776 matches
-
utopice. Intelectualii europeni, e de Înțeles, au condus asaltul Împotriva proiectului modernității. Voiau să se asigure că vechile dogme nu Îi vor mai duce vreodată pe drumul spre distrugere. Atacul lor frontal asupra metanarațiunilor i-a făcut să devină adepții multiculturalismului și, mai apoi, ai drepturilor universale ale omului și ai drepturilor naturii. Multiculturalismul era privit de postmoderniști ca un fel de antidot Împotriva gândirii moderne, ca o modalitate de a Înlocui un singur sistem de referință doctrinar cu perspective multiple
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să se asigure că vechile dogme nu Îi vor mai duce vreodată pe drumul spre distrugere. Atacul lor frontal asupra metanarațiunilor i-a făcut să devină adepții multiculturalismului și, mai apoi, ai drepturilor universale ale omului și ai drepturilor naturii. Multiculturalismul era privit de postmoderniști ca un fel de antidot Împotriva gândirii moderne, ca o modalitate de a Înlocui un singur sistem de referință doctrinar cu perspective multiple. Agenda drepturilor omului a lărgit și mai mult asaltul Împotriva unei perspective unice
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
restrânse, sub aceeași umbrelă politică. Această situație este foarte diferită de agenda statului-națiune, al cărui țel era limitat la protecția dreptului de proprietate individuală și a libertăților cetățenești și asimilarea și integrarea subgrupurilor Într-o singură identitate națională. A acomoda multiculturalismul și drepturile umane În același timp este o misiune dificilă. Să ne reamintim, comunitățile culturale au rădăcini În familie, legături de rudenie extinse și/sau experiențe religioase comune, fiind În general ancorate Într-o regiune fizică anume. În schimb, diversele
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
narativă (L. Chelcea și P. Lățea); modele substanțialiste (M. Cobianu-Băcanu); teoria autoidentificării și heteroidentificării (C. Zamfir și colectiv; I. Constantin; M. Merfea; G. Alexandrescu și colectiv; V. Veres și colab.); etnicitate, naționalism, modernizare În societatea românească (A. Roth; D. Dungaciu); multiculturalism (I. Culic, I. Horvath, C. Stan și colab.); - teorii asupra managementului și organizațiilor: teoria dublei tranziții (O. Hoffman); cultura organizării (M. Vlăsceanu); tipuri de culturi organizaționale (C. Mereuță, L. Pop, C. Vlaicu, L. Pop); schimbare organizațională și individuală (C. Zamfir
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru a-și pune în operă singularitatea. De la polul transcendenței politice care domina varietatea socială, acul democrației a trecut, la sfîrșitul secolului XX, către individ, cu mulțimea și demnitatea, amplu recunoscute, ale trăsăturilor lui particulare. Drepturile omului/individului, protejarea minorităților, multiculturalismul formează astăzi temele majore ale democrațiilor occidentale. Unitatea, legătura sau coerența societății au devenit astăzi o problemă, iar ea este atacată pornind de la materialul pestriț al profilurilor individuale. Problemele noastre sînt probleme ale diversității: pe de o parte, neliniștea pricinuită
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
că: "Doar un stat flamand ar putea să reprezinte baza unui consens privind normele și valorile sociale, astfel încât conflictele să poată fi rezolvate democratic și rezonabil (VB, 2004b). În declarația de principii schițată în același an, partidul afirma că: "erorile multiculturalismului trebuie corectate" (VB, 2004a). De asemenea, trebuie spus că VB-ul susține în continuare repatrierea imigranților care refuză asimilarea. Numeroase propuneri de politici publice incluse în manifestele partidului se află în contradicție cu principiul pluralismului care este puternic ancorat în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
programe sociale sau a celor vizând dezvoltarea regională, înlocuirea mai multor servicii sociale cu programele private de caritate, au încurajat o cultură a muncii ca alternativă viabilă la asistențialism, au militat pentru eliminarea sprijinului de stat acordat pentru lobby în favoarea multiculturalismului și pentru desființarea acelor programe menite să asigure angajaților o plată echitabilă. Partidul Reformei a promovat un tratament mai dur pentru criminali, pentru minorii care au comis infracțiuni și pentru mamele "asistate social". Membrii formațiunii s-au îndreptat împotriva "partidelor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
infracțiuni și pentru mamele "asistate social". Membrii formațiunii s-au îndreptat împotriva "partidelor de modă veche" invocând o presupusă relație de amiciție cu "elitele birocratice care înșfacă taxe" și cu camarazii stipendiați, precum mișcările pentru drepturile femeilor, organizațiile pentru promovarea multiculturalismului sau populațiile autohtone. Reformiștii au propus abordarea acestor probleme, precum și a altor chestiuni litigioase din punct de vedere moral sau social, așa cum sunt: avortul, pedeapsa capitală sau drepturile minorității gay, cu ajutorul instrumentelor democrației directe. Reprezentanții Partidului Reformei au promis că
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și clasa muncitoare urbană, adesea neafiliată vreunui sindicat. Segmentul electoral, minoritar (dar nu în sens etnic) specific Partidului Reformei s-a conturat și, într-un oarecare sens, s-a întărit, ca urmare a opoziției sale timpurii față de consensul transpartinic cu privire la multiculturalismul sponsorizat de stat, care a existat în politica federală încă de la începutul anilor '70. Această opoziție și-a găsit expresia în constituirea unei identități a "poporului" care se sprijinea pe elemente de anti-imigrație, anti-aborigeni și pe elemente de rasism îndreptat
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în constituirea unei identități a "poporului" care se sprijinea pe elemente de anti-imigrație, anti-aborigeni și pe elemente de rasism îndreptat împotriva canadienilor francofoni. Însă prin comparație cu rasismul afirmat fățiș de numeroase partide populiste din Europa, împotrivirea Partidul Reformei față de multiculturalism și față de imigranții care nu erau albi și/sau nu erau creștini a reprezentat un subiect minor (Laycock, 2001: ch 7). După standardele populismului de dreapta radicală din vestul Europei, populismul Reformiștilor poate fi considerat chiar unul incluziv, așa cum de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
așa cum de altfel o demonstrează implicarea în viața partidului a unor candidați vizibili și a unor activiști recrutați din rândul minorităților. Cu toate acestea, dintre alegătorii partidelor cu reprezentare parlamentară, votanții Partidului Reformei au rămas cel mai puțin receptivi la multiculturalism și cel mai puțin dispuși să accepte imigrația persoanelor care nu sunt albe și drepturile minorităților etnice (Clarke et al., 2000; Cross & Young, 2002; Gidengil et al., 2001; Laycock, 2001: ch.7). Partidul a nominalizat și a sprijinit alegerea în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a pieței. Începând cu anii '90, liderii Reformiștilor, activiștii și intelectualii partidului deveniseră convinși de faptul că instituțiile juridice ale Canadei intraseră într-o amicală conspirație cu bine structuratele coaliții de interese (este vorba de populațiile autohtone, feministe, apărători ai multiculturalismului și susținători ai drepturilor homosexualilor), socotind că interpretarea Cartei Drepturilor era făcută ostentativ în favoarea acestora. Astfel, atât Curtea Supremă cât și cei care recurgeau la litigii în baza Cartei, au fost trecuți pe lista neagră a Reformiștilor, fiind acuzați că
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
aspect vital pentru un eventual succes al unei noi forțe de dreapta. Mesajele care accentuează prea mult excluderea pe baze etnice sau sociale nu pot nădăjdui să-și găsească prea mulți partizani în Canada, țară cu o îndelungată experiență a multiculturalismului. Începând cu anul 2000 a devenit din ce în ce mai clar că populismul de dreapta trebuia să înceapă treptat să asume un discurs al includerii, cu un accent multiculturalist. Demonstrația cea mai clară a acestui lucru este legată de intensele eforturi, încununate cu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o reformă constituțională care să extindă drepturile minorităților și care să mărească puterile guvernului regional al Québecului. Nu este nicio îndoială că Reformiștii au vrut să polarizeze politica canadiană și sistemul aferent de partide politice, deranjând, întâi, consensul partizan privind multiculturalismul și drepturile femeilor și continuând cu temele mai generale ale sprijinului acordat statului social. De asemenea, fără discuție, Partidul Reformei a reușit să polarizeze spațiul politic canadian, injectând în competiția partizană un clivaj populist cu efecte de fragmentare. Procedând astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
17. 2. Menținerea păcii și prevenirea conflictelor / 99 2.17. 3. Industriile culturale / 101 2.17. 4. Impunerea pe plan internațional / 102 2.17. 5. Căutarea diversității și teama de uniformizare / 103 2.18. Politici culturale europene / 105 2.19. Multiculturalismul ideologie a diversității culturale / 109 2.20. Concluziile capitolului / 112 III. Managementul diversității /115 3.1. Delimitări conceptuale și prezentare generală / 115 3.2. De ce este nevoie de un management al diversității? / 121 3.3. Unde ne aflăm în prezent
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
presupune acceptarea și tolerarea diferențelor. O definiție atotcuprinzătoare asupra interculturalității ne oferă Micheline Ray: Cine spune intercultural, spune în mod necesar, plecând de la sensul plenar al prefixului inter-, interacțiune, schimb, deschidere, reciprocitate, solidaritate obiectivă." 1. Importanța prefixelor din noțiunile de multiculturalism, comunicare interculturală și raporturi transnaționale este analizată de Christian Giordano, care observă că "prefixele multi-, interși transposedă între ele evidente afinități, dar și subtile diferențe de conotație"2. Prefixul multiaccentuează diferența, chiar separarea dintre culturi, prefixul interpresupune că întâlnirea dintre
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
unor culturi aflate în interacțiune proximă, ca de exemplu, cele ce conviețuiesc în societatea americană. "A treia cultură" apare ca o punte ce unifică paradigmele culturale rivale, contrastante, într-un tot unitar, funcțional, fiind rezultatul unei viziuni sintetice trecerea de la multiculturalism (culturi paralele, interacțiune statică) la interculturalism, prin sintetizarea elementelor comune. În urma joncțiunii celor două culturi, a treia cultură devine mai amplă decât cele originare și va fi împărtășită de ambele părți a celor două culturi. Astfel, cea de "a treia
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
stil de viață contemporan: "totul este deschis", exprimând prin aceasta o oarecare dificultate a afirmării culturii în contextul tot mai complex indus de afirmarea diversității europene. Acest tip de cultură al zilelor noastre este caracterizat de postmodernism, exprimat într-un multiculturalism greșit înțeles. Alain Finkielkraut demonstrează în lucrarea sa din 1987, La défaite de la pensée, că problema conceptului cultural de astăzi este înglobarea a două sensuri care sunt opozabile reciproc, și anume este vorba despre locul gândirii, rațiunii în spațiul cultural
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cu precădere identificabilă în Uniunea Europeană prezentă și, în special, în cea viitoare. Diversitatea culturală este o "bogăție", care trebuie să funcționeze în contextul unei civilizații coerente consolidată de solidaritate, iar acest deziderat ar putea fi realizat în Europa prin stabilitatea multiculturalismului civic, având posibilitatea ca individul să aibă o viață deplină (la nivel civic) în cadrul unei civilizații și a câtorva mii de culturi. Analizând puțin modalitatea realizării dezideratului stabilității în contextul multiculturalismului, politicul are soluția "la obiect". În cazul unor culturi
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
deziderat ar putea fi realizat în Europa prin stabilitatea multiculturalismului civic, având posibilitatea ca individul să aibă o viață deplină (la nivel civic) în cadrul unei civilizații și a câtorva mii de culturi. Analizând puțin modalitatea realizării dezideratului stabilității în contextul multiculturalismului, politicul are soluția "la obiect". În cazul unor culturi surori, multiculturalismul civic poate fi aplicat prin strategia proiectelor comune, modalitatea de acțiune prin care se identifică anumite interese comune extraculturale de către reprezentanții acelor culturi pentru ca prin efort constructiv comun să
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
având posibilitatea ca individul să aibă o viață deplină (la nivel civic) în cadrul unei civilizații și a câtorva mii de culturi. Analizând puțin modalitatea realizării dezideratului stabilității în contextul multiculturalismului, politicul are soluția "la obiect". În cazul unor culturi surori, multiculturalismul civic poate fi aplicat prin strategia proiectelor comune, modalitatea de acțiune prin care se identifică anumite interese comune extraculturale de către reprezentanții acelor culturi pentru ca prin efort constructiv comun să se poată ajunge la o cunoaștere, acceptare și respect reciproc. În
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
o cultură a soft power care a fost în chiar inima construcției europene. "În materie de diversitate culturală, Europa are multe lucruri de spus, cu condiția de a nu gândi diversitatea culturală într-un mod pur protecționist."81 2.19. Multiculturalismul ideologie a diversității culturale Multiculturalismul este un sistem de credințe și comportamente care recunoaște și respectă prezența tuturor grupurilor diverse într-o organizație sau societate, recunoaște diferențele și valorile lor socio-culturale, și încurajează și permite contribuția lor continua într-un
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care a fost în chiar inima construcției europene. "În materie de diversitate culturală, Europa are multe lucruri de spus, cu condiția de a nu gândi diversitatea culturală într-un mod pur protecționist."81 2.19. Multiculturalismul ideologie a diversității culturale Multiculturalismul este un sistem de credințe și comportamente care recunoaște și respectă prezența tuturor grupurilor diverse într-o organizație sau societate, recunoaște diferențele și valorile lor socio-culturale, și încurajează și permite contribuția lor continua într-un context cultural inclusiv, care dau
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
este, un concept valoros, folosit de diverse segmente ale populației, care datorita poziției sociale vad în mod diferit lumea. Faptul că unde stai determină ceea ce vezi este o realitate în majoritatea situațiilor, și este valabil mai ales pentru conceptul de multiculturalism și managementul diversității Reprezintă pluralitatea grupurilor culturale distincte; concepții despre diferențe culturale și în același timp la răspunsurile politice și individuale date la aceste problemă. Atitudinea care afirmă că echilibrul și corectitudinea relațiilor interetnice presupun recunoașterea nevoii de integrare, alături de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și modurilor de viață prezente într-o societate indiferent de numărul celor care le împărtășesc. Dezideratul este atins prin promovarea unor schimbări de mentalitate atât în rândul populației majoritare, cât și a celor minoritare, în scopul asigurării egalității în demnitate. Multiculturalismul reprezintă una dintre cele mai celebre și controversate tematici ale timpului nostru. Terminația în -ism, trădează din start o pretenție epistemologică, prin avansarea unei paradigme explicative a unor stări de fapt, și una ideologică prin promisiunea unor scheme teoretice și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]