1,825 matches
-
De pescăruși, aripă-n zbor, Planând sub ploi, zăcând la soare, Abandonată pe- un șezlong, Sub stele și sub zvon de mare Castani sublimi bătând un gong. Sub cerul răbdător și-albastru Deși n-aud povești de dor, Mă-nvinge murmurul sihastru Dintre pământ și cer, de dup-un nor, În zborul meu spre tine, Doamne, Mă mai desprind din trup vreodată Și unduiesc în primăveri și toamne Măcar în vis, că prea sunt vinovată ... Citește mai mult Gong...De- atâta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
c-o chemareDe pescăruși, aripă-n zbor,Planând sub ploi, zăcând la soare,Abandonată pe- un șezlong,Sub stele și sub zvon de mareCastani sublimi bătând un gong.Sub cerul răbdător și-albastruDeși n-aud povești de dor,Mă-nvinge murmurul sihastruDintre pământ și cer, de dup-un nor,În zborul meu spre tine, Doamne,Mă mai desprind din trup vreodatăși unduiesc în primăveri și toamneMăcar în vis, că prea sunt vinovată... XVIII. CURCUBEU, de Dania Badea , publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
Acasa > Poezie > Imagini > COLIND ÎN SAT Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Auzi un murmur tainic în ogradă? Se-apropie de prag colindători. Ei vin să cânte iarăși vestea bună, Și vor sfârși-o-n luminat de zori. Din cer coboară fulgii să-i îndemne, Cu lerui-ler să cânte la ferești, Ridică-te din patul
COLIND ÎN SAT de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374335_a_375664]
-
-I urmez legile care, toate, toate, sunt în favoarea mea!... Infinitul trebuie să-l simt prin golul stelelor, pe care golurile sufletului meu adesea nu-l poate pricepe; nici muzica sferelor nu pot prea des s-o disting, deși este un murmur continuu de orgă astrală, discret auzit doar de lacrimile ochilor noștri, numai dacă izvorăsc din iubire ori când amurgul de rubine și aur curge domol și în flăcări cuminți spre zările dulci ce ne-atrag magnetic spre misteriosul apus... O
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
de atâta tinerețe, Hoinărind printre fluturi și maci roșii aprinși, Înnebuniți de doruri abia încolțite În suflete tinere, zburdalnice, jucăușe. Ochii deschiși nu pot cuprinde nemărginirea verde, si-albastra și frematanda, Urechea nu poate percepe în totalitate Simfonia culorilor și murmurul vieții. Mă simt călător purtat pe brațe de îngeri cuminți, Pe aripi de pescăruși ... Citește mai mult Dimineață își scrie cu penița de aurO nouă pagină de povesteIn jurnalul trecerii mele printr-olume jucăușa și veselă,Descoperită Acasă,Presărată cu sclipiri
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
înfiorata de atâta tinerețe,Hoinărind printre fluturi și maci roșii aprinși,Înnebuniți de doruri abia incoltiteIn suflete tinere, zburdalnice, jucause.Ochii deschiși nu pot cuprinde nemărginirea verde, si-albastra și frematanda,Urechea nu poate percepe în totalitate Simfonia culorilor și murmurul vietii.Ma simt călător purtat pe brațe de îngeri cuminți,Pe aripi de pescăruși ... XXV. SATUL MEU BĂTRÂN ȘI UITAT, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1615 din 03 iunie 2015. Cotrobăi desculța ulița satului meu, Bătătorita de suișuri
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Acasa > Strofe > Creatie > PASTELURI DIN CRENELURI 6 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2059 din 20 august 2016 Toate Articolele Autorului din tăceri albastre murmur înnoptat de astre te răsar printre căderi delir de dans parfum și boare iarbă cu răcoare mă-nsoțesc plutirea ta mă-mbată cărarea o pășesc te bucuri iată și urme de picior ușoare se întrevă se picură pasteluri a ninsoare Referință
PASTELURI DIN CRENELURI 6 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373578_a_374907]
-
de frunze calde... sunt păcătoasă! Ca ultimul om ce mai miroase a mare pășesc în nisipul livid Ca ultima viață ce mai arde la soare mă-nchin mișelește-ntr-un vid Și rog numai vântul să-mi cânte povestea Și murmur cu gândul cuvintele-acestea... Și vreau să scriu... să mai pun de-o iluzie în sufletul meu arat Să-mi imaginez cum aș vrea să fiu, cum pot să-l duc la semănat Acest suflet în care n-a mai plouat
MIZANTROP DE SERVICIU de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373628_a_374957]
-
afară floarea a dat în vișini, pianul șoptește, o tobă bate și balerina în valsul ei, se împiedică și cade, se face liniște în jur muzica, tace, amuțește, balerina nu se mișcă, pianistul se învârte împrejur, iar sala stă în murmur și așteaptă, și bisurile, și aplauzele au tăcut, iar pianistul înmărmurit o ia în brațe, pleacă în culise timpu-i deja pierdut, balerina, murise. Referință Bibliografică: balerina a murit / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2080, Anul VI, 10
BALERINA A MURIT de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371380_a_372709]
-
muzica. Sunteți pe proprietatea privată a melcilor, iar cine va îndrăzni să o încalce, va fi pedepsit de îndată. Abia atunci văzură gâzele broscoiul cel bătrân și râios care sărea în cușca de nuiele din spatele lui Limax. Se auzi un murmur de groază, urmat îndată de vălmășeala stârnită de gâzele puse pe fugă. Așadar, Limax ocupase împreună cu amicii săi toată livada. Din acea zi, nici o gâză nu mai avu pace. Albinuțele culegeau polen pe furiș, doar când era soare puternic și
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
a nins... rouă... chemare ... surâs ... -Lumina - Poeta Mariana Rogoz Stratulat, trăiește în unicitatea ei, momentul ! Unele idei repetate prea des pare a intra în identitatea multiplicității...însă autoarea cu stăpânirea de sine, știe să-și impună linia identificării proprii: prin murmure, șoapte lirice, chemări și tristeți, îndoieli și extaz, vorbe îmbrăcate în culoarea aurei afective. ,, Oamenii se închină în fața lor și încep să iubească. Piramidele deschid un ochi către cer prin care zboară păsări cu aripi caudate. ,, - Geometria vieții - Poezia Marianei
,, APROAPE UNUL ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373800_a_375129]
-
inspiră adânc fumul, apoi cu putere îl împrăștie în natura pură de afară. Imediat simți în nări mirosul de tutun, gândindu-se fără să vrea la poluare și recomandările de pe pachetele de țigări. Privea cerul și cu ochii închiși, asculta murmurul din adâncurile Oltului. Încerca să-i deslușească cântecul care-l cheamă, stârnindu-i fiori în trup și suflet. Cânt de bucurie, vestind trezirea la viață. La așteptarea peste câteva clipe a Adrianei lângă el, să-i simtă căldura trupului și
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
hârtie. Mă regăsesc... prin mugurii care se deschid sub razele aurii ale soarelui de primăvară. De asemenea, toamna, în timp ce admir frunzele ruginii când se desprind de pe pomi. În verdele copacilor încă în floare, cât și prin munții natali ori în murmur de izvoare, în miile de culori ale fluturilor jucăuși dar și-n zborul lin de pescăruși... Mă regăsesc diminețile în trilurile canarilor, când din vis mă trezesc, în râsetele copiilor care pe stradă voioși se zbenguiesc. Mă văd prin valurile
REGĂSIRE (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373889_a_375218]
-
cât e de obosită și nici ea nu dă nici un semn de extenuare. Pas după pas, pas după pas. astăzi că ieri, ieri că alaltăieri. Până-n clipă în care cade-n genunchi și-și da sufletul. Cum așa!!! se aud murmure nemulțumite în caravană. 2. I’m passing through life, like a camel în the deșert, a step at a time, a step at a time. No one asks her how tired she is and also she doesn’ț show any
PODURI LIRICE- POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de MONICA SĂVULESCU VOUDOURI în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373985_a_375314]
-
de-afară prins înăuntru recită, declară - Aproape trecută e toamna, așternută-i castana pe caldarâm. Auzi pașii iernii din negura vermii cum aleargă spre noi? Vezi albul masteacănului ca un fum așternut în pădure acolo unde rugul de mur pierde murmurul fructelor fumurii? Vezi tumbele coliliei uscate, ale scaieților pe câmpii? Vezi îngerii cum schimbă penajul, limbajul aducând a bunăvestire? Obosit, murmurat vine răspunsul poemului dinăuntru - Am îngerul tras în penel, pe rastel, gânditor sau în zbor. Mă uit la el
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
plecat în munți să descoperi în ce parte se înclină cerul cu senin, dacă se rotunjește pe cărare lăturalnică sau dacă se golește de urma norilor, nu ai fi abandonat cântarea frunzelor poleite de vise, ai fi intonat la nesfârșit murmurul apropierii. Daca ar fi fost suficient, nu ai fi dispărut după cortina tăcerii, în aureolări împietrite, blocând cu ezitarea căile de revărsare ale izvoarelor în pădurea de sensuri. Dacă ar fi fost suficient, nu ai fi suportat vremea depărtată de
LUPTA de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374012_a_375341]
-
Acasă > Poeme > Pitoresc > PLOAIA Autor: Cristiana Iliuță Publicat în: Ediția nr. 2313 din 01 mai 2017 Toate Articolele Autorului Pământul își trimite-n zare, Fantasme,printr-o răsuflare, Îl tot cuprinde fredonând Un murmur,cu soarele râzând. Cand cerul bratele-si întinde, Pamantu-indata îi răspunde, Iar pasarile-au pornit sfat, Pământ și cer îngemănat. Cand cerul față si-a-ntristat, Pamantu-indata l-a-ntrebat, Prin păsări i-a trimis solii, Răvaș i-a dat prin fluturii
PLOAIA de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374057_a_375386]
-
libere... (Scrisoare) Or, poezia lui Ion Scorobete explorează exact această zonă ambiguă, situată între tulburarea lăuntrică și gândul ordonator, între afect și inteligență, între elan și scepticismul amărăciunii discrete, decente: Închid ochii și aud apa cum străpunge andezitul bolții un murmur acid îmi umblă la șuruburi și rotulă o noapte artificială lasă aerul să treacă prin obstacolul pentru care preget e vineri după-amiază și destul de frig când nimeni nu e decis să iasă din această strânsoare ferită cu mici adaosuri (Tunel
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI ION SCOROBETE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374141_a_375470]
-
Și nu răsare niciun gând care să fie salvator al neamului acesta blând din țara unicului dor. O liniște ca de mormânt se lasă ca un giulgiu greu pe demnitatea ce s-a frânt de când stă în genunchi mereu. Un murmur nu-i, măcar și-ncet, iar ochii sunt închiși și orbi. Numai durere și regret și-ai resemnării negri corbi. Și ninge jale în destin și bate-un vânt rece și șui, fiindcă speranța, de-atât chin, nu arde-n
ŞI NINGE JALE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375423_a_376752]
-
mister, Te-aduce mai aproape de crinul tinereții! În umbră atâtor pătimi,ce viața le impune, Există bucuria de a învinge ,demn, Să vezi acea steluța,la capăt de genune, Să iți duci destinul, cu spiritul solemn! În umbră pădurii în murmur de izvor, Pierdut-am cornul păcii care sună în zare, Vedem dezastre-n lume ,popor după popor, Inconștența lumii e semn de întrebare! În umbră unei umbre vom sta mereu,mereu, Vom căuta dreptatea ce nu se mai arată, Deasupra
ÎN UMBRĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375435_a_376764]
-
Vrednică mai era fata Împăratului Negru. O zi și o noapte urcă săgeata pe cer și încă o zi și o noapte făcu la coborâre, așa că, abia când miji cea de-a treia zi, săgeata căzu în curtea castelului. Un murmur mare se născu din pieptul tuturor feciorilor strânși să prindă săgeata. Săgeata nu se vedea nicăieri, așa cum nu se vedea nici feciorul care o prinsese. Unul câte unul, cei învinși începură să părăsească castelul, așa încât, când soarele ajunse cel mai
ZMEUL CEL CU ZECE CAPETE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375408_a_376737]
-
de când nu am mai văzut nici un măr de aur. Pomul înflorește în fiecare primăvară dar, după ce florile cad, ramurile rămân goale, chiar și fără frunze. E și aceasta o treabă de prințesă, așa cum e cea de a îmblânzi animalele. Un murmur de uimire trecu prin întreaga sală. Se vede treaba că toată lumea nu mai reușea să vadă în Mărul de Aur decât un băț uscat care n-ar mai fi putut rodi sub nici o formă. Cora nu se descurajă, ba chiar
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
Să meargă mai departe, da! Tot mai departeeee!... La un timp, întunericul rece-ud, alunecos și greu începu să se umple cu forme, cu multe forme ușoare. Înțelese că nu sunt goluri în apă; mai degrabă le simți ca pe niște murmure. I se șterse pe dată părerea c-ar fi înghesuit. Apa-fier-tare, primind la sine murmurele, își îmblânzise unda... Plăcut surprins de ce simțea, nu înțelese de la-nceput ce se-ntâmplase. Din amintiri ascunse răzbătu zicerea Mumei că, tot la șapte rotiri
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
greu începu să se umple cu forme, cu multe forme ușoare. Înțelese că nu sunt goluri în apă; mai degrabă le simți ca pe niște murmure. I se șterse pe dată părerea c-ar fi înghesuit. Apa-fier-tare, primind la sine murmurele, își îmblânzise unda... Plăcut surprins de ce simțea, nu înțelese de la-nceput ce se-ntâmplase. Din amintiri ascunse răzbătu zicerea Mumei că, tot la șapte rotiri, apa-fier-tare ia cu sine sufletele oamenilor deja morți spre a le duce către sălașul veșniciei
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
la șapte rotiri, apa-fier-tare ia cu sine sufletele oamenilor deja morți spre a le duce către sălașul veșniciei. Și, mai mult decât orice, pătrunse adevărul strigat cândva de ea. Acum abia se legară hotărât în minte, precum zalele unui lanț, murmurele din apă și sufletele oamenilor morți. Deși erau nenumărați, unii, tineri, alții, bătrâni, vârtejuri de bucurii ori de nevoințe, unii, senini, alții, plini de regrete, Scorbură îi simțea doar ca pe niște unde, unele mai calde, altele, mai reci ori
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]