1,282 matches
-
de fonduri pentru propaganda unionistă 55. Diferențele de opinie în cadrul familiei liberale apăreau încă din acest moment. Astfel, în timp ce Dimitrie Brătianu desfășura acțiuni de tipul celor enunțate deja, Mihail Kogălniceanu era preocupat, în primăvara anului 1857, ca mișcările politice ale muntenilor să fie ceva mai moderate în declarații, dar și în acțiuni pentru a nu compromite cumva întreaga mișcare națională. Cel vizat în mod special era I.C. Brătianu căruia i se recomanda să devină mai moderat față de firmanele emise în această
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
lider cu un comportament politic anarhic, revoluționar 68. Din grupul mai mare acuzat că desfășura o politică anarhică făceau parte și Ștefan Golescu, C. Cretzulescu, C.A. Rosetti, I.C. Brătianu 69. Contrastând cu acuzele care i se aduceau, ultimul liberal muntean amintit prezenta, în preajma Adunărilor ad-hoc, ideea aducerii unui prinț dintr-o dinastie străină ca mijloc prin care societatea românească se putea transforma într-una bazată pe ordine și progres 70. Într-un moment în care atitudinea puterilor europene față de mișcarea
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
atitudinea puterilor europene față de mișcarea unionistă devenea foarte importantă, ba chiar am putea spune vitală, Brătianu prefera să se păstreze pe "terenul național" și să nu provoace noi dispute interne. Dincolo de presiunea momentului și de săgețile otrăvite trimise spre liberalul muntean, conservatorii înțelegeau foarte bine faptul că acum se puneau bazele viitoarei forme de organizare și funcționare a statului român. Destul de prezent în spațiul public în acea perioadă, Gh. Bibescu nu făcea un secret din faptul că, pentru el, Regulamentul Organic
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
răspunderea funcționarilor, inamovibilitatea magistraților, toleranța religioasă 98. Cel care surprindea acum era din nou I.C. Brătianu, dar de această dată într-un sens contrar celui în care ne obișnuise, și anume acela de promotor al liberalismului european, al noului. Liberalul muntean se făcea de această dată remarcat prin reluarea unei critici serioase la adresa împrumutului de instituții din societățile occidentale 99. Conservatorii manifestau în aceeași perioadă o preocupare serioasă pentru întărirea legăturilor dintre membrii grupului lor politic din Camera Deputaților 100, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
ideea creării unei coaliții puternice cu moldovenii și a realizării unei regrupări în jurul lui Al.I. Cuza pentru a-l ajuta pe domnitor în implementarea programului său de reforme. Fără a da prea multe explicații, în clipa în care liberalul muntean aborda subiectul amintit cu Mihail Kogălniceanu în decembrie 1861, cel din urmă refuza să se ralieze unui proiect de factura celui amintit. Liberalul moldovean avusese obiecții față de programul de reforme al radicalilor, cât și față de modul în care intenționau să
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
era aceea de a pune bazele unui partid liberal care să aibă o acoperire națională pentru a avea instrumentul care să asigure implementarea valorilor liberale după momentul integrării administrative, el apela și la Mihail Kogălniceanu pentru a adopta atitudinea moderaților munteni. Deloc surprinzător, ținând cont de faptul că liberalul moldovean se remarcase prin moderație până atunci, nu mai mira pe nimeni rezerva manifestată de acesta față de o colaborare deschisă cu liberalii radicali 123. Reprezentanții celor două mari curente au, în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
monarh a ideilor și oamenilor politici din cealaltă tabără. Acesta pare să fi fost și motivul pentru care, în februarie 1861, I.C. Brătianu își exprima nemulțumirea pentru colaborarea șefului statului cu partea dreaptă a eșichierului politic 124. Dincolo de convingerile liberalului muntean amintit, eșecul colaborării liberalilor cu Al.I. Cuza era explicat de unii contemporani prin influența exercitată de camarilă asupra domnitorului 125. În același timp însă, diplomați francezi ca d'Avril sau Vicontele Saint Vallier sesizau reproșurile conservatorilor la adresa domnitorului tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
era convingerea lor că Adunarea electivă nu va alege un alt domnitor în afara celui deja desemnat, dar și pentru a oferi principelui Carol timpul necesar să ocupe tronul. Convins de succesul urcării pe tron a prințului Carol de Hohenzollern, liberalul muntean recomanda Locotenenței Domnești "energie mai multă (...) căci România a triumfat"412. Revenind la dezbaterile din Parlament, merită remarcată și pledoaria pe care Ion Strat o făcea în favoarea prințului străin. El sublinia, printre altele, contribuția alegerii unui domn indigen în declanșarea
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în cazul altor lieri de aducerea unui prinț străin, ci de faptul că în locul lui Cuza putea veni un prinț muntean, acțiune văzută ca fiind "o ruină definitivă a nenorocitei noastre Moldove"480. Grave în discursul amintit erau însă desemnarea muntenilor drept dușmanii cei mai mari ai moldovenilor și aserțiunea potrivit căreia domnia lui Cuza fusese fatală celor din urmă, dar benefică pentru cei dintâi. "Noi nu ne-am dat muntenilor ca să ne vândă la nemți. Noi am făcut unirea ca să
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
autorităților înlocuirea deputaților absenți de la ședințele Camerei 516 și arestarea "răzvrătitorilor"517. Toate acestea sunt sugestii care ne îndreptățesc să credem că momentul unei "guvernări tari"518 sosise încă din această perioadă. Ca o ultimă recomandare pentru Locotența Domnească, liberalul muntean cerea "energie mai multă și ați binemeritat de la patrie, căci România a triumfat"519. În aceeași ședință, deputatul Gh. Mîrzescu dezvăluia că reprezentanții districtului Iași, D. Tacu, V. Pogor și T.L. Maiorescu, semnaseră un document prin care se angajau în fața
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
pentru a nu mai fi percepuți de societatea românească ca niște elemente străine. Era aici aceeași preocupare nu pentru păstrarea identității, ci pentru "contopirea" în rândul românilor. Același an marca o repoziționare a altui lider liberal important, I.C. Brătianu. Liberalul muntean realiza, începând cu 1860, un important pas în privința discursurilor sale publice care căpătau din acest moment o componentă antisemită și ca urmare a contactelor cu diferite cercuri de la București și Iași unde antisemitismul începea să aibă un oarecare impact 583
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
întreaga ei însemnătate. Basarabia e pământ românesc și odată cu ea am pierdut și o ramură puternică din trunchiul neamului. Acolo unde e pământ și suflet românesc pe el, acolo e și inima noastră a tuturor legionarilor. Noi nu mai suntem munteni, moldoveni, ardeleni sau basarabeni, noi suntem legionari români. De aceea. căderea unei părți din țară în robia dușmanului, înseamnă tăierea unei părți din carnea inimei noastre. Căci de la Corneliu Codreanu încoace, individul n-a mai fost învățat să vadă și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
acolo sângeroase. Ralea arată și el diferențe între regiunile istorice. Astfel, ar fi două plus unu tipuri de adaptabilitate: cel prezent la moldoveni și basarabeni mai apropiat de cel oriental, mai pasiv, respectiv cel specific oltenilor și ardelenilor, mai activ. Muntenii ar reprezenta o categorie intermediară între celelalte două. Diferențele observabile și astăzi pe provincii istorice, deși sensibil estompate față de alte perioade, au rădăcini adânci. Dinicu Golescu trecând spre Brașov nu mult după începutul secolului al XIX-lea, observa aspecte care
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
rotari, ciobani, căruțași, viticultori etc., în care majoritatea locuitorilor lor nu-și schimbau ocupația. Așa cum îmbrăcămintea era fixată pe regiuni și nimeni nu avea curajul să o modifice, așa era și cu felul de muncă. Un bănățean, un ungurean, un muntean, un moldovean etc. nu erau în trecutul nostru simple denumiri geografice, ci erau caracterizări de port și de ocupație; erau tipuri sociale" (Rădulescu-Motru, 1998, pp. 18-19). Atât părintele Dumitru Stăniloae, cât și marele Constantin Rădulescu-Motru9 identifică aspecte care diferențiază vizibil
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a fost trecută de două ori, dar noi am transcris exact informația din documentul original. Este demn de remarcat faptul că din această listă lipsesc unele comune importante, cum ar fi: Valea Rea (acum, Văleni), Ștefan cel Mare, Bârzești, Brodoc, Muntenii de Sus, Muntenii de Jos ș.a. ceea ce înseamnă că ori nu aveau o situație completă, ori pur și simplu în multe alte localități rurale nu existau la data respectivă (20 aprilie 1945) organizații ale Frontului Plugarilor. De fapt, afluxul tineretului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de două ori, dar noi am transcris exact informația din documentul original. Este demn de remarcat faptul că din această listă lipsesc unele comune importante, cum ar fi: Valea Rea (acum, Văleni), Ștefan cel Mare, Bârzești, Brodoc, Muntenii de Sus, Muntenii de Jos ș.a. ceea ce înseamnă că ori nu aveau o situație completă, ori pur și simplu în multe alte localități rurale nu existau la data respectivă (20 aprilie 1945) organizații ale Frontului Plugarilor. De fapt, afluxul tineretului sătesc către FP
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cadre avem numai doi instructori (subl.ns.) care au lucrat luna aceasta în Plasa Vaslui și Negrești. În Plasa Vaslui au fost organizate un număr de 11 comune împreună cu toate satele din jur după cum urmează: Telejna, Bârzești Laza, Chițoc, Pușcași, Muntenii de Jos, Mânjești, Tanacu, Muntenii de Sus, Brodoc și Zăpodeni. S-au reorganizat și activizat în aceste comune și toate satele un număr de 331 de tineri plugari (deci, nu de „progresiști” sau „uteciști”, n.n.). Au rămas de reorganizat comunele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
subl.ns.) care au lucrat luna aceasta în Plasa Vaslui și Negrești. În Plasa Vaslui au fost organizate un număr de 11 comune împreună cu toate satele din jur după cum urmează: Telejna, Bârzești Laza, Chițoc, Pușcași, Muntenii de Jos, Mânjești, Tanacu, Muntenii de Sus, Brodoc și Zăpodeni. S-au reorganizat și activizat în aceste comune și toate satele un număr de 331 de tineri plugari (deci, nu de „progresiști” sau „uteciști”, n.n.). Au rămas de reorganizat comunele: Moara Domnească, Ștefan cel Mare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
masselor și totodată se împarte material de-al Blocului (partidelor democrate, n.n.) sau se vând ziarele noastre”. La capitolul „Reconstrucție”, „progresiștii” de atunci se lăudau cam așa: „...s’a învelit cu țiglă casa văduvei de război Veronica Moraru din comuna Munteni de Sus - Vaslui unde Organizația a contribuit cu suma de (nu scrie în document, n.n.) cu care s’a cumpărat țigla, lemnăria, cuele și sârma necesară. A avut un efect moral f. mare printre populația acestei comune în care majoritatea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
aceștia le-au vizitat”. d. „Pe tărâmul reconstrucției activitatea Comitetului Județean F.N.T.D.R. a fost aproape inexistentă” Dacă înaintea alegerilor unele echipe de tineri vasluieni, fără o culoare politică bine definită, au reparat (în scop pur propagandistic) casa unei văduve din Muntenii de Sus, spre invidia „reacționarilor” locali, ei bine, după ce au trimis în noul parlament trei deputați, a început să-i cam doară în cot de nevoile oamenilor, sau, cel puțin așa reiese din documentele pe care le-am cercetat în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
60 de Eroi sovietici, din care 57 pe câmp și 3 în satul Zizinca. Numărul germanilor morți pe raza comunei este de 380. Atât sovieticii cât și germanii nu se pot identifica deoarece nu sunt înregistrați nicăieri. 3) La comuna Muntenii de Jos sunt îngropați 2 ostași sovietici care nu se pot identifica, și 361 germani care, de asemenea, nu pot fi identificați. (...) 7). În comuna Zăpodeni sunt înmormântați 7 ostași sovietici și 21 germani, tot neidentificați, deoarece nu au avut
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
străzile Bârladului și au fost dueluri de artilerie” În a doua secțiune a raportului său, Bontaș a descris evenimentele de război ce s-au petrecut, uneori, chiar pe străzile orașului. Într-adevăr, după ce ariergarda germană lăsată la sacrificiu pe aliniamentul Muntenii de Jos-DeleniGura Albești-Idrici-Roșiești a fost spulberată de impetuoasa înaintare sovietică, drumul spre Bârlad fusese deschis. Trebuie să precizăm faptul că în urma crâncenelor lupte ce s-a dat în această zonă, sovieticii au pierdut peste 1800 de soldați, nemții peste 500
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
prispă, în lumina de toamnă și torcând”, cu ochii „duși departe”, așa apare pentru întâia oară eroina Baltagului. Și cu gândurile femeii, care îl caută pe Lipan al ei în „povestea” care deschide textul (despre voia lui Dumnezeu, asupra soartei „muntenilor”, când a pus El „rânduială și semn fiecărui neam”, la începuturile lumii) și în vorbele-i cu tâlc, „adânci”, reauzite acum, în amintire. Deși memoria ei nu uită nici „vorbele iuți” dintre ei doi, tocmai o astfel de „vorbă adâncă
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
al instituirii protectoratului rusesc, precizând că rolul său e numai acela „de a protege”. Ziarele din Principate nu puteau lua atitudine împotriva declarației lui Nesselrode, datorită cenzurii aspre. Cu toate acestea, ”Gazeta de Transilvania” îi îndemna pe moldoveni și pe munteni să iasă din expectativă, având în vedere că ideile vehiculate de reprezentantul Rusiei erau atât de periculoase pentru existența politică a Principatelor. Un alt articol foarte important publicat de gazeta transilvăneană s-a intitulat Protectoratul rusesc în Moldavo-România, în care
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
în Basarabia a cărților în limba franceză și poloneză”, nu a fost eliberat. Colaborarea dintre românii de pretutindeni e ilustrată foarte bine în însemnarea lui Ion Ghica, care aprecia legătura strânsă ce a simțit-o la Paris, în 835, între munteni și moldoveni când descopereau că toți aparțin aceleași nații. în ceea ce privește colaborarea dintre munteni și moldoveni, încă din 20 august 839 se înființează la Paris o Societate pentru învățătura poporului român, prin stăruințele lui Ion Ghica, Al. G Golescu și D.
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]