36,388 matches
-
Ateneul Român.(nota ne aparține). footnote> este acela în care Enescu depășește etapa citatului folcloric, bazele creației sale putând fi dezvăluite prin analize scalare sau prin descoperirea arhetipurilor muzicale utilizate. Evoluția Preludiului se face prin dezvoltarea ritmicomelodică a trei motive muzicale de o simplitate arhaică, a căror structură inițială se caracterizează printr-un modalism oligocordic, sugerând apartenența la straturi vocale străvechi, stilizate și valorificate instrumental. Ex. nr. 1: George Enescu - Suita I pentru orchestră, op. 9, partea I Preludiu la unison
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
structură inițială se caracterizează printr-un modalism oligocordic, sugerând apartenența la straturi vocale străvechi, stilizate și valorificate instrumental. Ex. nr. 1: George Enescu - Suita I pentru orchestră, op. 9, partea I Preludiu la unison, m. 1-3; MOTIVUL I Acest motiv muzical enescian, poate fi derivat/dedus din diverse formule melodice specific bizantine. În exemplul următor, care este extras din muzica de cult bizantin, notele de pasaj încarcă salturile intervalice, conducând linia melodică spre o particularitate vocalică: mersul treptat. Ex. nr. 2
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
poate fi derivat/dedus din diverse formule melodice specific bizantine. În exemplul următor, care este extras din muzica de cult bizantin, notele de pasaj încarcă salturile intervalice, conducând linia melodică spre o particularitate vocalică: mersul treptat. Ex. nr. 2: Motivul muzical enescian poate fi derivat/dedus din melosul bizantin<footnote I. Popescu-Pasărea Axion Duminical, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 52, s[istemul] 6. footnote> În alte ipostaze, intervalica motivului este regăsită, fără a se respecta însă formula ritmică. Ex.
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
derivat/dedus din melosul bizantin<footnote I. Popescu-Pasărea Axion Duminical, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 52, s[istemul] 6. footnote> În alte ipostaze, intervalica motivului este regăsită, fără a se respecta însă formula ritmică. Ex. nr. 3: Motivul muzical enescian poate fi derivat/dedus din melosul bizantin<footnote I. Popescu-Pasărea, după N. Apostolescu - Laudă, suflete al meu, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 88, s. 1. footnote> Simplitatea arhaică a motivelor muzicale inițiale propuse de către Enescu în Preludiu
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
formula ritmică. Ex. nr. 3: Motivul muzical enescian poate fi derivat/dedus din melosul bizantin<footnote I. Popescu-Pasărea, după N. Apostolescu - Laudă, suflete al meu, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 88, s. 1. footnote> Simplitatea arhaică a motivelor muzicale inițiale propuse de către Enescu în Preludiu, lasă loc pentru dezvoltarea ulterioară a acestora. În viziunea enesciană o primă dezvoltare a motivului inițial, se realizează prin păstrarea nucleului motivic și atașarea anterioară și posterioară a unor elemente melismatice. Ex. nr. 4
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
cvarte și cvinte perfecte ascendente, creează o stare de imponderabilitate melodică, datorată tritoniei: LA, RE, SOL, extinsă pe două octave. Ex. nr. 5: Scară oligocordică Această scară oligocordică poate fi reconstituită atât ascendent cât și descendent cu exemple din literatura muzicală bizantină. Ex. nr. 6: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea, după Filip Paleologul (Craiova, 1854) - Răspunsuri, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 131, s. 6. footnote> Ex. nr. 7: Scara melismei poate fi dedusă
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Liturghii, p. 26, s. 4. footnote> Ex. nr. 10: Formula evolutivă corespondență în muzica bizantină<footnote Anton Pann - Mărturisiți-vă Domnului, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 242, s. 3 și s. 5. footnote> Cel de-al doilea motiv muzical al Preludiului enescian, Ex. nr. 11: George Enescu -Preludiu la unison, m. 4-6; MOTIVUL II chiar dacă are o desfășurare aparent mai puțin specifică muzicii vocale bizantine din cauza saltului nepregătit și nerezolvat, poate fi întâlnit în lucrări cultice, cu predilecție în
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
ipostaze ritmice, desenul melodic al celui de-al doilea motiv enescian se regăsește în melodica bizantină, într-un context al logicii evoluției vocalice, unde saltul ascendent de cvartă perfectă poate fi nepregătit, dar rezolvat. Ex. nr. 13: Al doilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea, după N. Apostolescu Laudă, suflete al meu, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.84, s. 4-5. footnote> Ex. nr. 14: Al doilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Nectarie
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
rezolvat. Ex. nr. 13: Al doilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea, după N. Apostolescu Laudă, suflete al meu, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.84, s. 4-5. footnote> Ex. nr. 14: Al doilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Nectarie Ieroschimonahul - Brațele părintești, gl V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.247, s. 4. footnote> Motivul secund expus în Preludiu, caracterizat printr-o exprimarea laconică, alcătuit doar din trei sunete, apare dezvoltat în măsurile
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
din melismă alcătuiesc, de asemenea, o constantă într-una din cadențele finale specifice glasului I. Ex. nr. 17: Melismă dedusă din melodica bizantină<footnote Oprea Demetrescu - Principii elementari ai musicii bisericesci, p.10, r. 7. footnote> Comparativ cu celelalte motive muzicale enesciene analizate anterior, cel de-al treilea, cu toate că este mai amplu pe orizontală, Ex. nr. 18: George Enescu -Preludiu la unison, m. 1415; MOTIVUL III are cel mai mic ambitus (3m), într-o desfășurare scalară de tricordie și este din
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
are cel mai mic ambitus (3m), într-o desfășurare scalară de tricordie și este din punct de vedere ritmic și melodic, cel mai apropiat de muzica de cult, amintind de cadențări specifice ehurilor bizantine. Ex. nr. 19: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Ștefanache Popescu - Axion, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 146, s. 1-2. footnote> Cadențele melodice ale celor opt glasuri, în unitatea și diversitatea lor, se metamorfozează astfel încât, prin comparație, motivul enescian poate avea
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Axion, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 146, s. 1-2. footnote> Cadențele melodice ale celor opt glasuri, în unitatea și diversitatea lor, se metamorfozează astfel încât, prin comparație, motivul enescian poate avea filiație bizantină: Ex. nr. 20: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Macarie Ieromonahul - Vai mie, înnegritule suflete!, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 251, s. 5-6. footnote> Cadența melodică bisericească poate să apară într o formă îmbogățită melismatic, în următorul exemplu motivul enescian putând
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 251, s. 5-6. footnote> Cadența melodică bisericească poate să apară într o formă îmbogățită melismatic, în următorul exemplu motivul enescian putând fi considerat o sinteză melodică a acesteia: Ex. nr. 21: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Ștefanache Popescu Axion, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 166, s. 1. footnote> Acest ultim motiv muzical enescian analizat, poate fi întâlnit nu numai în cadențe, ci și în desfășurarea mediană a frazelor
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
motivul enescian putând fi considerat o sinteză melodică a acesteia: Ex. nr. 21: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Ștefanache Popescu Axion, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 166, s. 1. footnote> Acest ultim motiv muzical enescian analizat, poate fi întâlnit nu numai în cadențe, ci și în desfășurarea mediană a frazelor, desenul melodic întrând în categoria arhetipală a muzicii bizantine. Ex. nr. 22: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Marin Velea
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
p. 166, s. 1. footnote> Acest ultim motiv muzical enescian analizat, poate fi întâlnit nu numai în cadențe, ci și în desfășurarea mediană a frazelor, desenul melodic întrând în categoria arhetipală a muzicii bizantine. Ex. nr. 22: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Marin Velea - Am văzut lumina, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 206, s. 2-3. footnote> Ex. nr. 23: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Chiril Popescu - De vreme ce eu, păcătosul
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
categoria arhetipală a muzicii bizantine. Ex. nr. 22: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Marin Velea - Am văzut lumina, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 206, s. 2-3. footnote> Ex. nr. 23: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Chiril Popescu - De vreme ce eu, păcătosul, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 273, s. 1 2. footnote> Expus în Preludiul la unison în măsurile 13 și 14, motivul trei este reluat variaționat în măsurile
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
care îndeamnă la reculegere și rugăciune. Ex. nr. 28: Măsurile 102-109 din Preludiu corespondență în muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea - Psalmul 70, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 226, s. 2. footnote> În concluzie, în cercetarea complexului de tradiții muzicale românești, care conferă identitate compozitorilor români, analiza noastră are ca scop apropierea și cunoașterea unei laturi a creației lui George Enescu, nu numai din punct de vedere al valorificării filonului folcloric, ci și din perspectiva integrării melosului bizantin în diversitatea
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
atunci sesizăm o falie masivă în domeniul culturii, comparativ cu intervalul deceniilor 5-8 ai secolului trecut. Destul de tranșant și din acest motiv lipsit de nuanțe și subtilități, se consideră postmodernismul (neomodernismul), un fel de replică la cele petrecute anterior. Evoluțiile muzicale din anii amintiți, sunt adesea puse generic sub umbrela avangardismului, cu tot ce presupune acesta, de la serialismul integral la creația stocastică, spectrală, acusmatică sau efectologică, până la cea aleatorică, minimală, repetitivă și alte varietăți consacrate. Simptomatică rămâne această aspirație, chiar obstinație
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
de la serialismul integral la creația stocastică, spectrală, acusmatică sau efectologică, până la cea aleatorică, minimală, repetitivă și alte varietăți consacrate. Simptomatică rămâne această aspirație, chiar obstinație a compozitorilor din epocă, de a împrospăta cât mai rapid elementele de bază ale discursului muzical. Atât de alert este procesul încât, deja la nivelul unui deceniu apar modificări tranșante în plan sintactic, morfologic, expresiv, în planul tipurilor de apelare la arhetipuri sau la anumite paradigme sonore. Astfel că, paradoxal, asistăm uneori la coexistența unor direcții
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
a publicului, o enormă dificultate de a „digera” inovațiile. Deschid o paranteză și intru apoi în problematica anvizajată. În orice operă - și asta e o lege fundamentală ce definește obiectul artistic, indiferent de natura lui, (plastică, arhitecturală, coregrafică, cinematografică, literară, muzicală) - trebuie păstrat un echilibru între cantitatea de necunoscut, respectiv de originalitate și cantitatea de informații cunoscute, deținute de un receptor ori de o sumă de receptori. Așa numitele elementele de „recuzită” pe care le-a asimilat, le-a filtrat, și
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
reprezintă o orientare la care au aderat artiști, esteticieni, filozofi, critici, interpreți, acoperind întregul fenomen cultural al zilelor noastre. Focalizez două linii de evoluție, și anume, una negativă, alta pozitivă. Voi evoca unele consecințele ale acestei dualități din unghiul praxisului muzical. Există o zonă a postmodernismului (post-avangardei cum o denumesc unii), ce posedă un caracter prioritar echivoc, neconvențional. El excede modalitățile de exprimare tradiționale și își propune să dinamiteze orice cutumă, orice mod mai mult sau mai puțin obișnuit de făurire
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
alta, pare o chestiune secundară, chiar depășită. Doresc în final, să subliniez că latura favorabilă pe care o deslușesc în interiorul postmodernismului evocat se regăsește în trasarea unor punți reale între compozitor și ascultător, astfel încât contemplatorul să fie recapacitat pentru fenomenul muzical, pentru creația nouă, în condițiile unei oferte deschise, incitante, integrabile și compatibile, dacă vreți, cu patrimoniul său mental, sufletesc, cu dispoziția implicării în aventura sonoră. Este un drum pe care au mers încă din anii ’70-’80 ai veacului trecut
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
Nicolae Brânduș În sensul ordinilor implicite și explicite menționate în aparițiile anterioare ale Revistei Muzica vom discuta în cele ce urmează câteva principii de configurare a enunțului muzical. Este vorba despre același flux energetic ce definește comunicarea muzicală și în care se afirmă virtualități semnificative de diverse ordini. Este bine de știut de la bun început că aceste surse energetice ce se afirmă în actul performanței muzicale sunt în
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
Nicolae Brânduș În sensul ordinilor implicite și explicite menționate în aparițiile anterioare ale Revistei Muzica vom discuta în cele ce urmează câteva principii de configurare a enunțului muzical. Este vorba despre același flux energetic ce definește comunicarea muzicală și în care se afirmă virtualități semnificative de diverse ordini. Este bine de știut de la bun început că aceste surse energetice ce se afirmă în actul performanței muzicale sunt în parte conștient volitive, în parte subconștient implicate în zone formative
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
a enunțului muzical. Este vorba despre același flux energetic ce definește comunicarea muzicală și în care se afirmă virtualități semnificative de diverse ordini. Este bine de știut de la bun început că aceste surse energetice ce se afirmă în actul performanței muzicale sunt în parte conștient volitive, în parte subconștient implicate în zone formative ale discursului muzical, acțiunea integrată a tuturor acestora desfășurându-se concomitent în diferite fluxuri (planuri) de conștiință. Ceea ce se va pune în cercetarea noastră privind Logica Lumilor Posibile
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]