5,301 matches
-
printr-o examinare din exterior poate fi transpusă, în mare măsură, în termenii reci ai jocului condiționărilor și recompenselor reciproce; și nu e vorba numai despre cele strict erotice, ci și despre strategiile subiective de viitor, despre așteptări și angajări mutuale, bineînțeles, nu sub toate dimensiunile deliberat construite. Grupurile sociale, prin gratificațiile materiale, dar și simbolice vizând concrescențele psihosociale ale trebuinței de conservare și afirmare a indivizilor (prestigiu, putere, popularitate etc.), dirijează subtil comportamentele acestora. Ralea și Harriton (1962) evidențiază caracterul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
două substadii. Așa încât dezvoltarea motivației comportamentului moral cunoaște următoarele șase etape: evitarea pedepsei; obținerea unor recompense; evitarea dezaprobării, a nemulțumirii celor din jur; evitarea oprobriului celorlalți și, în consecință, a sentimentului vinovăției; câștigarea și menținerea respectului în grup (morala contractului mutual); evitarea autoblamării. Sintetic, cele trei stadii pot fi descrise astfel: 1. Morala preconvențională se caracterizează prin preponderența concepțiilor egocentrice despre ceea ce este bine sau rău; criteriul fundamental de reglare a comportamentului îl constituie avantajul propriu imediat, gratificația personală. 2. În
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
scară socială mai largă sau în fragmente microsociale, o escaladare a violenței se instaurează în multe ocazii. Familia este un astfel de context, în care violența domestică nu înseamnă, de regulă, un agresor și o victimă, cât mai degrabă violență mutuală în sânul cuplului marital sau între părinți și copii (Straus et al., 1981). Ar fi naiv în același timp să ne închipuim că răspunsul la violență are drept cauză doar înclinația spre răzbunare. Interese prozaice sunt implicate și aici; certurile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
le obțin de la grup: cunoștințe, prestigiu, siguranță. 8) Un parametru fundamental al grupului îl constituie coeziunea, „rezultanta globală a relațiilor interne și a succesului comun, efectul cunoașterii reciproce, al însușirii țelurilor grupului și a normelor sale, al climatului de încredere mutuală. Opusă coeziunii ar fi «disocierea grupului»” (Radu, coord., 1994, p. 113). Abordările clasice din psihosociologie vedeau coeziunea ca unidimensională, mergând de la stadiul puternic la cel slab. Mai recent, ea este tratată în termeni multidimensionali, implicând mai mulți factori, care pot
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
puține ori, de dragoste. De aceea, redăm în continuare o succintă descriere a celor două fenomene. Prietenia poate fi considerată relația psihosocială de durată dintre două ființe umane, rezultat al alegerii libere, avându-și baza pe afecțiune, încredere și prețuire mutuală. Relația de prietenie are în centrul ei afectivitatea și prețuirea reciprocă, bucuria, plăcerea și entuziasmul partenerilor de a fi împreună. Adevărații prieteni se caută mereu. Ea este o relație autentic afectivă între persoane egale, persoane ca ființe umane unice, dincolo de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
găsită ca răspunsul cel mai frecvent la întrebarea: „Ce considerați mai important în prietenie?”, pusă publicului american (Bell, 1981). Nu se admit în prietenie lipsa de fidelitate, disimularea și înșelarea. Acordarea de sprijin material și sufletesc reciproc, susținere și apărare mutuală este o altă caracteristă esențială a prieteniei. Prietenii sunt înclinați să facă pe cât posibil mai mult unul pentru celălalt. În prietenia veritabilă nu au ce căuta egoismul, calculul rece de tipul: „cât mi-a dat, atâta îi dau și eu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
echilibrate, caracterizând cuplurile stabile (maritale). De altfel, este o observație curentă că, în timp, iubirile pasionale care rezistă sfârșesc, de obicei, în a deveni companionale, stridența emoționalului atenuându-se considerabil, iar în prim-plan situându-se sentimente profunde de prețuire mutuală. La tentația cititorului de a răspunde întrebării: „Oare experiențele mele trecute ori cea pe care tocmai o trăiesc în ce categorie din cele expuse se încadrează?”, trebuie afirmat prompt că e foarte probabil că în nici una. În primul rând, fiindcă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a nu participa. Dar aplicând această strategie individuală nici unul nu câștigă nimic, în timp ce, dacă ar contribui amândoi, fiecare ar câștiga 3 dolari. Este aici un caz tipic în care optimul individual duce la un rezultat care nu asigură un beneficiu mutual, nu este un optim social. Noțiune fundamentală în teoria alegerii raționale (TAR), optimul social înseamnă acea combinație a strategiilor individuale care asigură un beneficiu maxim pentru fiecare participant, ținând cont de interacțiunea intereselor, a capitalului investit, a costurilor și, într-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
intensitate și direcție diferite (pro sau contra unei idei, acțiuni sau personalități), iar, pe de altă parte, că publicul are cu privire la o problemă nu numai răspunsuri de „da” și „nu”, ci păreri complexe, puncte de vedere care nu sunt neapărat mutual exclusive. E adevărat că sondajele electorale sunt proiectate - din motive de cost și procedură a alegerii electorale -, în general, pe modelul dihotomic și al variantelor în raport de exclusivitate, dar o tratare analitică a opiniei unui public trebuie să aibă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
identificate de actorii sociali înșiși sau induse de autoritate ori prin intermediul normelor - așa cum arată teoria alegerii raționale (Coleman, 1990; Iluț, 1990). Mulți sociologi consideră că pluralismul democratic care să încurajeze un comportament rațional al indivizilor și grupurilor, producător de beneficii mutuale, este mai mult un deziderat decât o realitate chiar în SUA. Puterea, averea, resursele de a participa la viața socială sunt nu doar inegal, ci și inechitabil distribuite, spun mulți analiști autohtoni ai societății americane. În același timp, acest tip
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atribuirea unui sens semnelor..., perceperea înțelesului” (Gary Cronkhite). Însuși Ross, atunci când încearcă să ofere o definiție proprie a comunicării, remarcă un fapt pe care îl considerăm deosebit de important: nu doar că actul de comunicare reprezintă un proces, dar este unul mutual, mai precis, fiecare parte o influențează pe cealaltă în fiecare clipă. Autorul spune că procesul comunicării este „întotdeauna schimbător, dinamic și reciproc” (Ross, 1986, p. 9). De aceeași parte se situează și T.K. și M. Gamble, care definesc comunicarea ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
despre vârste mai mici - să devină dependente de mediator. Pentru a putea preîntâmpina aceasta, trebuie găsite modalități de dezvoltare la părți a aptitudinilor de negociere și a strategiilor de comunicare constructivă. Printre funcțiile-cheie ale rolului de mediator identificăm: - asigurarea motivației mutuale; - realizarea balanței în situațiile de putere; - coordonarea eforturilor de confruntare; - promovarea deschiderii spre dialog; - menținerea unui nivel optim de tensiune. În ceea ce privește etapele propriu-zise ale medierii, cadrul didactic trebuie să urmărească liniile de forță ale etapelor următoare: - atenție la aranjarea scaunelor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe sine, această variabilă suportă o centrare egală pe ceilalți. Cea de-a treia fază, definită de un parteneriat matur, se evidențiază printr-o înaltă calitate a schimburilor între lider și subordonați. Apare un grad înalt de respect și încredere mutuală, definit de obligațiile pe care le resimt unii față de alții (se realizează că fiecare îi afectează pe ceilalți și este afectat de ei), interesul propriu e integrat în cel de grup. ¬ Teoria leadership-ului transformațional. Această teorie pleacă de la o idee
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
proprietății intelectuale. Astfel s-a întemeiat Societatea Română de Literatură și Artă, recunoscută ca persoană morală prin legea din 20 mai 1904. Scopurile ei, înscrise în statut, erau apărarea proprietății literare și artistice, conlucrarea pentru progresul literelor și artelor, ajutorul mutual al membrilor, precum și crearea unui fond din care se vor da pensii membrilor activi, văduvelor și copiilor lor, înființarea unui juriu de arbitraj, care va decide asupra diferendelor dintre membrii societății. Incluzând creatori din toate domeniile, ale căror interese difereau
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
depăși pe ceilalți”; aceasta reprezintă o acțiune de tip deschis, care promovează progresul și schimbarea prin depășirea situațiilor existente; se urmărește instituirea unor raporturi interpersonale noi și avantajoase; acest tip de raporturi caracterizează spiritul liberal; raporturile de cooperare și sprijin mutual, care presupun o apropiere prin asociere și conlucrare, o atitudine de susținere reciprocă; aceasta reprezintă o acțiune strict circumscrisă la obiect, de tip închis, care vizează păstrarea unei situații sau stări de fapt existente și considerate ca necesară și pozitivă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Freedman, Kaplan, Sadock), fiecare având caracteristici proprii. Căsătoria închisă Căsătoria deschisă 1) Contacte stabile prin tradiție 1) Contacte dezvoltate prin și de încurcături sau complicații personale 2) În raport cu rolul 2) În raport cu persoana 3) Luptă pentru realizare 3) Luptă pentru dezvoltarea mutuală 4) Compromis (sacrificiu) 4) Sinergie (unirea diferențelor) 5) Securitatea bazată pe roluri 5) Securitatea bazată pe încredere În ceea ce privește raportul dintre membrii cuplului marital, acesta are o influență directă, imediată, asupra sănătății mintale, ceea ce face ca el să fie un obiectiv
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
situații, se lărgește cu rude sau prieteni; concubinajul, care, deși nu reprezintă din punct de vedere juridic, moral și religios o structură familială recunoscută și acceptată, este „cuplul pseudomatrimonial”, cu sau fără copiii, ce duce o existență comună prin înțelegere mutuală. Tabel pg. 124 - 6/. Tipul de familie Modelul de organizare 1) Familie nucleară 2) Familie nucleară cu copii adoptați 3) Familie nucleară lărgită 4) Familie nucleară în curs de dezorganizare 5) Familie dezorganizată 6) Concubinajul 3. Sănătatea mintală și patologia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și de „adaptare” la noul ritm al progresului social, atât ale instituțiilor, cât și ale maselor. Vechile forme de organizare și conducere socială bazate pe idealuri și emoții colective, pe principiile moralei datoriei și a responsabilității, a respectului și ajutorului mutual vor ceda locul unor noi forme sociale și altor principii morale. Modul de viață în societatea modernă reclamă o organizare și un control social riguros, dar care nu mai pot fi conduse după vechile norme și principii. Noile „modele” și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
umane Viața în grup se întâlnește în formele cele mai variate la un mare număr de ființe. R. Battegay definește grupul ca fiind „un produs social superior organizat, alcătuit dintr-un număr de regulă restrâns de indivizi care întrețin relații mutuale. Specifice grupului sunt interacțiunea membrilor săi și legăturile lor afective și intelectuale”. Spre deosebire de grup, R. Battegay afirmă că masa este „un conglomerat slab organizat, format dintr-un număr mare, nedeterminat, de indivizi, uniți exclusiv prin perceperea unui obiect extrinsec”, lipsindu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
răspund: iubire. La fel, copiii afirmă că simt pentru părinții lor în primul rând sentimentul iubirii. W.R. Burr și colaboratorii săi (1993) au elaborat un model al iubirii familiale care include următoarele componente: altruismul reciproc, prietenie, recompense și schimburi mutuale, angajare altruistă și individualism. Conform concepției lor, caracteristicile iubirii necesare funcționării armonioase a individului și a familiei sunt: orientarea spre ceilalți, acțiune, caracterul ei necondiționat și durabil. Complexitatea iubirii familiale și parentale nu are probabil egal, ca bază a dezvoltării
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
și continuând cu identificarea unor interese comune în beneficiul copiilor. În prezent se fac demersuri ca în țările Comunității Europene să se treacă la o nouă etapă a colaborării școlii cu familia în care accentul este pus pe un angajament mutual clar stabilit între părinți și profesori, pe un "contract parental" privind copilul individual; contractul între familie și școala nu se mai considera doar ca un "drept opțional", ci ca un sistem de obligații reciproce în cooperarea părinților cu profesorii. <citation
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]
-
ar dedica câteva ore în plus pentru a afla lucruri noi despre dezvoltarea și comportamentul tipic al copilului. În zilele noastre s-a trecut la o nouă etapă a colaborării școlii cu familia în care accentul este pus pe angajamentul mutual clar stabilit între părinți și profesori, pe un „contract parental” privind copilul individual; contractul între familie și școală nu se mai consideră doar ca un „drept opțional”, ci ca un sistem de obligații reciproce în cooperarea părinților cu profesorii. Până la
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
propune constituirea unei „pedagogii a păcii” care trebuie să urmărească: educarea copiilor astfel încât aceștia să se debaraseze de impulsuri agresive și de comportamente ostile și să devină sensibili la ordine, liniște, echilibru, dreptate; formarea tinerilor în spiritul ideilor de înțelegere mutuală, cooperare, toleranță; educarea tinerilor în spiritul unei concepții despre lume care să le permită să se entuziasmeze de valorile spirituale ale omenirii. În conceperea acestei pedagogii a păcii își găsește loc ideea că disputele se soluționează prin discuții, argumentări, demonstrații
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
valorile spirituale ale omenirii. În conceperea acestei pedagogii a păcii își găsește loc ideea că disputele se soluționează prin discuții, argumentări, demonstrații, iar apelul la rațiune, implică încrederea în capacitatea omului de a învăța să-și exercite spiritul de înțelegere mutuală. Educația sexuală constituie o componentă esențială a educației pentru viața de familie și viața socială. Sexualitatea nu poate fi înțeleasă în afara modelului socio-cultural la care aderă un individ sau o comunitate, ea este o componentă a acestui model și a
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
-l interesează pe cercetător; să poată fi agregați sau dezagregați la diferite niveluri de analiză (pe ani, subgrupuri sociale etc.); să poată fi ușor interpretați, mai ales când vor fi folosiți de practicanții comunitari; să existe un acord clar și mutual asupra definițiilor acestora. Legat de ultima cerință, necesitatea ca indicatorii să aibă o interpretare clară și normativă, adică să fie recunoscută ca semnificativă și să pară rezonabilă celor care îi folosesc, este accentuată de Tony Atkinson, autorul indicatorilor de excluziune
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]