3,092 matches
-
prea multe colțuri ale lumii, fetele nu mai merg la școala de pe la 12-13 ani, pentru că nu există grupuri sanitare speciale pentru ele. Vi se pare incredibil? E pe cât de tragic, pe atât de adevărat. și asta e doar una dintre multele probleme...Vestea bună este că, totuși, lucrurile se mișcă înainte, chiar dacă încetișor de tot, mai ales în comparație cu progresul rapid din alte domenii. În educație, se tinde azi spre extinderea modelului occidental, o cauză importantă a rezistenței din partea unor comunități umane
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
că fusese o Întâmplare. Ori poate că unul dintre polițai povestise ce văzuse În biserică, iar zvonul se Împrăștiase. Ridică din umeri și purcese grabnic la drum spre mânăstire. Se blestema În sinea lui pentru că plecase urechea la una din multele disperate care se dădeau drept magiciene și fermecătoare. Florența era plină de ele, cum pline de ele erau și bolgiile infernului. Soarta pentru un bănuț... La naiba! În sfârșit, izbuti să ajungă până la Santa Croce. Meșterul din Como fusese găzduit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ieșire. — Și În seara asta, prietenul nostru cârciumarul a trebuit să recurgă la priza cruciatului, zise Bruno, făcându-le cu ochiul celorlalți. — Priza cruciatului? — Nu cunoști această delicioasă trouvaille care provine de peste mare, messer Alighieri? interveni Veniero. E unul din multele meșteșuguri pe care ni le-au predat maurii, odată cu comentariile lor la Aristotel. Atunci când ai noștri, Încărcați cu armurile lor, au ajuns pentru Întâia oară pe țărmurile Asiei, au semănat spaima și zăpăceala printre acei fii ai Satanei, care i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ceva În care dumneata ești expert. O călătorie. — O călătorie? Nu știam că ai descoperit bucuriile mișcării și ale primejdiilor sale. Și despre ce țări vei povesti? — Voi povesti despre o cetate. Cetatea durerii. Și voi descrie, rând pe rând, multul rău și puținul bine pe care l-am aflat Între zidurile ei. Toată frenezia crimei și toată slava virtuții care i se Împotrivește. Aceasta va fi opera mea, o Summa criminalis. În versuri scrise În limba populară, după uzul modern
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să ajung, Barzovie-Vodă, om luminat... Ia mai dă-l dracului! - făcu Ximachi. Cu totul de acord - grăi Metodiu. Dar înainte de a-l ia mai da dracului, se cuvine să arătăm, ca să lămurim ce-am căutat noi la Râm, că printre multele păcate ce le avea, unul era de groază: voia o alianță cu Papa. — Cu Papa?! - făcu vistiernicul Ximachi. Cu Papa, mă?! - continuă el uitând o clipă cu cine vorbește și trădându-și astfel originea plebee. Phuaii, ce idee! Mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
destul de „agitați“ trebuie să traverseze un continent întreg. Oameni periculoși - foarte, foarte periculoși. Crezi că Fawcett poate să-i ceară să-mi facă vreun rău? — E de ajuns un singur cuvânt de-al lui ca să ai parte de unul dintre multele „accidente“ care au loc, de obicei, în acest tip de competiție... - spuse pilotul, în timp ce deschidea frigiderul său bine aprovizionat și-i întindea o bere, luându-și și el una. - Am impresia că nu ți-ai dat seama că aici se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
din nou la drum, cu toate că, de data asta, cămila nu părea dispusă să-l ajute, mișcându-se mult mai leneș ca de obicei. Își legă de mână capătul căpăstrului, de teamă ca nu cumva din neatenție sau într-una din multele dăți când se împiedica, încăpățânatul animal s-o rupă la fugă pierzându-se în noapte, și i se părea că totul uneltea împotrivă-i, pentru a nu-l lăsa să înainteze pe cât de repede și-ar fi dorit. Temperatura începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Încadrabile, care să-i ofere minime elemente ce pot fi prelucrate. Fiind un dat al nostru, ea este repetabilă și de neînlăturat decît prin propria voință. țCÎt de greu mi-a fost să exprim toate acestea se vede și după multele ștersături!) Sigur că această „teorie“ nu este decît expresia unui orgoliu fără măsură pentru, că mărturisesc, cred teribil În unicitatea gîndirii mele și Îmi respect efortul pe care - neajutat de cunoștințele altora - Îl fac pentru a-mi explica unele lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
preferi trasul obloanelor, retragerea, lașitatea? Teoria magică, lansată paradoxal de spiritele rafinate, devitalizate, după care nerostirea numelui tiranului este echivalentă cu anularea lui ca și cînd dacă nu țipi, nu te mai doare? Iată o Întrebare fără răspuns. Una din multele, din infinitele forme de maculare ale tentațiilor nobile care ne asaltează spiritul. Și noi, noi cei din ‘68 care sfîrșeam deceniul ca o generație lipsită de timp Într-o naștere gălăgioasă și premonitorie. Noi care ne puneam fracuri și mănuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
urmă am să mă arunc în apă? — Nici vorbă de asta - mi-a spus Engelhard. Îmi supraestimezi capacitățile. Dar mi-ai promis că mă asculți până la capăt. — Ai dreptate. Continuă. — Am uitat de mult năzbâtia noastră, pentru că era una din multele și nici măcar cea mai reușită. Baár Andor a pictat tabloul cu multe titluri despre ultima cină a celor Doisprezece prieteni, iar noi tocmai îl sărbătoream, când a venit răspunsul. Dus-întors, poșta a întârziat ani de zile, nici nu mai știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
puțin importante. Rudi, ca orice îndrăgostit, se gândea la cea dragă inimii lui, la Tua și chiar la familia ei. Viața i se părea brusc ca un apus de soare, dar celor pe care-i iubea le dorea mereu zile multe, pline de bucurie simplă. Ar fi vrut să se îndrepte spre casă, dar picioarele îi deveniseră din ce în ce mai grele. Încercă să-și scoată ghetele, dar mâinile nu-l mai ascultau. Pentru a suporta durerea ascuțită care-l fulgeră brusc în partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
o încăpere care, atât cât putem vedea, deși bine mobilată și masivă, nu poate înspăimânta pe nimeni prin opulență. Nu, nu este nici pe departe cazul de așa ceva. Atrag mai degrabă atenția lambriurile pictate direct pe perete și nenumărat de multele boxe și aparate muzicale din încăpere. Deși ne aflăm în plină convenție a scenariului cinematografic, nu vom ezita, din nou, să abuzăm într-o mică măsură de artificiile literaturii, tocmai pentru a vă putea descrie mai bine importanța a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
reală, bibliografia destul de bogată la acest capitol ne propune câteva variante din care selectăm doar două, pentru că acestea intervin cu cea mai mare frecvență și par cele mai credibile. Mai întâi, numele M. Agheev este considerat a fi unul dintre multele pseudonime pe care le-a folosit nimeni altul decât V. Nabokov. Cel mai fervent susținător al identității M. Agheev-V. Nabokov este N. A. Struve, care a publicat câteva materiale pe această temă, dintre care cele mai cunoscute sunt Dezlegarea unei taine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
spus că așa cum arătau în acel moment, fără aparat critic și suport tiințific nu puteau fi publicate. „Arhiva” Olimpiei Bădăluță a ajuns la mine prin bunăvoința fratelui meu, generalul Gheorghe Cernat, după moartea verișoarei noastre, în iunie 2008. între foarte multele însemnări, scrisori, documente, am găsit „Chestionarul” folosit pentru strângerea informațiilor și mărturiilor celor bătrâni și mai multe mărturii înregistrate în 1960 și 1970 care au fost folosite în prezenta lucrare, unele fiind redate integral, alături de unele documente din Fondul Vasile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
destinat lor a intrat în proprietatea școlii din Lunca, la cererea insistentă a directorului Gh. Postoiu, după reforma agrară din 1921. Se poate pune întrebarea dacă nu cumva vechiul cătun Buduioasa nu era al iganilor împroprietăriți la 1864, deși între multele documente care vorbesc de moșia Filipeni, Fruntești, Oțelești, nu se află nicio mențiune despre sălașe de robi igani, dăruite sau cumpărate. S-ar putea ca țiganii care au renunțat la pământul cu care au fost împroprietăriți (10 prăjini) să se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pustie și s-a risipit. Acolo a fost învățătoare înaintea tatălui meu, Virgil Cernat, Lizuca Boteanu Rosetti, căsătorită Mihăilescu, la Galați. Pentru construcția școlii, proprietara Sofia Boteanu Rosetti a donat 1.790m2 și 28 ari pentru folosința directorului școlii. Între multele hârtii ale tatălui meu am găsit și citit tabelele cu cetățenii care au contribuit cu bani și muncă pentru construcția școlii. Școala avea o singură sală de clasă 9/6m, o cancelarie 5/4m și 2 camere 4/4m ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și uscare la soare, după care devenea moale, se putea croi (un croi simplu, spate-față la cămașa de corp și nici pentru „pantalon” ițari, croiul nu era prea complicat), apoi era cusut cu mâna cu ață din același material. între multele operații succesive până la obținerea pânăzei, aplicate inului și cânepii, cea mai grea era melețatul în meliță prin care era îndepărtată celuloza din firele de in și cânepă, scoțându-se fibra. Melița era un instrument simplu din lemn rotund sau prismă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost dat pe seama primarului Gheorghe Boca care l-a corectat până mergea împleticindu-se și scuipa sânge. Când își aducea aminte de cercetarea făcută, ajutorul de primar, Nuțu Drăgan, spunea: „Spurcată treabă”. Cum principala preocupare a administrației centrale era colectarea multelor dări în produse și bani, a gloabelor și amenzilor, era firescă să existe un personal numerosă care umbla prin sate pentru strângerea sumelor datorate. Dările erau diferențiate după categoria socială a datornicului. Răzeșii plăteau dările către domnie (stat): dajdia - 30
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o casă de copii. Iordache Nănescu, care se trage dintr-o veche familie cu origine răzeșească, a fost în războiul din est până la Cotul Donului; nu știu dacă a făcut războiul și în vest, știu doar că, la fel ca mulții alții, s-a luptat cu dările și cotele obligatorii și că a muncit din greu să-și crească copiii. Unul dintre copii, tot Iordache, a fost profesor de limba română la Școala Lunca, trăiește acum la Roman. Neculai Vasilaș cânta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fi fost vreo treizeci de grade, am pornit-o spre strada Canuda pentru a mă Întîlni cu Barceló la Ateneu, cu cartea mea sub braț și cu un văl de sudoare pe frunte. Ateneul era - și mai este - unul dintre multele colțuri ale Barcelonei unde secolul al XIX-lea Încă nu-și primise vestea pensionării. Scara din piatră urca dinspre o curte interioară de palat pînă la o rețea fantomatică de galerii și saloane de lectură unde invenții precum telefonul, graba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Fortuny lăsară anii să treacă, Înăbușindu-și inimile și sufletele, pînă În clipa cînd, de atîta tăcere, uitară cuvintele care le-ar fi putut exprima adevăratele sentimente și se preschimbară În niște străini ce locuiau sub același acoperiș, unul dintre multele acoperișuri ale orașului infinit. Era trecut de două și jumătate cînd m-am Întors la librărie. CÎnd am intrat, Fermín mi-a aruncat o privire sarcastică din Înaltul unei scărițe, unde dădea lustru unei colecții de Episoade naționale ale ilustrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
doboare sistemul din țară și să pună în locul lui paradisul, în sfârșit, al fraternității, se complac acum, cu o fermitate cel puțin egală, în convingeri și practici care, după ce au trecut, pentru a încălzi și flexibiliza mușchii, prin oricare dintre multele versiuni ale conservatorismului moderat, au sfârșit prin a se arunca în cel mai indecent și reacționar egoism. În cuvinte nu atât de ceremonioase, acești bărbați și aceste femei, în fața oglinzii vieții lor, scuipă în fiecare zi, în fața a ceea ce au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
patru ani, o voi păstra cu mine, spuse el. Aerul de surpriză scandalizată al șefului de cabinet îl făcu să zâmbească, Nu fiți îngrijorat, dragul meu, există cel puțin două scrisori la fel cu asta, fără să mai vorbim de multele și mai mult decât probabilele fotocopii care trebuie să circule deja pe aici. Expresia de pe chipul șefului de cabinet deveni brusc nedumerită, neatentă, ca și cum n-ar fi înțeles bine ceea ce auzise sau ca și cum conștiința i-ar fi sărit în drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
zăngănitul de vase sau tropotul de copite de pe caldarâm. Totul părea la fel de mort ca victima. - Cine era omul acesta? - Un pelerin care mergea spre Roma. A zis că se numește Brunetto din Palermo, decorator. Am crezut că e unul din mulții drumeți care se duc la papă, ca să capete de lucru pentru Jubileu... Privirea poetului alergă spre mâinile mortului. Noduroase, acoperite cu petele Întunecate ale unei vârste Înaintate. Dar Încă puternice. - Ai luat ceva de aici? - Nu, Dumnezeule! N-am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
plin de pești zburdalnici, oamenii vor înțelege că am avut dreptate, că este mai bine să fie buni decât răi și, când se va întâmpla așa, vor zice că avem și noi dreptul să ne odihnim un pic de prea multul umblet, de prea multa strigare. Cocoțat acolo, pe cataligele lui interminabile, Peter Schumann părea un Arlechin rătăcit prin veacuri. Commedia dell'Arte merge înainte, o cohortă de figuri alungite, obosite de vreme și nevoi, dar cu ochi misterioși ca ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]