi impuse ei de Acordul de la Yalta, ar fi existat atunci ? ansa că problemele actuale s? fi fost rezolvate. Rezolvate a? a cum a fost rezolvat? ? i aparent insolubila problem? a Alsaciei ? i Lorenei. Dar mul? umit? Yaltei, regiunea aceasta nu s? a bucurat nici de libertate, nici de democra? ie, nici de prosperitate. Iorga istoricul a devenit politician �că s? �mpiedice s? i se fac? r? u� Rom�niei5. Trebuie oare că un istoric s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
contribu? ie a lui Iorga la politica ?? rîi sale a fost faptul c? ? i?a dat seama de la bun �nceput de pericolul nazist ? i de cel sovietic. Repet�ndu?? i cu fermitate avertismentele, el a reu? it s?? i fac? pe mul? i rom�ni s? devin? con? tien? i de amenin? area prezentat? de acestea. Dincolo de acest fapt, nici Iorga, nici orice alt politician rom�n nu ar fi putut evita implică? iile pozi? iei Rom�niei. Dup? 1918, circa o

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nau cu condi? iile oferite de Fran? a. ? i Iorga ? tia acest lucru. S?m? n?torismul era de neconceput pentru mentalitatea evreiasc? a celor care f? ceau parte din �Leg? m�ntul de colonizare�, iar �n regiunea respectiv? se aflau foarte mul? i evrei. �n cele din urm? , pe la sf�r? ițul anilor �30, persecu? iile brutale din perioada aceasta au spulberat speran? ele lui Iorga �n privin? a asimil? rîi evreilor. �n disperarea lor, ace? tia �? i c? utau adesea salvarea peste grani?? , �n sionism (chiar

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga era �mpotriva sionismului, v? z�nd �n el un obstacol �n calea asimil? rîi, nereu? ind s??? i dea seama c? aceasta nu era dec�ț o consecin?? a �ncerc? rilor e? uate ale evreilor de a se asimilă. Etichetat de c? tre mul? i drept �n? imit evreilor�, Iorga ? i?a pierdut r? bdarea, f? r? �ns? a propune recurgerea la persecu? îi. Cu toate acestea, prin 1937, atitudinile �n func? ie de toane� ale editorialelor lui Iorga au devenit discutabile. Pozi? ia lui nu era

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de ani din istoria poporului rom�n pentru care nu există o documenta? ie solid?. Iorga avea un sim?? m�nt, un instinct pentru istorie ? i o intui? ie �n reconstituirea situa? iilor istorice. Aceast? tr? s?tur? este greu de definit. Mul? i istorici ar respinge? o ca fiind o abordare neprofesional? ? i ne? tiin? ific? , cum au ? i f? cut? o c�ț timp Iorga tr? ia �nc?. Nu prea exist? loc pentru compromis �ntre aceast? ? coal? de g�ndire ? i aceea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i aglomer? ri de fapte. A?a cum repeta el mereu: �S�nte? i fie de partea lui Iorga, fie de partea lui Maiorescu! � �n acest context i? au aruncat m? nu? a lui Iorga savan? îi Noii ? coli de istorie (că ? i mul? i al? i istorici). Aceste atacuri erau mai apropiate de g�ndirea lui Samuel Johnson, pentru care lumea lui Iorga ar fi fost de neconceput. Literatura ? i critică literar? erau extrem de importante �n ochii lui Iorga ? i inseparabile de na? ionalismul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
bazat? pe Omul s? m?n? torist, cealalt? pe marxism). Nici unuia dintre ei nu? i p? să de efectul acestui fapt asupra artei ? i literaturii. Dimpotriv?! Aceasta era singura func? ie acceptabil? a literaturii ? i artei! Iorga era suficient de mul? umit de sine că s? recunoasc? asem? n?rile dintre atitudinea să ? i cea a lui Stalin. Pe m? sur? ce timpul trecea, Iorga devenea ? i mai �nchistat �n �realismul (s? u) na? ionalist�. S?m? n?torismul era o �ncercare de reconstituire

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cuvenit unui gigant intelectual? �Iorga este un vulcan incandescent. Ne �nc? lzim l�ng? el, noi (cei) care s�ntem at�ț de departe��6, scria un scriitor basarabean �n 1989, cu c�teva luni �nainte de rena? terea Moldovei r? s?ritene. �n mul? îi ani pe care i? am petrecut �n Rom�nia, am sim? it devo? iunea această fă?? de Iorga la fiecare pas. De ce? La urma urmei, el nu a rezolvat problemele poporului rom�n! �ncearc? oare oamenii s?? i r? spl

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Boeru a prosperat (�n vreme ce șo? ia lui era �n �nchisoare!) , dar �ceea ce vine de haram, de haram se duce�; dup? unele calcule financiare gre? ițe ? i investi? îi catastrofale, afacerile domnului Boeru au dat faliment. Dup? ce a l�ncezit mul? i ani de zile �n �nchisorile rom�ne? ți, nefericită doamn? Olga Boeru a fost eliberat? , a ob? inut un pa? aport ? i a venit la M�nchen, d�ndu?? i seama c? șo? ul ei tr? ia �n stare de bigamie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
rom�n at�ț de �nfocat ? i adusese Rom�niei servicii at�ț de mari, cum a putut Legiunea s? �mpace asasinarea unui om de talia lui Nicolae Iorga cu na? ionalismul ei integral? � R? spunsul a fost revelator: ��n timpul Revolu? iei Franceze, mul? i oameni mari ? i mul? i mari patrio? i care aduseser? mari servicii Fran? ei ? i Revolu? iei au fost uci? i: Condorcet, Danton ? i mul? i al? îi; a? a c? noi de ce s? fi ezitat? � Dup? ce a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
adusese Rom�niei servicii at�ț de mari, cum a putut Legiunea s? �mpace asasinarea unui om de talia lui Nicolae Iorga cu na? ionalismul ei integral? � R? spunsul a fost revelator: ��n timpul Revolu? iei Franceze, mul? i oameni mari ? i mul? i mari patrio? i care aduseser? mari servicii Fran? ei ? i Revolu? iei au fost uci? i: Condorcet, Danton ? i mul? i al? îi; a? a c? noi de ce s? fi ezitat? � Dup? ce a notat c�teva adrese ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cu na? ionalismul ei integral? � R? spunsul a fost revelator: ��n timpul Revolu? iei Franceze, mul? i oameni mari ? i mul? i mari patrio? i care aduseser? mari servicii Fran? ei ? i Revolu? iei au fost uci? i: Condorcet, Danton ? i mul? i al? îi; a? a c? noi de ce s? fi ezitat? � Dup? ce a notat c�teva adrese ? i numere de telefon ale altor legionari care? mi puteau da informa? îi la recomandarea să, to? i respect�nd scenariul �Juriului

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
d scenariul �Juriului de Onoare�. ?i foarte aten? i, pentru c? ? tiau c?? mi f? cusem �tema� ? i?i cuno? teau subiectul), am cobor�ț �n gr? din? ? i am f? cut c�teva fotografii �mpreun?. �ntruc�ț umbrele deveneau tot mai lungi, i? am mul? umit domnului Boeru ? i mi? am luat r? mas bun de la el. M?a rugat s? revin oric�nd vreau, ocazie care nu s? a mai ivit niciodat?. M?am �ntors la M�nchen �mpreun? cu dna Boeru, �n noaptea de văr

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Mai mult (subliniind totu? i c? nu este filosemit?) , c? blama metodele legionare �n privin? a evreilor. Dup? ce ? i?a desc? rcat furia, s? a cufundat �n ț? cere. Dna Boeru locuia la periferia M�nchenului. C�nd am ajuns i? am mul? umit ? i mi? am luat r? mas bun, g�ndindu? m? la remarcă f? cut? de Hannah Arendt despre �banalitatea r? ului�� Peste c�teva clipe p? trundeam �n str? lucirea nop? îi M�nchenului reconstruit, cu mii de mă? ini

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
18 Karl G�llner, profesor la Universitatea din Sibiu, student al lui Iorga at�ț �n Rom�nia c�ț ? i �n Fran? a, �? i amintea aevea atitudinile de student etern ale lui Iorga ? i aforismele lui pe baza cuvintelor formate din patru litere. Mul? i al? îi dintre cei care l-au cunoscut i-au confirmat autorului acest lucru. A? scoate �n eviden?? faptul c? Iorga afi? a asemenea atitudine numai fă?? de b? rba? i. Dac? era vreo femeie prin preajmă lui, nu numai c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i 233 78 Op. cît. , pp.�233-235 79 Familia Iorga, relat? ri f? cute autorului 80�O via?? de om a? a cum a fost, vol.�I, pp.�244-245. Iorga remarc? degajat c? dac? �e? ți econom cu o burs? , aceasta va acoperi o mul? ime de cheltuieli�. Iorga avea o antipatie organic? fă?? de �Schmelzt�gel-Wien�, rareori sc? p�nd ocazia de a scoate �n eviden?? ceea ce vedea el �n spatele impresionantei fă? ade a culturii vieneze. Fă? ada această i-ar putea �nc�nta pe mul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
mul? ime de cheltuieli�. Iorga avea o antipatie organic? fă?? de �Schmelzt�gel-Wien�, rareori sc? p�nd ocazia de a scoate �n eviden?? ceea ce vedea el �n spatele impresionantei fă? ade a culturii vieneze. Fă? ada această i-ar putea �nc�nta pe mul? i occidentali, dar rareori pe cineva din Balcani, care are de-a face cu ea de secole. Ace? ți oameni cuno? teau Viena la un nivel diferit dec�ț cei care nu f? ceau dec�ț s? petreac? seri pl? cute la Operă

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]