KorAP: Find »[drukola/base=muntean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...49 >

1,225 matches

Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525

mai sus, Poarta se angaja să confirme regulamentele administrative care vor fi introduse în Principate în timpul ocupației rusești. Pe plan ideologic, multe dintre prevederile acestor documente constituționale se regăsesc în memoriile și proiectele de reformă, trimise de boierii moldoveni și munteni la St. Petersburg în decursul ultimelor decenii. O primă etapă a alcătuirii Regulamentelor Organice a început după semnarea Convenției de la Akerman, când au fost numite cele două comisii însărcinate cu redactarea documentelor și a durat până la izbucnirea războiului ruso-turc din

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
cauzei judecate a sentinței definitive care nu mai poate fi casată de administrațiile succesoare; responsabilitatea funcțiilor și stabilirea condiției juridice a funcționarului public, devenit salariat al statului. O mențiune de o mare importanță este cuprinsă în articolul 317 din Regulamentul muntean și în articolul 429 din cel moldovean, în care se afirma că „nedespărțita unire” reprezintă o „necesitate mântuitoare”. Toate aceste principii generoase conturează profilul unei constituții semiliberale implementată, după cum observa N. Iorga, „în sud-estul Europei, unde Grecia, chiar recunoscută ca

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
un rol consultativ, așa cum fuseseră concepute de Congresul de la Paris. Acestea au cerut autonomia, Unirea, prinț străin și guvern constituțional și au respins dreptul Turciei de a guverna Principatele prin firmane, care „e cu totul nou în istoria Principatelor”. Adunarea munteană a refuzat chiar să propună deliberării Puterilor garante reforme interne, acesta fiind dreptul său suveran de deliberare, în conformitate cu principiul suveranității naționale. Românii nu puteau accepta dreptul dat Porții și Puterilor garante de a stabili organizarea internă a Principatelor, în condițiile

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
cu Rusia, a devenit dificilă după declarația de război înaintată Rusiei de către Poartă, la 26 decembrie 1806, și după încercarea ratată de mediere a lui Arbuthnot. într-o scrisoare expediată la 17 decembrie 1806 de către Ipsilanti lui Arbuthnot, fostul domn muntean își exprima gratitudinea față de eforturile diplomatului englez în scopul reîntronării sale, reiterând sentimentele de prietenie și stima pe care le nutrea fața de Summerers. Pe baza instrucțiunilor primite de la Londra, Arbuthnot a mizat pe cartea intimidării, trimițând la 10 februarie

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
plâng că hotărârile sunt luate peste capul lor, că textul vine gata elaborat, ei urmând să-și dea numai consimțământul formal, pentru a-i impune o urmă de legitimitate. într-unul dintre rapoartele sale se găsește o jalbă a boierilor munteni, semnată și de mitropolit, potrivit cărora acest „procedeu” ar fi o „sminteală a întocmirilor celor vechi ale patriei noastre ce au fost legiuite prin documente și pravila pământului”. Boierimea nu reprezenta însă un tot unitar. Nemulțumirile boierilor proveneau și din

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
și un protest, adresat în aceeași perioadă, de boieri la Constantinopol. Kisseleff replica prin arestări și dezarmarea arnăuților boierești. Deschiderea Adunărilor obștești care trebuiau să voteze Regulamentele a fost amânată, atât la București, cât mai ales la Iași. în capitala munteană, unul dintre boieri, Iancu Văcărescu, contesta legalitatea Adunării și pentru a nu se constitui într-un exemplu a fost exclus din Adunare. Blutte redă un fragment din luarea sa de poziție: „Am reamintit că am avut întotdeauna dreptul de a

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
1831, după cum susține istoricul I. C. Filitti, și sub puternica impresie a zdrobirii insurecției varșoviene și a represiunii ce a urmat. Regulamentul moldovean a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1832, cu o jumătate de an întârziere față de documentul similar muntean. Deja în august 1831, Kisseleff făcea cunoscut misiunilor străine din Principate principalele prevederi regulamentare. în fapt consulii nu au apreciat deloc noile reguli care loveau în privilegiile și/sau în sursele lor de venit. Astfel, față de regulile relative la actele

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
a asigurat că „sub conducerea reginei Victoria relațiile cu Principatele nu-și vor pierde din importanță. Domnitorul a răspuns că se bucură de acest lucru și a exprimat felicitările sale oficiale pentru regina Victoria ». Colquhoun prezintă și atmosfera din Adunarea munteană în jurul discuției asupra articolului adițional, care a fost respins cu o mare majoritate. Ca urmare, consulul rus i-a cerut domnului să intervină pentru dizolvarea Adunării, ceea ce acesta a și făcut. în plus, cu toate că Adunarea alesese doi membri ai opoziției

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
și administrația rusă, consulul englez trebuind să aștepte plecarea trupelor de ocupație pentru a obține acordul autorităților române pentru deschiderea acestei reprezentanțe diplomatice. Consulii englez și francez acționau de multe ori în comun, cum s-a intâmplat la deschiderea Adunării muntene, în aprilie 1834, când li s-au acordat, pentru prima dată, două locuri pentru a asista la dezbateri. Cu această ocazie, Colquhoun descrie intrigile baronului Rückmann, care, pe de o parte, era chemat să joace rolul de mediator între opoziție

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
rolul de mediator între opoziție și domn, iar pe de altă parte, întreținea dihonia, după principiul divide et impera. Demersurile lor nu au avut însă întotdeauna sorți de izbândă. Așa a fost cazul în mai 1838, când, la cererea Adunării muntene de a fi sprijinită în încercarea de a se opune introducerii articolului adițional, Colquhoun și Chateaugiron nu au putut face nimic concret. într-un raport din noiembrie 1838, consulul britanic afirma faptul că subiectul independenței este unul preferat de Partida

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
la Gurile Dunării, informații care au atras reacția deputatului Stewart în Camera Comunelor, care avertiza pe Palmerston asupra pericolului ca Rusia să transforme Dunărea de Jos în posesiunea sa, dacă Anglia va continua să stea cu brațele încrucișate. Noul domn muntean se dovedea atașat ideilor Partidei naționale, idee reliefată atât în rapoartele lui Colquhoun, cât și în cele ale noului consul francez, Adolphe Billecocq, care consemna astfel vederile acestuia: „N-am fost niciodată cuceriți de Turcia. Drept urmare, odată ce i-am plătit

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
32,5 lei vechi. Kisseleff a menținut această măsură, numind experți pentru a determina valoarea intrinsecă a numeroaselor monede aflate în circulație, care erau responsabile de pierderi de 25% comerțului exterior 164. El s-a lovit însă de ostilitatea Divanului muntean și chiar de lipsa de colaborare a comandantului suprem al trupelor rusești de ocupație, generalul Diebici. în aceste circumstanțe, el și-a prezentat demisia țarului, convins fiind că o administrație eficientă era incompatibilă cu dualismul celor două autorități - administrația civilă

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
cu încărcătură în Marea Britanie, în primăvara viitoare, când, conform legilor vamale, încărcătura este respinsă pentru consumul intern dacă steagurile lor nu sunt recunoscute de guvernul britanic”. Bell închiriase un vas de 115 tone, construit la Giurgiu, proprietate a unui boier muntean, și aștepta două vase englezești. Retragerea administrației militare rusești a avut efecte benefice pe tărâmul comerțului românesc, acesta liberalizându-se, așa cum era prevăzut în Tratatul de la Adrianopol. în 1837, porturile Galați și Brăila căpătau regim de porto-franco. Comerțul englez în

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
consulatul rusesc din Liverpool, care își arogase dreptul de a inspecta mărfurile engleze trimise spre Principate contra unei taxe substanțiale, ca și cum acestea din urmă ar fi fost provincii rusești. într-o întrevedere cu Mavros, directorul carantinelor din Țara Românească, demnitarul muntean i-a explicat că mărfurile englezești sunt scutite de carantină și nu au nevoie de nici un șigiliu rusesc, ceea ce a dus la eliminarea acestei măsuri oneroase. în ciuda acestor piedici, schimburile comerciale anglo-române cunosc o pantă ascendentă, aceasta și datorită implicării

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
și Vienei, jurnalul care îi este atribuit - aruncă o lumină nouă asupra istoriei Principatelor din perioada 1834-1859, cât a deținut titlul de consul general al Majestății Sale la București. în februarie 1848, Colquhoun relatează haosul care a caracterizat deschiderea Adunării muntene, numeroasele interpelări vizând scandaluri de corupție și agitația în jurul alegerilor pentru funcțiile de răspundere în Cameră. O lună mai târziu, el descria puternicul impact pe care la avut revoluția din Franța în rândul tinerei generații, școlite la Paris. El prezenta

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
raport către Palmerston, el denunța acțiunile lui Cuningham, arătând că acestea l-au pus „într-o postură dificilă” față de domnitor și de autoritățile locale, cerându-i-se oficial predarea fugarilor. Departamentul moldovean al Treburilor Dinlăuntru adresase note asemănătoare omologului său muntean și administrației locale din Brăila, Mihail Sturdza intervenind personal pe lângă Gheorghe Bibescu pentru rezolvarea aceste afaceri. Lloyd a replicat însă că este de datoria sa să acorde adăpost revoluționarilor moldoveni odată ce autoritățile locale nu le-au permis să plece în

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
nu l-a plasat pe Colquhoun pe o poziție ostilă guvernului provizoriu, consulul englez întâlnindu-se adesea cu membrii acestuia. El descrie în detaliu evenimentele din București, rapoartele sale dovedind o bună cunoaștere a realităților românești și a personalităților politice muntene 55. Ion Ghica aprecia chiar că Colquhoun era cel mai influent consul din București, arătându-se încrezător în sprijinul Angliei în tentativele de stăvilire a expansiunii țariste. Comentând unele măsuri din programul revoluționar, cum ar fi eliberarea și împroprietărirea țărănimii

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
vor da legi asupra regularizării relațiilor dintre proprietar și țăran, de către Adunarea Generală”. Colquhoun a fost și primul consul străin acreditat pe lânga Locotenența domnească, prilej cu care descrie primirea cu mare pompă care i s-a făcut. Din partea autorităților muntene a luat cuvântul Heliade-Radulescu. Colquhoun reda și rezistenta unei părți a marii boierimi conservatoare la reforme. El relatează, cu satisfacție, primirea rece pe care le-a rezervat-o Suleiman Pașa: „Câțiva dintre boierii care formează partidul numit reacționar au fost

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
pentru Partida liberală”. Acesta a adăugat că înțelege foarte bine necesitatea de a da dovadă de reținere, dar că totul va depinde de instrucțiunile noului trimis otoman. Argumentele sale sunt prezentate in extenso de Colquhoun, reprezentând temerile tuturor liderilor revoluționari munteni: „Dl. Golescu, recunoscând justețea observațiilor mele, a admis că el însuși se opunea la orice măsură de violență care ar fi dus doar la ceea ce poate fi mai cumplit, o ocupație străină. Dar că foarte multe depind de natura actelor

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
să folosească toată influența față de membrii Guvernului pentru a evita orice reacție care ar putea duce la măsuri violente și să facă tot ce le stă în putere pentru a câștiga timp ». Colquhoun dă detali și despre o numeroasă delegație munteană care s-a deplasat la Giurgiu pentru a-i mulțumi lui Suleiman Pașa pentru eforturile sale de a ajunge la o soluție pacifică: „Unul dintre Locotenenți, Dl. Golescu, a plecat într-acolo, urmat de o Deputăție de aproape 4000 de

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
poporului amenințat în prezent cu anihilarea tuturor speranțelor sale. Deputăția este, de asemenea, purtătoarea unei petiții și a unui protest, semnate de câteva mii de locuitori ai Bucureștiului”. Consulul englez a fost cu promptitudine informat și despre ocuparea primului oraș muntean, Brăila, de către trupele otomane : „Dl. Eliade, unul dintre Locotenenți, m-a așteptat în această dimineață și m-a informat că un corp de trupe turcești a intrat în Brăila pe 12 ale lunii, având un efectiv de aproximativ 4000 de

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
termenul „Partidul revoluționar” referindu-se la Partida națională. Bulwer arăta și că Divanurile abordau doar aspecte pe care Comisia europeană nu le abordase, refuzând să discute punctele deja aprobate de Puterile garante. Așa cum am arătat în capitolul al doilea, Adunarea munteană a refuzat însă să propună deliberării Puterilor garante reforme interne, acesta fiind dreptul său suveran de deliberare, în conformitate cu principiul suveranității naționale. Comisarul englez este de părere că Adunarea munteană a fost „acaparată” de „revoluționari”, dar „vinovate” sunt prevederile firmanului electoral

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
de Puterile garante. Așa cum am arătat în capitolul al doilea, Adunarea munteană a refuzat însă să propună deliberării Puterilor garante reforme interne, acesta fiind dreptul său suveran de deliberare, în conformitate cu principiul suveranității naționale. Comisarul englez este de părere că Adunarea munteană a fost „acaparată” de „revoluționari”, dar „vinovate” sunt prevederile firmanului electoral care, „deodată” a pus capăt puterii „exclusive” a aristocrației și „prin cea mai bizară lege electorală”, s-a constituit „o Adunare ultrademocratică”, cu care „nu se poate compara” nici o

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
la „oareșicare principii” care să prezideze la viitoarea organizare. într-un raport din 16 ianuarie 1858, și Colquhoun se arăta mirat de această discrepanță între activitatea celor două divanuri, arătând că nu există nici un motiv pentru a prelungi activitatea divanului muntean. El afirma că „Poziția Comisiei față de cele două Divanuri este diferită. Divanul din Valahia și-a concentrat atenția numai asupra întrebărilor asupra cărora Comisia nu poate discuta. De aceea nimic nu este mai ușor pentru Comisie decât să declare că

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
nu vor fi alegători deloc”, pentru că în majoritatea orașelor moldovene nu ar exista „un creștin moldovean” care să aibă atâta proprietate, adăugând că „oamenii bogați din orașe sunt fie străini, fie evrei”. Colquhoun susține însă cu detașare că membrii căimăcămiei muntene pot fi suspectați de a fi „favorabili Partidei conservatoare, reprezentată prin foștii domnitori Bibescu și Știrbei”. El sesizează și primele semne de structurare a vieții politice muntene: „A apărut apoi primul semn de alianță cu așa numitul partid național, ridicându

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]