735 matches
-
și monotonie este redată în unele poezii viața sufletească intimă a muncitorilor stahanoviști! Sentimentul dragostei este înfățișat ca un calcul rațional, determinat de normele pe care le depășește fata iubită, care este muncitoare fruntașă, ori în orice caz va deveni muncitoare fruntașă (...). În «teoriile» vulgarizatoare cu privire la poeziile de dragoste, un singur aspect al iubirii este acceptat fără rezerve: iubirea împărtășită, victorioasă. Par a fi însă interzise accentele de tristețe, de dezamăgire sau de regret, astfel s-a alungat lupta grea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
12 (337), 20 mart., 14 (339), 3 apr. 5.Ov.S.Crohmălniceanu. -Arta literară a lui Karl Marx. Idem, nr.13 (338), 27 mart.: „De aceea în opera genială a lui Karl Marx, ca în operele tuturor marilor învățători ai omenirii muncitoare, ca în operele lui Lenin și Stalin, întâlnim adesea exemple nepieritoare de exprimare a celor mai profunde idei sub forma unor strălucite imagini artistice. Capitalul, de pildă, este analiza științifică genială a economiei capitaliste. Dar el e totodată și o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vulgară și pusă mereu pe farse, Cora capta atenția publicului masculin, aparițiile pe scenă și în presă fiind scandaloase pentru unii, incitante și provocatoare pentru alții. În presă apăreau fie articole care o denigrau, descriind-o ca având cap de muncitoare, cap de clown, fie articole care o elogiau, de excentricitățile și farsele ei se amuzau mulți care gustau dezinhibițiile ei. Întrucât de copil a fost ademenită cu dulciuri și violată, s-a răzbunat alegându-și bărbați pe banii cărora trăia
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din Europa de Est, Balcani, Franța și Beneluxului erau mai avantajați decât la ei acasă. Iar lucrătorii sovietici (peste 2 milioane munceau În Germania În septembrie 1944), chiar dacă fuseseră aduși cu forța, nu erau neapărat nefericiți - cum povestea după război una dintre muncitoare, Elena Skriabina: „Nimeni nu se plângea că a fost luat de nemți să lucreze În industria germană. Era singura noastră ocazie să ieșim din Uniunea Sovietică”. Nu toate persoanele strămutate erau la fel de Încântate. Supraviețuitorii lagărelor de concentrare au avut de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Totul era fie greu de găsit, fie de dimensiuni reduse (mult-râvnitele locuințe familiale construite În Marea Britanie de guvernul laburist aveau suprafața standard de 56 de metri pătrați pentru un apartament cu patru camere). Foarte puțini europeni aveau mașină sau frigider: muncitoarele din Anglia, unde nivelul de trai era mai ridicat decât În majoritatea țărilor de pe continent, mergeau la piață de două ori pe zi, pe jos sau cu mijloacele de transport În comun, la fel ca mamele și bunicile lor, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o grevă națională care viza un sistem național de pensii). Partidele și sindicatele stângii tradiționale nu erau pregătite să susțină astfel de revendicări. Dimpotrivă, erau Îngrijorate de această forță de muncă nouă și nedisciplinată care afecta vechile instituții muncitorești. Când muncitoarele semicalificate au căutat sprijinul sindicatului comunist pentru a cere micșorarea normelor li s-a spus să ceară mai bine mărirea salariilor. În aceste circumstanțe, de tensiunile sociale din Italia au profitat nu organizațiile clasice de stânga, ci grupările neoficiale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În vestul Europei, mai puțin În regiunile sau districtele rurale Îndepărtate, unde autoritățile catolice aveau Încă o influență morală asupra populației locale. Chiar și la orașe, de această libertate au beneficiat În principal femeile din clasa de mijloc; pentru multe muncitoare măritate și pentru majoritatea celor nemăritate principala formă de control al nașterii rămânea cea tradițională: avortul. Nu e surprinzător, așadar, că reforma legii avortului a devenit un laitmotiv al noii politici a femeilor - unul dintre rarele puncte de intersecție În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
provincie, se constituie Într-un motiv recurent În lirica bacoviană. Abatorul, piețele pustii, parcurile sărăcăcioase sunt elemente ale universului citadin; ele provoacă o spaimă existențială și constituie fundalul proiectatelor ipostazele umane, specifice poeziei bacoviene: copii și fecioare tuberculoase, o palidă muncitoare, poetul rătăcind fără sens și făcând gesturi absurde. O imagine a spațiului urban este prezentă În Amurg violet. Decorul este aici de o artificialitate studiată. Punctul central este cromatica atipică (violet), disipată În atmosferă (amurg) și În tot spațiul: „Orașul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cărui teorie o completează. Astfel, conform cu Bernstein: Copiii socializați în clasele de mijloc și în straturile care li se asociază pot utiliza în același timp un cod elaborat și un cod restrâns, în timp ce copiii socializați în cadrul anumitor straturi ale clasei muncitoare, în special în straturile inferioare ale acesteia, ne putem aștepta să fie limitați la un cod restrâns. Dar, pentru reușita școlară a unui copil, este esențial ca el să posede ori, cel puțin, să fie orientat spre un cod elaborat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
revoluționar. Acesta este motivul pentru care programele școlare de istoria le cere dascălilor ca "explicând apariție și dezvoltarea religiei, profesorul trebuie să aibă totdeauna în vedere că religia a fost un puternic instrument în mâinile claselor dominante, pentru oprimarea maselor muncitoare exploatate" (Istoria: programa școlară pentru clasele V-VII, 1952, p. 7). Istoriografia comunistă a vremii reflectă o atitudine ambivalentă față de ortodoxie: pe de o parte, rolul bisericii în istoria românilor este diminuat simțitor comparativ cu centralitatea pe care a dobândit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]